NATO cere oficialilor din Kosovo detensioneze relația cu Serbia. Reacția Alianței vine după violențele care au apărut între etnicii sârbi și poliția din Kosovo, care au determinat autoritățile de la Belgrad să alerteze armata.
Violențele au escaladat pe 26 mai, după ce etnicii sârbi din nordul Kosovo au încercat să blocheze oficialii de etnie albaneze, recent aleşi, să intre în clădirile municipale. Poliția din Kosovo a lansat gaze lacrimogene și mai multe mașini au fost incendiate.
Oficialii spitalului sârbesc din Kosovo au declarat că aproximativ 10 protestatari au fost răniţi. Poliția kosovară a anunțat la rândul ei că cinci ofițeri au fost răniți de grenade și alte obiecte aruncate de protestatari. O mașină de poliție a ars.
"Îndemnăm instituţiile din Kosovo să acţioneze imediat pentru reducerea tensiunilor şi le cerem tuturor părţilor să rezolve criza prin dialog", a declarat Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO.
Purtătorul de cuvânt NATO, Oana Lungescu, a cerut autorităților din Kosovo să acţioneze imediat pentru reducerea tensiunilor.
Oana Lungescu a afirmat că misiunea de menținere a păcii condusă de NATO, formată din 3.800 de militari, rămâne vigilentă.
Prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a apărat însă acțiunile poliției care i-a însoțit pe noii primari în ziua precedentă.
"Este dreptul celor aleși în alegeri democratice să-și asume funcția fără amenințări sau intimidări. Este, de asemenea, dreptul cetățenilor să fie serviți de acei oficiali aleși", a afirmat Kurti într-o postare pe Twitter.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a criticat vineri guvernul de la Pristina pentru acțiunile sale din nord. Diplomatul american afirmă că acestea "au escaladat în mod nejustificat tensiunile, subminează eforturile noastre de a ajuta la normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia și vor avea consecințe asupra relațiilor bilaterale cu Kosovo".
Îți mai recomandăm Serbia și Kosovo nu au reușit să semneze un acord după discuții maraton mediate de UEAlegerile anticipate din 23 aprilie au fost în mare parte boicotate de etnicii sârbi și doar reprezentanții etnicii albanezi sau ai altor minorități au fost aleși în posturile de primar și consilii.
Alegerile au avut loc după demisia liderilor din rândurile celui mai mare partid al sârbilor kosovari, în noiembrie anul trecut.
Acest partid a abandonat toate instituțiile din Kosovo, din cauza deciziei Guvernului de la Pristina de a reînmatricula a mașinile cu numere de înmatriculare sârbe.
După aproape un deceniu după încheierea războiului, sârbii din regiunea de nord a Kosovo nu acceptă declarația de independență a regiunii, din 2008, și consideră Belgradul în continuare drept capitala lor.
Albanezii de etnie kosovară formează peste 90% din populație în Kosovo, iar sârbii sunt majoritari în regiunea de nord.