Roxana Mînzatu, numită vicepreședinte executiv al Comisiei Europene. Ce portofoliu primește românca

Roxana Mînzatu (PSD) a fost propusă de premierul Marcel Ciolacu pentru funcția de comisar european după ce von der Leyen i-a sugerat să propună o femeie, ceea ce ar putea aduce României un portofoliu mai important în noua Comisie.

Propunerea inițială a lui Ciolacu fusese europarlamentarul Victor Negrescu.

Despre portofoliul care ar putea fi gestionat de româncă, sub umbrela drepturilor sociale din UE, von der Leyen spune că este „o zonă crucială pentru a ne uni societatea”.

În continuare, comisarii aleși de Ursula von der Leyen vor fi audiați de europarlamentari.

Este posibil ca unele propuneri să fie respinse și să trebuiască să fie înlocuite, așadar nici numirea în funcție a Roxanei Mînzatu, nici a celorlalți comisari propuși, nu este garantată.

Odată ce fiecare comisar a fost aprobat de către aleșii europeni, ei vor vota asupra întregului colegiu de comisari. Chiar dacă nu fiecare comisar este expert în domeniul alocat, rolul lor va fi de „conducere politică”, mai ales până când se vor acomoda cu portofoliile.

Cine este Roxana Mînzatu?

Roxana Mînzatu are 44 de ani și este europarlamentar din partea PSD începând din iunie 2024.

A fost președinte al Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, din septembrie 2015 și până în ianuarie 2016.

Între martie și septembrie 2015 a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

În perioada iunie-octombrie 2019, ea a fost și ministru al fondurilor europene în guvernul condus de Viorica Dăncilă.

În iunie 2024, Roxana Mînzatu a fost aleasă europarlamentar din partea PSD.

Roxana Mînzatu este membru PSD din ianuarie 2000, a fost și vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene Braşov a PSD, iar din septembrie 2013 a condus Organizaţia Judeţeană Braşov a Femeilor Social-Democrate.

Potrivit CV-ulul, Roxana Mînzatu este licențiată în Științe Politice în limba engleză la Universitatea din București (1998-2002). A făcut un master în Integrare Europeană (2003-2005) la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”.

Potrivit declarației de avere din iunie 2024, Roxana Mînzatu are un teren intravilan de 320 mp și o casă de locuit în Brașov. Are credit de 40.000 de lei la CEC Bank, făcut în 2009.

În 2023, Mînzatu a acordat un împrumut în nume personal pentru PSD, de peste 150.000 de lei (aproximativ 30.000 de euro).

Conform declarației ei de interese, este și membru în Consiliul de Administrație al Operatorului Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale „OPCOM” București.

Ce portofolii a primit fiecare țară

Nu fiecare țară a primit ceea ce și-a dorit. România a primit un portofoliu mai important, așa cum i s-a promis odată cu schimbarea nominalizării. Însă, de exemplu, Ciprul nu a primit noul portofoliu de comisar al Mediteranei, pentru care insistaseră.

„În jur de 20 de state membre au vrut un protofoliu economic puternic. N-avem 20 de portofolii economice puternice”, explică președinta Comisiei despre alocarea portofoliilor.

Mai întâi, von der Leyen a anunțat cei șase vicepreședinți executivi, patru femei și doi bărbați, trei dintre ei din state membre vechi și trei din state care s-au alăturat UE după 1990.

Noua Comisie, un anunț mult așteptat

Anunțul privind componența noii Comisii era așteptat marți, 17 septembrie.

Luni, comisarul francez Thierry Breton, care urma să revină pentru un al doilea mandat la Bruxelles, și-a dat demisia. El spune că von der Leyen a încercat să convingă guvernul francez să nominalizeze pe altcineva, deși Breton fusese anunțat ca opțiune a Franței de la bun început.

Oficial, ar fi vorba de dorința lui von der Leyen de a avea mai mult echilibru de gen, luptă care a cauzat controverse în capitalele europene care n-au ascultat cerința ei și nu au trimis două nominalizări pentru postul de comisar (un bărbat și o femeie).

În culise, însă, Politico scrie că Breton și von der Leyen nu se înțeleg deloc și că președinta Comisiei i-ar fi cerut lui Macron o altă propunere pentru că nu mai poate lucra cu Breton. În ultimii ani, Breton începuse să se opună atât în privat cât și public autorității lui von der Leyen, să lipsească intenționat de la ședințele cu ea și să nu-i mai vorbească.

Mai mult, Breton ar fi încercat să preia din ce în ce mai multe responsabilități ale colegilor săi din Comisie. Multe dintre aceste eforturi au avut succes, iar Breton a ajuns să fie asociat cu lupta împotriva exceselor corporațiilor multinaționale și cu achiziția comună de vaccinuri împotriva Covid-19.

Von der Leyen i-ar fi prezentat lui Macron două opțiuni: să-l păstreze pe Breton și să primească un portofoliu mai slab, sau să-l înlocuiască cu altcineva și să fie recompensați cu un portofoliu mai puternic.

Macron, slăbit deja de decizia de a numi un premier nepopular, ar fi preferat să câștige un portofoliu important la Bruxelles.

Știre în curs de actualizare.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.