Doar una din cinci locuințe din România are asigurarea obligatorie în fața situațiilor de dezastru, arată datele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR). Asta înseamnă că numai 20% dintre proprietarii din România se bucură de protecție în fața dezastrelor naturale, față de media europeană de 65%.
Asigurarea obligatorie PAD (poliță de asigurare a dezastrelor) acoperă dezastre precum cutremure, alunecări de teren și inundații, și se încheie pe o perioadă de 12 luni.
Din noiembrie 2023, proprietarii care vor să-și înregistreze sau să-și modifice înregistrarea proprietății în cartea funciară trebuie să prezinte și polița PAD. Neasigurarea unei locuințe poate aduce după sine o amendă cuprinsă între 100 și 500 de lei.
În continuarea asigurării obligatorii, există și asigurările facultative, prin care pot fi asigurate diverse bunuri din casă, în funcție de riscurile la care proprietarul se simte expus.
Pentru a afla mai multe despre cum funcționează asigurările locuințelor, Europa Liberă a stat de vorbă cu Alina Bărbulescu, specialist în asigurări bunuri și proprietăți în cadrul UNSAR.
1. Europa Liberă: România are unul dintre cele mai ridicate procente de proprietari de locuințe din Uniunea Europeană. Totuși, doar 1,8 milioane de locuințe din 9,7 milioane aveau asigurarea obligatorie PAD. Cum priviți aceste date?
Alina Bărbulescu: Și noi suntem interesați să vedem de ce se întâmplă acest lucru și de ce, practic, românii nu iau și decizia de a-și asigura cel mai de preț bun al lor, locuința. Dacă la un anumit obiect putem renunța, la locuință ar trebui să privim lucrurile mai serios.
Realizăm periodic anumite studii sociologice împreună cu Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), pentru a vedea exact percepția românilor cu privire la aceste forme de protecție financiară.
Aceste studii ne arată faptul că românii știu că au această obligativitate de a-și asigura locuințele și sunt interesați de aceste forme de asigurare. Doi din cinci români, anul acesta, la nivel de percepție, menționează că vor încheia atât polița obligatorie, cât și pe cea facultativă, dedicată locuinței.
Însă cred că aici e vorba de faptul că românii nu înțeleg exact cum funcționează această formă de asigurare. Poate că au alte așteptări din partea companiilor de asigurări sau chiar nu înțeleg exact cum funcționează. Și atunci, rolul nostru, al tuturor, este să ajungem la cât mai mulți români.
Alina Bărbulescu, UNSAR
2. Europa Liberă: Ne puteți spune, în acest caz, cum funcționează asigurările pentru locuințe?
Alina Bărbulescu: Aceste asigurări preiau riscurile la care sunt expuse locuințele noastre – indiferent că vorbim de riscuri catastrofale, cum ar fi cutremure, inundații, alunecări de teren. Totodată, locuințele noastre sunt expuse și altor riscuri.
Deci putem vorbi de două categorii principale de riscuri: riscuri care au un impact foarte mare asupra locuințelor noastre și riscuri care au o frecvență foarte mare și afectează locuințele noastre, neproducând foarte mari prejudicii – dar faptul că ele se repetă și se întâmplă foarte des ne arată că avem nevoie de această formă de protecție.
Noi, în primul rând, trebuie să ne uităm exact la ce fel de locuință avem: dacă vorbim de apartament în bloc sau despre o casă. Atunci suntem obligați să avem această formă de asigurare obligatorie, polița PAD. Aceasta să poate emite direct de la Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) sau de la companiile de asigurări care subscriu aceste polițe de asigurare pentru locuințe, inclusiv cele facultative.
După aceea, după ce ne-am asigurat obligatoriu, pentru cele trei riscuri catastrofale, ar trebui să ne gândim care mai sunt acele situații care ne pot afecta nouă locuința.
Și vedem că nu sunt puține aceste situații, din păcate. De la un an la altul vedem că despăgubirile achitate de către companiile de asigurări iau o turnură destul de gravă, din punct de vedere al cifrelor, și atunci trebuie să ne gândim.
Dacă stăm într-un apartament, avem vecini.
Atunci trebuie să mă gândesc la ce valoare a prejudiciului poate ajunge, de exemplu, o inundație, o spargere de conductă de apă. E clar că voi avaria și alți vecini. Trebuie să avem în vedere și acest lucru, că aș putea produce niște prejudicii și acelor persoane.
3. Europa Liberă: Cum trebuie să acționeze după un incident o persoană cu locuința asigurată?
Alina Bărbulescu: În primul rând, trebuie să avizăm asiguratorul. În cazul în care se întâmplă o catastrofă naturală, trebuie să avizăm autoritățile locale, pentru a putea limita răspândirea acestor daune.
Dacă vorbim, de exemplu, de un risc de inundație sau incendiu, contactăm asigurătorii, informăm despre prejudiciu și, în funcție de politica fiecărei companii și de produsele pe care le pun la dispoziția noastră, putem aviza online dauna. În funcție de nivelul acestei daune, asiguratul poate primi banii în cont de la 24 la 72 de ore.
Normal, în cazul în care deja prejudiciul este unul complex, în care avem o daună totală – a luat foc întreaga locuință, de exemplu – compania de asigurări îți poate oferi, în baza poliței de asigurare de locuință facultativă, și o perioadă de spațiu închiriat, depinde de la companie la companie.
La fel, se poate plăti în avans o parte din despăgubire, pentru că omul acela are nevoie de o sumă de bani pentru a-și putea continua activitatea într-un fel sau altul, alături de familie. Iar după finalizarea acestui caz, sigur, se poate reînnoi polița și se poate merge în continuare pe această protecție a locuinței.
Pagubele cauzate de inundații, alături de alunecări de teren și cutremure, sunt cuprinse în asigurarea obligatorie. Pentru a asigura obiectele din casă, însă, este nevoie de o asigurare facultativă.
4. Europa Liberă: Așadar, o asigurare facultativă poate fi personalizată în orice fel? Putem asigura orice?
Alina Bărbulescu: Sigur. Orice bun în locuință se poate asigura. De exemplu, bunurile electrocasnice pot suferi niște avarii, ca urmare a unui scurtcircuit sau a unei fluctuații de tensiune. Dacă avem clauză dedicată, care oferă această acoperire, noi putem primi despăgubiri pentru acele bunuri, iar aceste despăgubiri pot oferi valoarea integrală a acelui bun afectat.
Mai departe, vorbeam de acele inundații produse vecinilor. Dacă se produce o inundație în apartamentul nostru și, ca urmare a inundației, provocăm și alte prejudicii vecinilor, trebuie să avem o clauză dedicată de răspundere civilă legală față de terțe persoane.
N-am mai menționat de centralele termice. Majoritatea dintre noi avem această centrală termică în apartamente. Ei bine, pot fi acoperite și avariile sistemelor de climatizare, și de încălzire. Trebuie doar să oferim aceste detalii, pentru că un specialist în asigurări va ști exact ce soluție să propună pentru ca acea locuință să fie acoperită integral.
5. Europa Liberă: Incendiile par a fi cea mai mare îngrijorare, în rândul deținătorilor de locuințe. Ele au generat și cele mai mari pagube de-a lungul ultimilor ani. Ce alte dezastre îi îngrijorează pe români?
Alina Bărbulescu: Conform cercetărilor noastre sociologice, unul din doi români se teme de faptul că, la un moment dat, locuința îi va fi afectată de un incendiu.
Nu cred că este deloc întâmplător și faptul că acest risc de incendiu se află și în topul celor mai mari despăgubiri, în baza acestor tipuri de asigurări facultative. Cea mai mare daună a fost de 514.000 de euro anul trecut, cea mai mare din ultimii cinci ani.
Mergând mai departe, dacă ne uităm la despăgubirile totale achitate pentru acest risc de incendiu, practic, pentru a acoperi aceste prejudicii produse locuințelor de incendii, anul trecut, această valoare a depășit 63 de milioane de lei, adică circa 13 milioane de euro.
Astfel, teama românilor nu este chiar una accidentală.
În continuare, în topul riscurilor de care se tem românii, e cutremurul, care nu este nici el întâmplător, mai ales din cauza faptului că s-au întâmplat multe cutremure anul trecut, chiar și zilele trecute. Românii percep aceste riscuri și se tem de ele.
Mai departe, vorbim de furtuni și de vijelii. Vedem că nivel național, furtunile provoacă foarte multe pagube locuințelor noastre.
La final, mai avem explozii și inundații. Cam acestea sunt riscurile care formează topul situații de care se tem românii.
2,5 milioane de lei, adică 514.000 euro a fost cea mai mare despăgubire acordată anul trecut de către o companie membră UNSAR, în baza poliței facultative, pentru prejudiciile produse de un incediu. De asemenea, anul trecut, cu aproximativ 63 de milioane de lei, echivalentul a 13 milioane de euro, au despăgubit asigurații pentru pagubele create de incendii. Valoarea este cu 46% mai mare față de cea a anului 2022 și cu 150% mai mare față de cea din 2021.
6. Europa Liberă: Cutremurul spuneați că ocupă locul al doilea în acest top. În cazul unui alt eveniment major neprevăzut, cum ar fi cutremurul din 1977, câți români ar fi pregătiți financiar pentru un asemenea dezastru?
Alina Bărbulescu: Din studiile pe care le-am realizat, doar unul din zece români ar fi pregătit financiar pentru a face față unui astfel de cutremur, unei asemenea catastrofe naturale.
Tocmai din acest motiv, avem foarte multe acțiuni pentru a informa cu privire la aceste soluții de protecție socială. Pentru că noi chiar credem în forța unui specialist în asigurări, care gestionează riscurile, care poate prelua această apăsare, și poate oferi sprijinul financiar, pentru a-ți relua activitatea.
Dacă este să îți faci o asigurare care să te acopere complet, pentru toate situațiile neprevăzute, poți trece mult mai ușor, din punct de vedere financiar.
7. Europa Liberă: Există anumite momente când românii prezintă un interes specific pentru a-și asigura locuințele?
Alina Bărbulescu: Există tendința de creștere accelerată în momentele în care chiar se și întâmplă diverse riscuri în țară, cum ar fi cutremure sau alunecări de teren. Devenim mult mai interesați și atunci chiar solicităm mult mai multe oferte din partea asigurătorilor.
În cazul unui cutremur major, doar 1 din 10 români s-ar putea descurca financiar, arată datele UNSAR.
8. Europa Liberă: Dar, la modul general, față de anii anteriori, s-a modificat interesul oamenilor față de asigurări?
Alina Bărbulescu: Studiile pe care le realizăm anual ne oferă informația că românii rămân interesați la același nivel de inters, practic. Aproape șapte din zece români sunt interesați de asigurări de locuință.
Acest interes care rămâne de la un an la altul ne confirmă și nouă faptul că este nevoie de mai multă informație, pentru ca omul să și înțeleagă probabil mult mai ușor despre ce vorbim aici, și mai exact cum poate ajuta o astfel de de asigurare.
9. Europa Liberă: Ce recomandări aveți pentru cei care sunt la început de drum cu o locuință, din punct de vedere al asigurării acesteia?
Alina Bărbulescu: Așa cum am fost și noi, și eu, personal, în primul rând, este foarte bine să se informeze – și nu doar dintr-un singur loc, pentru a-și verifica informațiile primite.
În cazul în care noi nu suntem convinși că acea informație răspunde nevoii noastre, să continuăm să ne informăm, să alegem un alt specialist în asigurări, eventual. Trebuie să simțim că ceea ce primim, ca informații, reflectă realitatea din teren și ne poate acoperi în cazul în care ni se întâmplă ceva la care ne gândim. Trebuie să ne gândim exact ce ni se poate întâmpla nouă: de la furt de bunuri, până la avarii ale bunurilor.
Poate chiar avem nevoie de asistență tehnică la domiciliu, poate pierdem cheia, se blochează yala și este spart geamul. Aceste servicii sunt acoperite în baza poliței facultative, trebuie doar ne facem un scenariu de risc și să vorbim cu cei specializați, pentru a putea primi informațiile care să ne ajute să luăm decizia de a ne asigura.
Dar în niciun caz, nu aș recomanda nimănui, indiferent că este la început de drum sau nu, să nu își asigure cel mai de preț bun, locuința.
În momentul în care o persoană achiziționează o locuință, este important ca aceasta să își facă un scenariu de risc și să discute cu un expert în domeniul asigurărilor.
10. Europa Liberă: Ce se poate face pentru a crește gradul de popularitate al asigurărilor locuințelor?
Alina Bărbulescu: Cred că doar împreună cu presa, cu autoritățile, cu toți membrii noștri și nu numai, având cât mai multe astfel de demersuri de informare putem face asta.
Prin urmare, cu siguranță n-ar trebui să renunțăm la aceste demersuri de informare, de educație financiară, pentru că, într-un final vor veni și rezultatele mult așteptate și vom ajunge cât mai aproape de final, pe drumul către o Românie asigurată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.