3 minute | Erdogan rămâne sultan, cum primești arme nucleare, profesorii vor salarii, nu prime

Receep Tayyip Erdogan a câștigat alegerile prezidențiale din Turcia. Rezultatul electoral are implicații ce depășesc cu mult politica internă.

În ciuda inflației, cutremurelor și competiției acerbe, Receep Tayyip Erdogan a câștigat alegerile prezidențiale din Turcia. Rezultatul electoral are implicații ce depășesc cu mult politica internă. Victor Orban și Vladimir Putin s-au grăbit să îl felicite pe câștigător.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • Receep Tayyip Erdogan a câștigat un nou mandat de 5 ani ca președinte al Turciei;
  • Rusia a lansat luni un nou atac masiv asupra Kievuylui, la primele ore. Armata ucraineană anunță că a doborât 40 de drone;
  • Ministrul Muncii se întâlnește cu reprezentanții sindicatelor din Educație pentru discuții legate creșterea salariilor.

Ce urmează după victoria lui Erdogan?

Susținătorii lui Recep Tayyip Erdogan au sărbătorit până seara încă 5 ani de mandat pentru actualul președinte, scrie BBC. Apelul la unitate din discursul de învingător nu a părut sincer, adaugă BBC, pentru că Erdogan l-a ridiculizat pe adversarul Kemal Kilicdaroglu. La rândul lui, acesta s-a plâns de „cele mai nedrepte alegeri” și a spus că partidul președintelui a mobilizat toate mijloacele statului împotriva lui.

Despre campania electorală dură din Turia scrie Politico, care amintește acuzațiile nedemonstrate aduse lui Kilicdaroglu, de legături cu grupări teroriste, și de amenințări cu haosul intern dacă alianța de opoziție ajunge la putere.

Kemal Kilicdaroglu s-a plâns de „cele mai nedrepte alegeri”.

Drepturile omului și libertatea de exprimare în Turcia ar putea fi puternic erodate în următorii ani, avertizează New York Times. Președintele Erdogan nu a dat indicii că intenționează să schimbe ceva esențial în politica internă, unde e tot mai multă religie și mai puțină libertate în viața publică, iar criza economică este profundă.

Victoria lui Erdogan ține Occidentul prins între îngrijorare și speranță, constată The Guardian. Liderii vestici se tem că președintele Turciei va duce țara fondatoare NATO și mai departe de vestul liberal laic. Euronews citează însă specialiști care spun că deja „Turcia se desprinde de Occident”.

La rândul său, Financial Times cartografiază rețelele de influență politică, economică și ideologică care l-au ajutat pe Recep Tayyip Erdogan să își păstreze popularitatea, în ciuda marilor probleme ale țării.

Deutche Welle anunță că tensiunile UE-Turcia vor continua după victoria lui Erdogan. Uniunea Europeană și Turcia sunt în dezacord în multe privințe, iar aderarea Turciei la Uniune este puțin probabilă în curând.

Cea mai bună șansă de a repara democrația în Turcia a fost pierdută, titrează The Economist. Erdogan are acum mână liberă să guverneze după bunul plac, folosind puterea enormă pe care a acumulat-o pentru a menține instituțiile, banca centrală și propriul său partid sub control.

„Ce înseamnă alegerile pentru Europa și NATO?”, se întreabă Washington Post. Poate că nici o națiune europeană nu a urmărit alegerile din Turcia cu mai multă atenție decât Suedia, a cărei cerere de a deveni membru NATO a fost blocată de Erdogan.

WP amintește și politica Ankarei de după invadarea Ucrainei. Turcia lui Erdogan s-a plasat ca mediator, nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, dar a permis vânzarea de drone către Ucraina.

Ce trebuie să faci ca să primești arme nucleare?

Țările occidentale nu au lăsat Belarusului de ales decât să desfășoare arme nucleare tactice rusești, a declarat Alexander Volfovich, secretarul de stat al Consiliului de Securitate al Belarusului.

De altfel, oferta e mai largă, remarcă CNN. Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a declarat că țările care vor „să se alăture Uniunii de state Rusia - Belarus” vor primi arme nucleare. Declarația lui Lukașenko vine la câteva zile după confirmarea transferului de arme nucleare tactice de la Moscova la Minsk.

Cele două declarații oficiele de la Minsk vin chiar dacă UE a condamnat planurile Belarusului de a găzdui arme nucleare rusești. „Acesta nu este un pas către deescaladare”, a declarat Peter Stano, purtătorul de cuvânt al diplomației europene UE, citat de EUObserver.

Rusia va transfera arme nucleare tactice în Belarus.

Atacurile intense cu drone continuă asupra Kievului

Rusia a lansat luni, la primele ore, un nou val de atacuri aeriene asupra Kievului, folosind drone și rachete de croazieră. Administrația militară a capitalei ucrainene afirmă că forțele de apărare au doborât peste 40 de ținte.

A sosit momentul: Biden trebuie să ofere Ucrainei tot ce are nevoie pentru a câștiga, afirmă The Guardian într-un editorial. The Guardian descrie un contrast puternic între politica precaută a președintelui SUA, Joe Biden, și conducerea îndrăzneață a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.

The Guardian laudă conducerea îndrăzneață a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Dar și Europa ezită, mai ales cu livrările de avioane F-16, scrie Der Spiegel. Ucraina solicită de câteva luni avioane de luptă F-16, dar Statele Unite și alte țări au convenit să antreneze doar piloți. Dar până când SUA nu va face primul pas cu livrările, nici o țară europeană nu va face nicio mișcare, crede publicația germană.

Între timp, investitorii străini au retras aproape 36 de miliarde de Euro din Rusia de la începutul războiului, anunță Reuters, iar confiscarea bunurilor rusești blocate în Occident nu e lucru chiar simplu, constată Bloomberg.

Pe de altă parte, Anvers, capitala europeană a diamantelor, e alarmată de posibile sancțiuni asupra pietrelor prețioase rusești, relatează El Pais. Orașul belgian este liderul mondial al comerțului de mai bine de 500 de ani, dar acum se teme că va pierde acest statut din cauza sancțiunilor internaționale.

Unii bugetari sunt „mai egali decât alții”

În România, profesorii nu renunță și cer în continuare măriri de salarii, nu primele și bonusurile primite de la Guvern. De altfel, salariile lor sunt printre cele mai mici din sistemul bugetar, așa cum demonstrează o analiză Europa Liberă.

Premierul Ciucă i-a cerut ministrului Muncii să se întâlnească luni cu sindicaliștii pentru ca legea salarizării să fie finalizată mai repede, iar profesorii să primească salarii mărite înainte de 15 iulie, relatează G4Media.

Profesorii nu renunță și cer în continuare măriri de salarii.

Iar Libertatea scrie despre cum încearcă PSD să transforme problemele din învățământ în voturi.

Nu în ultimul rând, băncile din România amendate de ANPC discută cu avocații lor pentru a vedea cum să pună în practică Ordinul dat de Autoritate, care cere reeșalonarea ratelor de credit, scrie Hotnews.

Alte stiri:

  • Azi ar trebui să înceapă înscrierea la Bacalaureat, dar elevii n-au încă fișele matricole și au doar 3 zile pentru a-și depune dosarul. –Digi24
  • Coreea de Nord anunță lansarea unui „satelit”, Japonia în alertă. - DW
  • Dezvoltarea inteligenței artificiale se bazează pe cip-uri. Dar acestea nu sunt suficiente pe piață. - WSJ

Vă așteptăm sugestiile, criticile sau mesajele de apreciere la adresa de e-mail treiminute@rferl.org, ori pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Toate cele bune,
Adrian