Guvernul propune un plan fiscal care să aducă deficitul bugetar sub 3% până în 2031

Ministerul Finanțelor din România a publicat vineri un plan fiscal care să restructureze politica fiscală, cheltuielile publice și investițiile astfel încât România să ajungă să respecte angajamentele financiare asumate în UE, printre care aducerea deficitului bugetar sub 3%.

Acest plan ar urma să se desfășoare pe parcursul următorilor șapte ani, cu scopul de a ajunge la un deficit de 2,5% din PIB până în anul 2031.

Conform estimărilor incluse în document, deficitul bugetar pentru 2024 va fi de 7,9%, în ciuda previziunilor inițiale care indicau un deficit de 5%, nivel pe care s-a fundamentat și bugetul de stat din 2024.

Reformă fiscală în toate direcțiile

Reforma fiscală prevăzută în planul publicat de Ministerul Finanțelor, programată să înceapă în aprilie 2025, include măsuri de revizuire inclusiv a impozitului pe profit, impozitului pe venit, contribuțiilor sociale, taxei pe valoarea adăugată (TVA), accizelor sau impozitelor locale.

Guvernul speră că, prin reforma fiscală, va aduce la buget venituri de 31% din PIB, față de 29,6% din PIB în 2024.

Planul Guvernului urmărește o serie întreagă de reforme:

  • Impozitarea microîntreprinderilor. Vor fi eliminate treptat facilitățile fiscale existente și se vor schimba cotele de impozitare.
  • Reforma administrării taxelor și impozitelor: Se va crea un mecanism de detectare a fraudelor fiscale, în special în domeniul TVA-ului, prin dezvoltarea unor module antifraudă și monitorizarea digitală a conformității fiscale.
  • Reforma cheltuielilor publice: Aceasta include măsuri de control al cheltuielilor care depășesc 20% și extinderea achizițiilor centralizate pentru a asigura o gestionare mai eficientă a resurselor publice.
  • Reforma pensiilor: Planul susține că urmărește asigurarea sustenabilității financiare a pensiilor pe termen lung.
  • Reforma Salariului Minim: Salariul minim brut va fi ajustat cu rata inflației și va ține cont de rata productivității din economie.
  • Reformarea Sistemului de Finanțare a Mediului de Afaceri: Această reformă are ca scop atragerea de investiții prin stimulente fiscale și îmbunătățirea condițiilor pentru mediul de afaceri.
  • Reforma sistemului de cheltuieli al companiilor de stat/locale: Reforma ar urmări să limiteze depășirile nejustificate de costuri și să centralizeze sistemul de achiziții.
  • Reforma sistemului de salarizare unic: Reforma ar revizui coeficienții de ierarhizare, ar reintroduce grilele salariale pentru administrația locală și ar limita acordarea sporurilor.

Planul redactat de Ministerul Finanțelor estimează că reforma fiscală va genera un impact bugetar de cel puțin 1,1% din PIB în 2025, ceea ce ar trebui să contribuie la stabilizarea economiei românești și la creșterea veniturilor bugetare.

În plus, planul preconizează că cheltuielile publice vor atinge un vârf de 41,2% din PIB în 2025, urmând să scadă treptat până la 35,9% în 2031.

Etape de implementare a reformei fiscale

Etapa I: Elaborarea scenariilor de reformă fiscală

Responsabil: Banca Mondială
Termen: Trimestrul I 2025
Activități:
Elaborarea scenariilor de reformă fiscală conform jaloanelor 207, 208 și 237 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Asigurarea impactului bugetar estimat la cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii.

Etapa II: Elaborarea unui Memorandum

Responsabil: Guvernul României
Termen: Trimestrul I 2025
Activități:
Aprobarea propunerilor de modificare a Codului fiscal necesare pentru realizarea reformei fiscale.

Etapa III: Consultări cu mediul de afaceri

Termen: Trimestrul I 2025
Activități:
Organizarea de consultări cu mediul de afaceri și dezbateri publice pentru a asigura predictibilitate fiscală și a evita presiunile fiscale asupra contribuabililor.


Etapa IV: Intrarea în vigoare a modificărilor

Termen: Trimestrul I 2025
Activități:
Implementarea modificărilor aduse Codului fiscal, începând cu depunerea cererii de plată nr. 4 pentru PNRR, care include jaloanele 207, 208 și 237.

Sursa: Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu

Guvernul afirmă că planul publicat a luat formă și după consultarea cu toate părțile implicate, inclusiv mediul de afaceri și autoritățile locale, în procesul de elaborare a planului.

Pe lângă reformele prevăzute, documentul publicat de Ministerul Finanțelor prevede ajungerea la un ritm anual de investiții publice care să permită absorbția integrală a fondurilor europene disponibile.

Mai departe, scrie planul guvernamental, Executivul va prezenta rapoarte anuale de progres pentru a evalua implementarea reformelor și impactul acestora asupra economiei naționale.