Dezvăluiri și proteste privind neglijența Guvernului elen, după accidentul de tren soldat cu 46 de morți și zeci de dispăruți

Trenul de pasageri se afla pe ruta Atena - Salonic și era plin de studenți care se întorceau acasă după o scurtă vacanță. Trenul de înaltă viteză circula noaptea, așa că mulți dintre călători dormeau în momentul impactului și au avut la dispoziție doar câteva secunde pentru a părăsi vagoanele.

Supraviețuitorii descriu scene de coșmar, iar mulți au spart geamurile cu bagajele sau cu spatele pentru a putea ieși din tren.

Salvatorii încă recuperează și identifică trupurile celor care au murit în cel mai grav accident feroviar din istoria țării. Victimele nu pot fi declarate decedate până când nu sunt identificate. Din pricina flăcărilor care au izbucnit în două din cele patru vagoane deraiate la scurt timp după coliziune, provocând temperaturi de până la 1.300 de grade Celsius în vagoane, multe dintre victime sunt de nerecunoscut în urma arsurilor. Pentru identificarea victimelor vor fi necesare teste ADN.

Trenul de pasageri de mare viteză ar fi ajuns pe altă linie, fără o explicație clară, ajungând după câțiva kilometri față în față cu trenul de marfă.

Șeful de stație din Larisa a fost arestat preventiv în cursul zilei de miercuri și se va prezenta astăzi în fața unui magistrat, conform Reuters. Acesta ar fi responsabil pentru coliziune, însă rămâne de văzut cât de mult cântărește în această situație lipsa oricărui alt mecanism de semnalizare și siguranță.

Ministrul Transporturilor, Kostas Karamanlis, și-a anunțat demisia în cursul zilei de miercuri. Karamanlis și-a recunoscut vina pentru că nu a adus căile feroviare la standardele necesare secolului XXI. Acesta mai avea doar câteva zile de mandat.

Protestele din Atena, din 1 martie, au dus la confruntări directe între demonstranți și forțele de ordine.

Premierul Greciei, Kiriakos Mitsotakis, a dat vina pe „eroarea umană”. Lipsa actuală de răspundere din partea partidului la putere vine și pe fondul alegerilor parlamentare, care trebuiau anunțate în această săptămână și vor avea loc, cel mai probabil, pe 9 aprilie.

La Atena, sute de oameni s-au strâns să protesteze în fața clădirii companiei feroviare. Protestatarii au aruncat cu pietre, polițiștii au răspuns cu gaze lacrimogene, iar conflictul direct nu a făcut decât să agite mulțimile din stradă.

Angajații din sectorul feroviar au declanșat o grevă națională în dimineața de joi, în semn de protest față de guvernele succesive care le-au ignorat de repetate ori cerințele de a rezolva problemele de siguranță ale căilor ferate.

Privatizarea companiei feroviare și neglijența statului

Numărul victimelor rămâne, încă, sub semnul întrebării din pricina sistemului rudimentar folosit de compania feroviară: sistemul nu contorizează în detaliu biletele vândute, astfel că nu se știe câte și cui au fost emise.

De asemenea, sistemul de semnalizare era defect pe acea rută, fapt de care compania era conștientă. Trenurile sunt operate manual, în absența oricărui dispozitiv GPS la bord.

Deși ruta Atena-Salonic era în curs de modernizare și tocmai se construiseră mai multe tuneluri, mecanicii au atras de mai multe ori atenția asupra problemelor de coordonare. Mecanicii trebuiau să comunice prin radio cu șefii de stație atunci când treceau prin zonă, iar cei din stații trebuiau să le dea lumină verde la trecere. Metoda este învechită, față de standardele feroviare curente, potrivit reprezentanților sindicatului feroviar.

Pe lângă lipsa automatizării, căile ferate elene nu au nici măcar personalul necesar pentru a opera prin metoda manuală. Reprezentanții sindicatului spun că ar fi nevoie de cel puțin 2.100 de angajați în întreaga țară, de unde în momentul de față există doar o treime. Guvernul aprobase acest număr mai crescut al angajaților.

Mecanicii eleni au atras atenția de repetate ori asupra condițiilor proaste. Cel puțin trei procese au fost înaintate companiei feroviare din pricina condițiilor nesigure, iar unul dintre responsabilii pentru înnoirea sistemelor și-a dat demisia anul trecut în semn de protest față de neglijența companiei. De fiecare dată când angajații feroviari au protestat, guvernul a încercat să blocheze grevele și i-a criticat pe mecanici, spunând că sunt leneși.

Actualul guvern al Greciei fusese ales, printre altele, pe fondul criticilor aduse celui anterior, acuzat că a distrus căile ferate. Odată ajuns la putere, Executivul lui Mitsotakis a terminat privatizarea companiei feroviare, a redus personalul de mentenanță, nu a terminat modernizarea promisă, a redus serviciile și a crescut prețul biletelor.

Recent, grecii cumpăraseră o flotă nouă de trenuri la suprapreț, în ciuda avertismentelor că nu corespund standardelor. Acestea au fost introduse în circulație după o amânare de trei ani și au avut o serie de defecte tehnice îngrijorătoare, printre care și un incendiu.

Grecia a fost forțată să vândă compania feroviară pentru a-și plăti datoriile acumulate în criza financiară. Compania Ferrovie dello Stato Italiane a achiziționat în 2017 partea de transport de călători și marfă, iar compania elenă de stat OSE a rămas responsabilă pentru infrastructură. Însă această împărțire a responsabilităților se pare că nu a fost foarte clară, iar infrastructura a avut de suferit.

Guvernul de la Atena a încercat să dea vina pentru accident pe cerințele Uniunii Europene. În ultimele zile, însă, a ieșit la lumină o decizie a Comisiei Europene din 15 februarie 2023 prin care autoritățile de la Bruxelles au dat în judecată Grecia pentru că nu s-a conformat regulilor europene privind transportul feroviar.

Comisia transmisese Atenei această cerință de mai multe ori în ultimii trei ani sub procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, ajungând la judecată doar după ce Grecia nu s-a conformat de repetate ori.

Conform acestei decizii, statul grec nu a publicat contractul semnat încă din 2015 cu gestionarul de infrastructură. Prin directiva pentru spațiul feroviar unic european, statele se angajează la transparență contractuală și trebuie să publice acordurile de contractare a serviciilor publice, la maximum o lună după semnarea acestora.

Lipsa de transparență în relația dintre compania feroviară de stat și compania care gestionează infrastructura ridică semne de întrebare cu privire la rolul ambelor companii în tragedia din 28 februarie.

În mod ironic, din cauza proastei gestionări, privatizarea companiei a dus la costuri și mai mari pentru contribuabili: statul încă subvenționează compania pe care a privatizat-o, sub scuza că va deveni într-un final profitabilă.