A fost un proces de selecție cu final așteptat de lumea judiciară.
Favoriții la șefiile Parchatelor au primit nominalizarea din partea ministrului Justiției cu recomandări pozitive pe toată linia.
Pentru cea mai înaltă funcție – cea de Procuror General – ministrul Radu Marinescu o propune pe Cristina Chiriac. Ea este procuror-șef al Serviciului Teritorial Iași al DNA(DNA) și soția judecătorului Adrian Chiriac, de la Curtea de Apel Iași.
De-a lungul carierei sale în magistratură, începută în 2011, ea a instrumentat dosare de mare corupție – precum flagrantul în urma căruia a fost prins fostul șef al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, cu 1,25 milioane de lei în portbagajul mașinii sale.
Jurnaliștii de la Să fie lumină au dezvăluit că procurora a ţinut la sertar dosarul de viol al episcopului de Huși Cornel Onilă – dosar redeschis în 2019 – în urma căruia fostul înalt prelat la 8 ani de închisoare cu executare.
Tot ea a decis clasarea dosarului în care Maricel Popa, fost șef al CJ Iaşi, era acuzat de abuz în serviciu și alte fapte de corupție.
Potrivit G4Media, în 2025, serviciul condus de Cristina Chiriac a întocmit doar trei rechizitorii.
Cristina Chiriac va trebui să primească un aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii înainte ca propunerea să fie înaintată președintelui Nicușor Dan.
Cristina Chiriac, alături de șase procurorii DNA, au cerut la finalul lui 2025, majorarea cu 60% a salariilor, invocând discriminarea față de procurorii Parchetului General, care ar avea atribuții similare. Cererea i-a fost respinsă de instanță.
La ultima declarație de avere depusă de Cristina Chiriac și citată de Hotnews, în anul 2024, ea declara că deține un cont de 400.000 de lei în bancă și un altul de 1.000.270 euro deschis în anul 2022.
În motivarea deciziei de nominalizare la cea mai importantă funcție din Ministerul Public, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a susținut că „doamna procuror dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum și de reale aptitudini manageriale”.
Chiriac, spune ministru, ar fi dovedit, printre altele, „capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile, cu prioritate pe cele umane, precum și de a valorifica în mod strategic avantajele competitive ale Parchetului General, în vederea plasării acestei structuri de parchet într-o nouă etapă de dezvoltare și consolidare instituțională”.
Dacă propunerile ministrului Justiției vor fi acceptate de președintele României – care are ultimul cuvânt în procedura de numire, adjunctul Cristinei Chiriac, va fi actualul ei șef – procurorul-șef al DNA, Marius Voineag.
Marius Voineag, actualul șef al DNA, este propunerea ministrului Justiției pentru funcția de adjunct al Procurorului General.
Marius Voineag a fost procurorul general al DNA din 2023. I s-a reproșat că nu a instrumentat suficiente dosare de mare corupție.
În 2023, a emis un ordin intern prin care procurorii DNA trebuiau să raporteze imediat conducerii măsurile de supraveghere tehnică, criticat de procurori ca exces de control asupra dosarelor, comparat cu „telejustiție”.
Informația a fost făcută publică într-un articol al Recorder care a creat valuri în Justiție. DNA a replicat că ordinul era similar cu dispoziții ale fostei șefe DNA, Laurei Codruța Kovesi, și că era necesar pentru coordonare, dar a generat proteste interne și cereri de demisie din partea USR, în 2025.
În 2024, cinci procurori de la DNA Constanța au demisionat, nemulțumiți de schimbarea șefului local (Andrei Bodean), pe fondul criticilor lui Voineag privind achitări excesive.
În 2025, Rise Project a publicat investigații despre achizițiile de apartamente premium ale lui Voineag de la Eden Capital Development, la prețuri sub media pieței, de la acționarul Liviu Marius Dan, legat de cercuri politice. Voineag a negat neregulile.
În viziunea ministrului Radu Marinescu, pe Marius Voineag îl recomandă experiența profesională vastă care îl face să înțeleagă „în profunzime specificul managementului unei instituții complexe, raportat la realitățile concrete”.
De asemenea, Voineag ar avea „aptitudini foarte bune privind analiza informațiilor, dobândite în urma desfășurării anchetelor complexe, precum și aptitudini privind desfășurarea cu celeritate a activității de urmărire penală și implementarea principiului «follow the money» în cauzele în care se urmărește recuperarea produsului infracțional”.
Dacă președintele Nicușor Dan își va da OK-ul, conducerea Direcției Naționale Anticorupție va fi împărțită de o parte dintre actualii săi angajați.
Viorel Cerbu este propunerea pentru șefia DNA. Viitorii adjuncți ar fi Marius Ștefan, șeful DNA Pitești și Marinela Mincă, șefa secției judiciare a DNA.
Viorel Cerbu, actualul adjunct al procurorului șef DNA, ar urma să treacă în funcția de șef plin al instituției.
Viorel Cerbu este unul dintre veteranii DNA. Înainte de a fi procuror, între august 1989-noiembrie 1996, a fost cadru militar activ al Ministerului Apărării Naţionale, în aviaţia militară.
A început ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 București (1996-1999), apoi a ajuns la Parchetul General 2000. Din 2004 a lucrat la DNA, ocupând funcții de conducere precum șef adjunct al Secției de combatere a corupției (2007-2012).
A trecut la DIICOT (2013-2019) ca șef al serviciului antidrog. Între 2019-2022 a fost procuror șef la Parchetul Curții de Apel București, revenind la DNA în 2023 în funcția de consilier al lui Voineag, ulterior șef al Serviciului Tehnic (interceptări) și adjunct.
Printre reproșurile care i se aduc lui Cerbu este și aceea că a făcut o percheziție domiciliară abuzivă la familia judecătorilor Corneliu și Gabriela Bîrsan, încălcând imunitatea diplomatică a lui Corneliu Birsan (judecător la CEDO).
CEDO a constatat violări ale drepturilor omului, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat irevocabil autorizația percheziției în 2013; criticii l-au acuzat de „grave abuzuri” care au discreditat România la Strasbourg.
„Este un procuror cu o experiență profesională foarte bogată, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere în cadrul Direcției Naționale Anticorupție” este de părere ministrul Justiției.
Radu Marinescu că propunerea sa „dispune de o bună capacitate de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența multilaterală dobândită în cadrul DNA, PICCJ, DIICOT, inclusiv prin identificarea avantajelor utilizării în cadrul urmăririi penale a instrumentelor moderne, de natură tehnică, în combinație cu urmărirea eliminării avantajelor economice derivate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora”.
Alex Florența, procurorul general al României este propunerea de adjunct la DIICOT.
Direcția de Investigare a Infracționalității de Crimă ORganizată și Terorism (DIICOT) va fi condusă de Codrin Miron, actualul șef al DIICOT Timișoara – propus procuror șef al DIICOT.
Alex Florența, actualul procuror general al României este propus adjunct al DIICOT și Julien Iacobici, de la parchetul Curții de Apel Constanța, tot ca adjunct.
Pe Codrin Miron și Alex Florența îi leagă orașul Timișoara. Florența a fost procuror șef al DIICOT Timișoara (2016-2021), două mandate consecutive.
Lui Florența i s-a reproșat că nu a reușit să instrumenteze la timp dosarele privind manifestările extremiste. De exemplu, nu a instrumentat la timp un dosar care îl privea pe candidatul la președinție Călin Georgescu, în care făcuse apologia regimului legionar și a lui Ion Antonescu.
De asemenea, i s-a reproșat că nu a avut date despre grupările de crimă organizată care au influențat alegerile și au dus la anularea acestora înainte ca ele să se întâmple.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI