Macron a spus că forțele de securitate franceze vor rămâne în regiunea formată din mai multe insule situate între Australia și Fiji, care este teritoriu francez încă din secolul XIX.
Protestele din arhipelag au izbucnit pe 13 mai, după ce indigenii kanak – care reprezintă 40% din populația teritoriului – s-au revoltat față de modificările constituționale de la Paris, care ar acorda drept de vot în Noua Caledonie cetățenilor francezi care locuiesc de cel puțin zece ani acolo.
Măsura ar urma să afecteze puterea de a influența votul a indigenilor, dar și eforturile acestora de lungă durată de a obține independența teritoriului.
Noua Caledonie are o populație de aproximativ 300.000 de oameni, inclusiv 112.000 de kanak indigeni.
„În următoarele ore și zile, vor fi programate noi operațiuni masive acolo unde este necesar, iar ordinea republicană va fi restabilită, pentru că nu există altă opțiune”, a spus Macron în timpul unei întâlniri cu liderii locali, adăugând că starea de urgență nu trebuie prelungită, scrie The Guardian.
Urmările revoltei locuitorilor din localitatea Magenta, districtul Noumea – Noua Caledonie. 18 mai 2024.
Protestatarii fluturează steaguri ale Frontului Socialist Kanak de Eliberare Națională (FLNKS) în timpul unei demonstrații împotriva lărgirii electoratului pentru viitoarele alegeri provinciale din Noua Caledonie, la Noumea, pe 13 aprilie 2024.
Președintele Macron a vorbit cu reporterii după sosirea pe aeroportul internațional La Tontouta, la aproximativ 50 km de capitala Noua Caledoniei, Noumea: „Dorința mea, împreună cu cea a miniștrilor mei și a guvernului, este să fiu alături de oameni și să vedem o revenire la pace, calm și securitate cât mai curând posibil.”
Franța a impus stare de urgență în Noua Caledonie, iar președintele Macron a spus că cele 3.000 de forțe de ordine care au fost dislocate în teritoriul pacific vor rămâne acolo chiar și în timpul Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, dacă este necesar.
Aproape 300 de persoane au fost reținute după 13 mai în Noua Caledonie, pentru că au participat la revolte publice.
Franța a fost de acord în 1998, prin Acordul de la Nouméa, să acorde teritoriului mai multă autonomie politică și să limiteze votul la alegeri pentru cei care erau rezidenți atunci.
De atunci, peste 40.000 de cetățeni francezi s-au mutat în Noua Caledonie, scrie BBC.
Săptămâna trecută, Adunarea Națională de la Paris a propus acordarea dreptului de vot rezidenților francezi care locuiesc pe teritoriu de 10 ani.
Acordul de la Nouméa a permis trei referendumuri privind viitorul țării. Independența a fost respinsă în toate cazurile.
Primele două referendumuri privind independența au picat la limită, în timp ce al treilea, din decembrie 2021, a fost anulat de partidele pro-independență pentru că a avut loc în timpul pandemiei de Covid.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI