Tot ce trebuie să știi despre deciziile și indeciziile PSD și PNL privind alegerile din 2024

1. Alegeri locale și europarlamentare comasate, pe 9 iunie

Conducerile Partidului Social Democrat și Partidului Național Liberal au decis să comaseze alegerile locale cu cele europarlamentare. Acestea vor fi organizate pe 9 iunie. În mod normal, doar alegerile europarlamentare trebuiau organizate pe 9 iunie, cum se întâmplă în toată Uniunea Europeană, iar cele locale ar fi trebuit să aibă loc în septembrie.

Odată cu organizarea lor simultan, vor fi două rânduri de aleși locali și județeni până în toamnă. Cei votați pe 9 iunie și cei în funcție, care rămân pe post până în septembrie.

Pentru alegătorii din diaspora vor fi două zile de alegeri, pe 8 și 9 iunie.

Vor fi mai multe buletine de vot – unul pentru europarlamentare, unul pentru primari, unul pentru consilii locale, unul pentru consilierii județeni și altul pentru președintele consiliului județean. Deci cinci buletine de vot.

În București va fi un buletin în plus, pentru Primăria Capitalei, deci șase.

2. Alianță PSD - PNL pentru alegerile europarlamentare, candidaturi pe listă comună

Liderii celor două partide din coaliția aflată la guvernare au hotărât, de asemenea, să candideze în alianță la europarlamentare, deci să aibă liste comune.

Lista ar putea fi deschisă de un independent. Un nume vehiculat este cel al ministrului de Externe, Luminița Odobescu. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu a negat posibilitatea.

PSD și PNL au decis să facă alianță pe liste comune la alegerile europarlamentare și să le comaseze cu localele

3. Calendarul alegerilor prezidențiale și parlamentare

Alegerile prezidențiale vor fi devansate și vor avea loc, cel mai probabil, pe 8 și 22 septembrie, după cum a anunțat președintele PSD, Marcel Ciolacu.

„În cursul lunii septembrie am decis să avem alegerile prezidențiale. Primele date sunt 1 - 15 septembrie sau 8 - 22 septembrie sau sfârșitul lunii septembrie. Una dintre aceste trei variante va fi aleasă. Consider că cea de mijloc e cea mai bună, pentru că pe 15 septembrie încep scolile”, a anunțat premierul.

Iar alegerile parlamentare vor avea loc pe 8 decembrie.

Argumentele sunt două. În primul rând, ar fi mai aproape de succesul pe care îl prognozează la alegerile locale și europarlamentare și, în plus, ar fi mai scurt intervalul dintre cele două campanii electorale. Acest fapt nu ar da prea mult timp partidelor populiste să aducă în spațiul public teme antieuropene și ultranaționaliste.

În al doilea rând, în decembrie, ar fi aproape imposibil să fie organizate trei rânduri de alegeri – parlamentare și două tururi la prezidențiale. Alegerile pentru Legislativ pot fi programate cel mai devreme pe 1 decembrie, de Ziua Națională, ceea ce e exclus. Așa că, următoarea duminică ar fi pe 8 decembrie, ceea ce ar însemna că alegerile prezidențiale sunt împinse în buza sărbătorilor de iarnă.

Marcel Ciolacu a anunțat calendarul prezidențialelor și parlamentarelor, după ce Nicolae Ciucă nu suflase nicio vorbă despre el în discursul ținut cu doar câteva minute înainte. De altfel, liberalii consultați de Europa Liberă au insistat că nu s-a votat și acest punct, iar președintele PNL a recunoscut că nu are mandat de la partid pentru data de organizare a alegerilor pentru președinte și pentru Parlament. Totuși, liberalii au spus că știau despre această discuție.

4. Negocieri punctuale pentru candidați comuni la alegerile locale

Pentru Primăria Capitalei încă sunt deschise toate posibilitățile, după cum a declarat chiar Gabriela Firea (PSD), fost primar al Capitalei.

• un candidat independent, susținut de ambele partide;
• un candidat comun, de la PSD, susținut de PNL;
• un candidat comun de la PNL, susținut de PSD;
• sau candidaturi separate.

Pentru primăriile deținute acum de Uniunea Salvați România ar putea să fie candidați comuni. E vorba de primăriile din Brașov, Timioara, Bacău, Câmpulung Muscel, Sectorul 1 și Sectorul 2 al Capitalei.

Nu a existat un vot în conducerile celor două partide privind acest punct, dar vor fi foarte curând negocieri pentru tranșarea candidaturilor la alegerile locale.

5. Candidatul la prezidențiale

În privința alegerilor prezidențiale, acolo unde negocierile s-au împotmolit în ultima vreme de mai multe ori, cel mai important aspect care încă nu a fost decis este candidatul la prezidențiale. Ar putea fi un candidat comun sau cele două partide ar putea alege să meargă separat. Nici PSD, nici PNL nu vor să renunțe la cea mai importantă funcție din stat.

Mai multe despre negocierile din culise privind candidatul la Palatul Cotroceni găsiți în articolul de mai jos.

Cum s-au desfășurat ședințele PSD și PNL în care au fost luate decizii esențiale pentru alegerile din 2024

Liberalii au votat comasarea alegerilor şi listele comune cu PSD la europarlamentare cu 58 de voturi pentru, 5 împotrivă, 2 abţineri, potrivit news.ro.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, și-a justificat decizia în fața partidului prin faptul că va elimina pericolul extremismului și va reuși să mobilizeze la vot un electorat mai numeros.

Vasile Blaga și Gheorghe Flutur, doi dintre liderii cu putere, au fost de acord cu decizia, în timp ce președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a criticat-o.

„Este un dezastru, ne pierdem identitatea și nu o să mai revină electoratul la viitoarele alegeri spre PNL”, a spus Bolojan despre listele comune cu PSD la europarlamentare, potrivit G4Media.

Cinci liberali au votat împotrivă - Ilie Bolojan - președintele CJ Bihor, Florin Birta - primarul din Oradea, Ioan Turc - primarul Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău - vicepreședinte PNL, Florin Cîțu - fost premier și fost președinte PNL și Cristian Buican - președinte PNL Vâlcea.

La PSD în schimb a fost unanimitate, potrivit Antena 3.

Ce au declarat Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă

Liderii celor două partide s-au strâns într-o sală a Palatului Parlamentului pentru a asculta declarațiile lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, după deciziile luate de cele două partide. Social-democrați și liberali, cot la cot, s-au așezat pe scaune în așteptarea declarațiilor.

Nicolae Ciucă a luat primul cuvântul.

„Suntem în fața dvs. în această seară pentru a prezenta decizia finală a Coaliției privind modul cum se vor desfășura alegerile locale și alegerile europarlamentare, și anume decizia de a le comasa. Această decizie a urmat unui proces prin care fiecare dintre noi am consultat forurile de conducere, apoi ne-am reunit în Coaliție. Decizia finală, dincolo de comasare, prevede ca pentru alegerile europarlamentare să existe o listă comună. Dincolo de ele, fiecare va candida prin forțe proprii”, a spus Ciucă în deschiderea discursului.

A argumentat decizia prin stabilitatea țării, coerența actului de guvernare, contextul de securitate și interesul românilor.

„Partidele trebuie să dea dovadă de un minim sacrificiu de orgoliu pentru stabilitatea țării”, a justificat Ciucă faptul că un partid de centru stânga și unul de centru dreapta vor avea liste comune la europarlamentare.

„Nu ne putem permite să fragilizăm tot ceea ce ține de stabilitatea țării pentru micile orgolii politice care să fractureze tot ceea ce ține de îndeplinirea obiectivelor asumate în fața românilor”, a adăugat liderul PNL.

„Știm cu toții istoricul acestei Coaliții. Faptul că România, cu toate crizele suprapuse, se afla și în fața unei crize sociale. Nici atunci, nici acum nu am nicio reținere de a ne angaja în acest proiect politic”, a spus președintele PSD, Marcel Ciolacu.

„Trebuie să facem diferența între a fi un om politic și un om de stat. Am dovedit și în PNL, și în PSD că putem să luăm decizii pentru România în primul rând”, a completat premierul.

Liderul social-democrat spune că o putere politică, pentru a fi credibilă trebuie să fie votată de cât mai mulți români. Localele atrag cel mai numeros electorat. Comasarea nu e împotriva democrației, e un vot în plus pentru democrație și pentru a avea o reprezentare corectă în fața românilor, a justificat Marcel Ciolacu decizia listelor comune și a comasării alegerilor.

„Am decis să avem și o alianță electorală pentru lista de europarlamentare. Este evident că numai cele două partide se pot uni și pot face față unui val extremist. Niciuna dintre cele două formațiuni politice nu se poate angaja singură în această luptă. E vorba de stabilitate, coerență, asumare și de drumul României în viitor”, a punctat Ciolacu.