La nivel european, există două mecanisme de răspuns la o criză precum inundațiile care au afectat estul României:
- Mecanismul de Protecție Civilă, a cărui instituție, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență, funcționează sub autoritatea Comisiei: acesta este un sistem de cerere-ofertă. De exemplu, dacă România are nevoie de 50 de pompieri, cere, iar o altă țară îi va trimite.
- Mecanismul Integrat pentru Răspuns la Crize este un instrument politic al Consiliului European: aceasta este o masă rotundă, un forum în care țările europene pot analiza criza de față și răspunsul coordonat.
Ajutoarele logistice, materiale și umane pe care le poate trimite UE în situațiile de criză sunt sub umbrela Mecanismului de Protecție Civilă al UE, care ține de Comisie, executivul european.
Cum dezastrele nu au granițe, acest mecanism a fost introdus de UE în 2001, ca să ușureze colaborarea dintre cele 27 de țări membre și alte zece din Europa. Scopul mecanismului este ca toate să se pregătească mai bine pentru dezastre și să poată răspunde coordonat.
Conform site-ului MPC, orice țară lovită de dezastru poate cere asistență pentru probleme foarte concrete, iar rolul Comisiei este de a coordona răspunsul internațional la criză cu ajutoare de la țările care au resurse de împărțit.
Mai mult, Comisia contribuie și financiar, acoperind cel puțin 75% din costurile de transport și operaționale ale echipajelor de intervenție.
Acesta poate fi cerut dacă țara consideră că are nevoie de mai multe resurse și constată că nu se poate descurca într-un dezastru pe cont propriu.
România cere ajutor Consiliului, nu Comisiei
În loc să ceară individual ajutor Comisiei, guvernul României pare să aștepte un răspuns la nivel politic din partea Consiliului European, care reunește șefii de stat și miniștrii UE și la a cărui președinție rotativă se află în mod curent Ungaria.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, afirmă pentru Europa Liberă că Bucureștiul a transmis informații președinției ungare a Consiliului cu privire la inundații, care poate declanșa Mecanismul Integrat pentru Răspuns la Crize.
Acesta este un instrument politic de suport, care poate fi declanșat de președinția Consiliului și poate ajuta mai multe țări, centralizând informațiile disponibile, facilitând colaborarea și coordonând răspunsul la nivel politic.
Acesta nu este, așadar, un instrument tehnic de intervenție, care să aducă, de exemplu, pompieri din Franța care să salveze sinistrații români.
Acest mecanism a mai fost folosit ca răspuns la cutremurul din Turcia și Siria din februarie 2023, dar în acea situație tot mecanismul Comisiei, acela de Protecție Civilă, a fost cel prin care s-au mobilizat operațiunile de salvare, adăpost și sanitare.
Întrebat de Europa Liberă dacă România apelează doar la acest mecanism și nu și la cel al Comisiei, unde poate cere individual ajutor tehnic, reprezentantul Guvernului nu a putut oferi mai multe informații.
În plus, președinția maghiara a Consiliului a transmis încă de luni, 16 septembrie, că a declanșat Mecanismul Integrat pentru a răspunde la crizele din România și din celelalte țări afectate.
„Ca parte din acest mecanism, experții naționali de gestionare a dezastrelor, împtrună cu instituțiile și serviciile relevante ale UE, înclusiv Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență, vor începe să se întâlnească începând de mâine [n.r. marți, 17 septembrie]”, transmite președinția maghiară a Consiliului.
Cum funcționează mecanismul Comisiei?
Dacă România ar avea nevoie punctual de oameni, utilaje sau ajutor logistic, ar apela la Comisie, nu la Consiliu.
Odată ce o țară europeană cere asistență prin Mecanismul de Protecție Civilă, sub egida Comisiei Europene, este mobilizat Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență (Emergency Response Coordination System, ERCC) de la Bruxelles.
Reprezentanții acestui centru oferă asistență 24/7 și centralizează, practic, răspunsul european, ca o țară aflată la nevoie să nu fie nevoită să discute cu numeroși parteneri în același timp. Acesta este mecanismul prin care se trimit echipe de intervenție și ajutoare.
Până la ora redactării acestui articol, singura țară care a cerut asistență pentru inundații prin Mecanismul de Protecție Civilă este Cehia, care a contactat marți după-masă autoritățile europene.
Mai mult, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vizitează joi una dintre țările afectate de inundații, Polonia. Von der Leyen anunță că va discuta cu premierul Donald Tusk despre construirea infrastructurii anti-inundații.
În Polonia, ea se va întâlni și cu premierii Cehiei și Slovaciei, Petr Fiala și Robert Fico, precum și cu cancelarul austriac Karl Nehammer. România nu pare să fie pe lista invitaților.
Șapte persoane au murit în România în urma inundațiilor din ultimele zile, care au afectat județele Galați și Vaslui. Mii de case au fost distruse. Un reportaj Europa Liberă din zona inundațiilor, mai jos:
Your browser doesn’t support HTML5
Video | Noroiul distruge ce nu au reușit apele: 20.000 de sinistrați se luptă să mai salveze ceva după inundații
Nu este clar de ce țările afectate au decis să nu ceară ajutorul ERCC – singura explicație ar fi că autoritățile consideră că se pot descurca singure.
În schimb, Comisia Europeană s-a implicat încă din 9 septembrie și monitorizează situația, iar Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență (ERCC) este pregătit să ofere asistență.
„Suntem în contact permanent cu serviciile de urgență din statele membre afectate”, a declarat comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic.
După ce o țară cere ajutor, ERCC discută cu celelalte țări europene, care mobilizează rapid echipamentele sau personalul necesar (avioane de pompieri, echipe de medici, etc).
Aici pot interveni și experții în protecția civilă la nivel UE și serviciile de cartografiere geospațială, care pot da mai multe informații necesare celor care gestionează operațiunile de urgență.
România a activat ultima oară Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene după exploziilor din Crevedia de la o stație GPL, soldate cu cel puțin 46 de răniți, din august 2023.
Cartografierea inundațiilor
Chiar dacă nu au cerut ajutor pentru a interveni după producerea inundațiilor, cinci state membre (România, Germania, Polonia, Ungaria, Slovacia) au cerut serviciile rapide de cartografiere ale sateliților Copernicus UE pentru a urmări inundațiile și a identifica zonele de intervenție, a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Balazs Ujvari.
Un astfel de raport al situației din județele Galați și Vaslui, este accesibil public pe site-ul serviciilor de urgență Copernicus.
Sistemul european de avertizare în caz de inundații (European Flood Awareness System) al serviciului Copernicus a fost activat pentru a da avertismente timpurii zonelor ce urmau să fie afectate de inundații, începând din 10 septembrie. Autoritățile europene au fost în contact cu cele naționale și la acest nivel, spune comisarul.
Acest sistem poate preconiza inundațiile cu până la zece zile în avans și poate genera informații în timp real despre inundațiile care au loc pe teritoriul mai multor țări europene, care împart același bazin hidrografic.
Serviciile acestea sunt oferite gratuit de Copernicus, atât în caz de urgență cât și pentru anticiparea dezastrelor.
Exemplu de hartă hidrografică a serviciului Copernicus care marchează zonele afectate, la granița Cehiei cu Polonia, pe 15 septembrie.
Simultan cu inundațiile din Europa centrală și de est, la celălalt capăt al Europei, în Portugalia, au loc incendii de vegetație.
Portugalia a activat Mecanismul de Protecție Civilă pentru a combate incendiile de vegetație din nordul țării, care au ars până miercuri 62.000 de hectare și au ucis șapte oameni.
UE a trimis opt avioane de pompieri, împrumutate din Spania, Italia, Franța și Grecia. „Acesta este cel mai bun exemplu al solidarității europene”, a punctat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Comisarul european cere mai multe investiții pentru pregătirea în cazul de dezastre naturale
„M-au șocat imaginile cu oamenii salvați de pe acoperișurile caselor, cu familiile care au rămas doar cu hainele de pe spatele lor”, a declarat Comisarul European pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, adresându-se Parlamentului European reunit în plen miercuri dimineață.
El precizează că în jur de două milioane de oameni din Europa centrală și de est au fost afectați de inundații în ultimele zile, spunând că fenomenele extreme din ce în ce mai des întâlnite sunt „realitatea brutală a crizei climatice”.
Lenarcic cere ca UE să-și întărească mecanismele de intervenție la astfel de urgențe, dar spune că pregătirea și reziliența sunt esențiale. UE ar trebui să investească în pregătire, spune el, precizând că fiecare euro investit previne pierderi de două sau chiar de zece ori mai scumpe.
Costul mediu anual al dezastrelor naturale a crescut de la opt miliarde de euro în anii 1980, la 50 de miliarde de euro pe an în acest deceniu. „Costul lipsei de acțiune este mai mare decât costul inacțiunii”, consideră Lenarcic.
„Să fie clar, această tragedie nu este o anomalie. Aceasta devine, rapid, normalitatea”, avertizează Lenarcic. „Trebuie să fim pregătiți când va veni următorul dezastru. Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid și este extrem de vulnerabilă în fața fenomenelor meteorologice extreme”.
Legile europene
La nivel UE, Comisia încearcă să întărească reziliența statelor europene, pentru a anticipa dezastrele, a pregăti serviciile de intervenție și populația, a alerta din timp oamenii, a răspunde rapid și a asigura că zonele afectate sunt protejate și după dezastru.
O altă directivă-cadru privind apa, existentă încă din 2000, asigură abordarea integrată la gestionarea apelor și respectarea ecosistemelor.
Există și o directivă a inundațiilor, încă din 2007, care încearcă să reducă impactul inundațiilor asupra oamenilor, mediului, economiei și patrimoniului cultural.
Această directivă, pe care România teoretic a implementat-o, cere ca statele membre să identifice zonele de risc, să evalueze potențialul impact al inundațiilor în acele locuri și să ia măsuri coordonate și adecvate pentru a reduce riscul de inundații. Cetățenii europeni trebuie să aibă acces public la aceste informații și să fie consultați în procesul de plănuire, conform directivei.
Desigur, apare întrebarea: în ce măsură a respectat România aceste legi europene?
UE are și metode de a se asigura că țările aplică legile europene. Dacă o țară nu aplică o măsură necesară la timp, UE le trimite un avertisment, iar dacă țara nu se conformează, statele sunt amendate. Procedura se numește infringement.
În septembrie 2022, România a fost somată într-un caz, împreună cu alte câteva țări europene (Bulgaria, Cipru, Grecia, Lituania și Slovacia), să-și actualizeze hărțile de risc de inundații, pentru că întârziase cu depunerea acestora, al cărui termen era în 2020.
„Aceste hărți formează baza creării planurilor de gestionare a riscului de inundații”, justifica Comisia.
În ianuarie 2023, cazul a fost închis, semn că România ar fi trimis hărțile cerute, pentru că altfel România ar fi fost adusă în fața Curții de Justiție a UE în această speță.
România nu are niciun alt caz similar de infringement deschis recent, semn că autoritățile europene nu au depistat nereguli în aplicarea legilor europene.
Însă, inundațiile nu țin doar de gestionarea apei, iar prevenția inundațiilor nu se realizează prin crearea unei simple hărți de risc. Aici intervin, printre altele, întrebări despre sistemul de drenaj și canalizare, de posibilele defrișări din zonă sau deteriorări ale solului și reziliența construcțiilor autorizate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.