Amenzile primite de primari vor fi plătite din banii cetățenilor, au decis parlamentarii puterii

Parlamentul a votat o lege controversată care îi scapă pe șefii de instituții, inclusiv pe primari, de la plata amenzilor din propriul buzunar.

Aleșii PSD, PNL și UDMR au modificat o lege astfel încât amenzile pentru neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu să fie plătite de la bugetele instituțiilor publice, și nu din propriul buzunar, de către cei care au greșit. Parlamentarii s-au inspirat din cazurile unor primari.

Totul a plecat de la o decizie a Curții Constituționale care spune că primarii și conducătorii de instituții nu mai pot fi acuzați de abuz în serviciu, dacă nu încalcă o lege primară.

Singura posibilitate de a fi trași la răspundere pentru fapte care nu se încadrează la abuz în serviciu este amenda dată de instanțele de judecată pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Parlamentul a modificat legea contenciosului administrativ, iar amenzile stabilite de judecători nu vor mai fi plătite direct de conducătorii de instituții, ca până acum, ci din bugetul organizațiilor.

Ce spune legea actuală

„La cererea creditorului, instanța de executare aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități”

Bani plătiți de cetățeni pentru greșelile conducătorilor

Peste o sută de senatori și deputați au propus modificarea legii.

Ce spune legea modificată în Parlament

„La cererea creditorului, instanţa de executare, prin hotărâre dată cu citarea părţilor, aplică persoanei juridice, autorităţii sau instituţiei publice, după caz, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 906 din Codul de procedură civilă pentru un termen maximum de 3 luni, socotit de la data comunicării încheierii privind stabilirea amenzii”.

În numele inițiatorilor, semnează expunerea de motive șase senatori PSD. Este vorba de Ștefan Radu Oprea, Alfred Simonis, Mihai Genoiu, Eliza Peța Ștefănescu, Ion Prioteasa și Simona Bucura Oprescu.

Și-au delegat atribuțiile, dar nu și salariile

Semnatarii susțin că trebuie modificat articolul deoarece sunt foarte multe instituții unde se practică delegarea de atribuții și nu este normal să plătească amenda conducătorul instituției, dacă nu e el vinovatul.

Formula „conducătorul autoritatii” poate conduce aşadar în practică la dificultăţi în ceea ce priveşte stabilirea clară a persoanei vizate de amendă, deoarece „conducătorul autorității nu stă în proces ca o persoană fizică, nu are posibilitatea de a-și face o apărare proprie efectivă”, mai scriu inițiatorii în motivare.

Legea a trecut de Camera Deputaților și Senat în timp record. A fost înregistrată la Senat pe 24 noiembrie 2022, în procedură de urgență.

Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ, pe motiv că „înlăturarea răspunderii patrimoniale a conducătorilor persoanelor juridice de drept public înseamnă o micșorare a posibilităților justițiabililor de a-și vedea reparate în mod efectiv prejudiciile cauzate de persoanele juridice, ceea ce reprezintă o situație inacceptabilă”.

Golesc de conținut deciziile judecătorești

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a considerat că nu este necesar avizul său, dar s-a propunțat pe propunerea de modificare a legii, în sensul că nu este oportună schimbarea.

„Soluția legislativă actuală, constând în amendarea conducătorului autorității publice, în situația neexecutării hotărârilor judecătorești definitive prin care autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, a fost supusă controlului de constituționalitate, stabilindu-se conformitatea acesteia cu Legea fundamentală”, se arată în punctul de vedere al CSM.

Camera Deputaților a adoptat actul normativ pe 19 decembrie 2022, la nici o lună de la depunere și în ajun de sărbătoare, cu 186 de voturi pentru, 57 contra și 16 abțineri. USR și AUR au votat împotrivă, iar PSD, PNL și UDMR au votat pentru adoptare.

La Senat, legea a fost înregistrată două zile mai târziu și pe 6 februarie 2023, imediat după întoarcerea din vacanța parlamentară de iarnă, a fost adoptată. În acest moment, ea este trimisă la promulgare la președinte.

Senatorul amendat și interesat

Publicația stiridecraiova.ro a identificat cine ar fi fost sursa de inspirație pentru aleșii care au votat în viteză această lege. Mihail Genoiu, senator PSD și fost primar al Craiovei.

El a pierdut un proces cu un activist civic, după ce a refuzat ani de zile să pună la dispoziția acestuia actele normative emise de primar. Activistul a câștigat la Tribunalul București, pe legea 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, dar fostul primar nu a respectat decizia instanței, așa că s-a ajuns la punerea în executare a acesteia și actualul senator a fost obligat să plătească aproximativ 400.000 de lei.

Fostul primar Mihail Genoiu a fost amendat cu 20% din salariul minim brut pe economie, pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea deciziei Curţii de Apel Bucureşti, iar municipalitatea trebuie să plătească reclamantului penalităţi de 100 lei/zi de întârziere.

Amendată ar urma să fie și Lia Olguța Vasilescu, actualul primar al orașului. Nici ea nu a respectat decizia instanței după ce a fost aleasă primar.

Senatorul Mihail Genoiu nu a răspuns apelurilor noastre și nici la mesajele transmise.