După cum explică Executivul în expunerea de motive, ordonanța de urgență a fost adoptată pentru a crea cadrul legal de numire a șefilor interimari ai Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Decizia vine după ce, în luna iulie, președintele AMEPIP, Mihai Precup, și cei doi vicepreședinți, Victor Moraru și Ciprian Cătălin Hojda, au demisionat din funcție.
Plecarea lor a fost cerută printr-o scrisoare a Comisiei Europene către Guvern, în care oficialii europeni au criticat modul netransparent în care cei trei au ajuns șefii super-agenției de stat.
„Având în vedere că procesul de selecţie pentru o nouă conducere implică mai multe etape şi poate dura câteva luni, actul normativ aprobat de Guvern stabileşte că prim-ministrul numeşte, prin decizie, preşedintele şi vicepreşedinţii, interimari, până la data numirii conducerii rezultate din procesul de selecţie, dar nu mai mult de șase luni”, spune Executivul într-un comunicat.
Guvernul menționează că aceste modificări legislative sunt în acord cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) privind îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor publice.
Îți mai recomandăm Șefii super-agenției care monitorizează companiile de stat au demisionat. Comisia Europeană a dezvăluit nereguli la numirea lorLuna trecută, Economedia.ro a publicat primele concluzii ale verificărilor Comisiei Europene cu privire la cum a fost aleasă conducerea AMEPIP.
Vicepreședintele agenției, Victor Moraru, era director la Secretariatul General al Guvernului (SGG) când a început procesul de selecție al conducerii super-agenției de stat.
El a participat, în această calitate, la procesul de selecție a membrilor comisiei care urma să selecteze conducerea AMEPIP.
Cu alte cuvinte, Moraru i-a ales pe cei care, apoi, l-au ales pe el.
Într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene, consultată de Europa Liberă, Victor Moraru a negat faptul că numirea sa și a celorlalți colegi din conducerea acestei agenții s-ar fi făcut netransparent.
„Nu am avut nici înainte și nici după selecție (nu am cunoscut niciodată aceste persoane) vreo relație patrimonială cu vreunul dintre cei selectați! Membrii mediului academic selectați de către comisia din care am făcut parte nu au fost remunerați pentru activitatea depusă în cadrul comisiei care a selectat condicerea AMEPIP”, a spus el.
În plus, potrivit aceluiași raport al CE, probleme au avut și președintele Mihai Precup și cel de-al doilea vicepreședinte, Ciprian Hojda. Niciunul dintre ei nu ar avea experiența necesară acestui post.
Îți mai recomandăm Două din trei companii ale statului sunt conduse de oameni numiți de politicieni. România poate pierde 2,7 mld de euro din acest motivAMEPIP are prevăzută o organigramă cu 88 de angajați, separați de conducerea formată din președinte, doi vicepreședinți și un secretar general, plus personalul cabinetelor lor. Adică 95 de oameni în total.
Salariul maxim brut al președintelui AMEPIP era la începutul anului 2024 de 26.400 de lei pe lună, iar al unui vicepreședinte de 23.100 de lei, potrivit calculelor Europa Liberă.
Ce este și ce va face AMEPIP
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și-ar asigura un buget de peste 100 de milioane de lei (20 de milioane de euro) anual prin tariful de monitorizare de 0,1%.
Ce face/ce este:
- organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului;
- are rolul de a elabora politica de proprietate a statului, care se aprobă prin lege, la propunerea Guvernului, de a coordona şi monitoriza implementarea acţiunilor şi politicilor de guvernanţă corporativă la nivelul autorităţilor publice tutelare, respectiv de a aplica sancţiuni pentru abaterile identificate;
- are responsabilitatea finală de a asigura o procedură de selecţie transparentă şi competitivă pentru numirea membrilor consiliului de administraţie, de a monitoriza, evalua şi controla aplicarea principiilor de guvernanţă corporativă, de a publica periodic rapoarte privind îndeplinirea indicatorilor-cheie de performanţă, precum şi de a aplica sancţiuni;
- este condusă de un preşedinte, asimilat funcţiei de secretar de stat din punctul de vedere al salarizării, şi de doi vicepreşedinţi, asimilaţi funcţiei de subsecretar de stat din punctul de vedere al salarizării. AMEPIP are un secretar general, înalt funcţionar public, numit şi eliberat din funcţie în condiţiile legii;
- preşedintele şi vicepreşedinţii AMEPIP sunt numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea secretarului general al Guvernului, în urma derulării unui proces de selecţie competitiv şi deschis organizat potrivit prevederilor prezentei hotărâri;
- mandatul preşedintelui, respectiv al vicepreşedinţilor AMEPIP este de patru ani şi poate fi reînnoit o singură dată;
- numărul maxim de posturi al AMEPIP este de 88, fără demnitari şi numărul de posturi aferent cabinetelor acestora.
AMEPIP a fost înființată în luna iulie 2023, în contextul în care Guvernul se chinuia să țină deficitul bugetar sub control prin reducerea cheltuielilor.
Apare avizul de securitate pentru șefii RA-APPS
De asemenea, Ordonanța de Urgență a Guvernului adoptată pe 9 septembrie mai prevede că legislaţia privind guvernanţa corporativă se va aplica inclusiv întreprinderilor publice care au ca obiect de activitate administrarea bazei materiale de reprezentare şi protocol (RA-APPS).
„Astfel, a fost eliminată această excepţie cu privire la aplicarea legislaţiei privind guvernanţa corporativă de către întreprinderile publice şi sunt îndeplinite integral criteriile Jalonului 439 din PNRR privind guvernanţa corporativă”, arată Executivul în comunicat.
Potrivit Guvernului, la fel ca în cazul întreprinderilor publice din industria de apărare şi securitate naţională, şi în situaţia RA-APPS procedura de selecţie a membrilor consiliului de administraţie cuprinde o etapă suplimentară constând în efectuarea verificării de securitate prevăzută de standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România.
În situaţia în care un candidat selectat nu a obţinut avizul favorabil necesar pentru accesul la informaţiile clasificate, acesta nu poate fi numit în funcţia de administrator al întreprinderii publice.
Îți mai recomandăm Guvernul a decis ca statul să suporte cheltuielile cu chiria şi întreţinerea pentru demnitarii care stau în casele de protocolUrmăriți Europa Liberă România și pe Google News.