„Din față, într-o curbă ușoară, i-a apărut un alt tir, pe contrasens. Soțul meu a avut doar trei secunde să încerce să evite accidentul. În urma necropsiei, toate organele erau strivite. El nu a avut nicio șansă. Un, doi, trei! N-a mai avut timp.”
Așa descrie Gabriela Chirnoagă accidentul mortal în urma căruia și-a pierdut soțul într-o dimineață de ianuarie, 2021. Două tiruri s-au ciocnit în zona localității Criț, din județul Brașov, după ce un tir condus de un șofer de 23 de ani a intrat pe contrasens, a derapat și a izbit frontal cabina tirului în care se afla Cătălin Chirnoagă.
Pe lângă drama pierderii unui membru al familiei, ce a urmat a fost greu de suportat, spune Gabriela Chirnoagă. O greșeală a centrului Infotrafic a făcut ca, inițial, despre soțul ei decedat în accident să se spună că a adormit la volan. Informația a fost ulterior ștearsă de pe situl Infotrafic, dar toată presa preluat această afirmație greșită.
Locul accidentului de tir unde a murit Catalin Chirnoagă, la puțin timp după eveniment.
„În cele două-trei zile de înmormântare, de chin, de dus pe drumuri, nu am făcut decât să explic tuturor cum s-a întâmplat accidentul, pentru că toți știau ce au dat canalele de știri.”
Pe lângă dorința puternică de a reabilita numele soțului, inclusiv în instanță, dispariția lui a lăsat în urmă o familie traumatizată și fără resurse materiale.
Gabriela Chirnoagă a trebuit să își vândă apartamentul pentru a putea întreține familia și băiatul aflat la facultate.
„Nici până în ziua de azi nu s-au terminat cercetările”, se plânge femeia. „Abia am obținut expertiza, după doi ani și jumătate”. În lipsa rezultatelor finale ale anchetei, nici banii din asigurări nu pot fi obținuți.
Mie și fiului meu ne este frică să mai conducem.
„În doi ani și jumătate am ajuns aproape o epavă”, mărturisește soția șoferul ucis în accident. „Țin tratamente, merg la psihiatru, merg la psiholog. Mie și fiului meu ne este frică să mai conducem.”
Familia Chirnoagă e frustrată și pentru că în zona accidentului, unde au loc frecvent asemenea evenimente tragice, nu s-a luat nicio măsură de prevenție.
Familia Chirnoagă, înainte ca Cătălin Chirnoagă (dreapta) să moară în accident.
Aceasta este povestea pe scurt a familiei Chirnoagă, după moartea tatălui de familie. La suferința adâncă provocată de pierderea unui membru al familiei, se adaugă greutățile materiale și birocrație.
România e „campioană” în Europa la numărul de morți pe șosele
Mii de persoane și familii din România trec anual prin experiența traumatizantă a familiei Chirnoagă. În 2022, 1.634 de persoane au murit în accidente rutiere și peste 3.600 de persoane au fost grav rănite.
Cauzele situației dramatice de pe drumurile din România sunt multiple, spune președintele Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație (AVAC), Cătălin Codescu.
„E un cumul de factori negativi care afectează siguranța rutieră. Suntem țara cu cei mai puțini kilometri de autostradă, avem un grad ridicat de agresivitate în trafic.”
Întrebați însă care ar fi cauza esențială care explică cele mai multe dintre evenimentele tragice de pe șosele, experții, instructorii auto și psihologii arată spre incompleta pregătire a șoferilor care ajung pe șosele.
Expertul Sándor Gábor, fost președinte (UDMR) al Consiliului Interministerial de Siguranță Rutieră, e de părere că șoferii trebuie învățați încă din școală să aibă grijă de ceilalți oameni din trafic. Asta se face prin educarea empatiei și a imaginației, pentru a prevedea riscurile.
Aceste calități nu se dezvoltă în prezent în școlile de șoferi și centrele de instruire care funcționează după reglementări din 2002, spune Sándor Gábor.
„Ar trebui creăm o masă critică (n.r. de instructori și șoferi) care să gândească altfel, să nu mai iasă nepregătiți pe drumuri. Anual se înscriu în sistemul de pregătire și formare auto aproximativ 600 de mii de persoane. În 10 ani, 6 milioane de participanți la trafic bine pregătiți ar putea fi o masa critică care să schimbe atitudinea și comportamentul în trafic. ”
Your browser doesn’t support HTML5
De ce se conduce atât de periculos pe șoselele din România?
Numai o abordare pe termen lung a siguranței traficului poate îmbunătăți situația, afirmă Sándor Gábor, dar adaugă că sunt puține șanse ca ea să se producă, câtă vreme și în acest domeniu e nevoie de voință politică.
„Această perioadă (n.r. aproximativ 10 ani) excede perioada de 4 ani a ciclului electoral. Din aceasta cauză nu prezintă interes”, afirmă Gabor Sandor. El avertizează că, în lipsa unor asemenea măsuri de fond, România își va păstra mulți ani locul întâi la numărul de morți pe șosele.
Alex Dascălu, fost instructor auto și șofer profesionist, confirmă, din experiență, că prea mulți șoferi ies pe șosele incomplet pregătiți.
„În școlile de șoferi ți se predă abilitatea de a-ți lua permisul. Te duce mai mult pe traseul de examen, îți arată manevrele, te duce prin intersecții, îți zice niște reguli de prioritate și cam atât. Dar condusul înseamnă și conducere preventivă, adică să înțelegi de ce, de exemplu, dacă te apropii de trece de pietoni, trebuie să reduci la 30km/h, dacă sunt oameni în jurul trecerii.”
Specialiștii spun că un impact al mașinii cu un pieton, la viteza de 50 km/h, duce la moartea pietonului în 80% din cazuri.
Psiholoaga Amalia Oltean e de părere că educarea tinerilor șoferi și a elevilor din școlile de șoferi e esențială.
Amalia Oltean, psiholog, spune că șoferii tineri pot fi mai ușor formați în spiritul conducerii preventive decât șoferii mai vechi care s-au obișnuit să conducă riscant.
„Creierul lor nu este maturizat. Undeva la 22-23 de ani se finalizează procesul de maturizare, deși ei sunt la 18 ani considerați majori (n.r. și pot avea permis auto). Și rata accidentelor, și comportamentele agresive apar mai mult la acești tineri. În cazul lor, m-aș duce mai mult pe prevenție, pentru că încă este timp și loc.”
Ce se poate face pe termen scurt? Ce fac alte țări?
Specialiștii sunt de părere că lipsește un control mai strict în școlile de șoferi cât și în trafic.
„Ceea ce nu se controlează, nu se face”, descrie situația expertul în siguranță rutieră, Sándor Gábor. Până la o reformă fundamentală, nici măcar reglementările actuale nu se respectă în școlile de șoferi, aflate în subordinea Ministerului Transporturilor.
„Permisele de categoria C, de camioane, autobuze se pot obține după 40-70 de ore de practică. Reglementarea e perfectă. Dar realitatea arată că în România se ia permisul de camion și după 2 ore de pregătire. Lipsa controlului e cel care ne-a adus în situația asta.”
România este pe primul loc în UE la numărul de morți în accidentele rutiere.
Dacă s-ar controla eficient școlile de șoferi începând de acum, s-ar obține îmbunătățiri palpabile în 1-2 ani, spune Sándor Gábor.
În materie de supraveghere a traficului, fostul instructor auto Alex Dascălu crede că „avem legi, dar nu le aplicăm. Nu s-a creat frica asta, că dacă fac ceva greșit la volan, mă doare la buzunar.”
„În Scoția ești amendat la fiecare abatere”, povestește Dascălu. „La un anumit cumul de puncte ți se reține permisul. Trebuie să dai din nou toate examenele și costă 2.000 lire să dai o dată. În Germania, în 80% din sate sunt restricții de viteză la 30 de km/h. Am luat amendă 800 de euro pentru că am mers cu 35km/h. A doua oară când m-am dus în Germania, am mers cu 28 km/h.”