Acord în Parlamentul European pentru noua Comisie Europeană. Mînzatu va fi vicepreședinte

Roxana Mînzatu, viitorul vicepreședinte pentru Oameni, Competențe și Pregătire.

Partidele de dreapta, centru și social-democrații din Parlamentul European au ajuns miercuri seară la un acord politic pentru aprobarea noii echipe a Comisiei Europene. Roxana Mînzatu va deveni, astfel, vicepreședinte al instituției.

Al doilea mandat al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este pe cale să înceapă la 1 decembrie, după ce familiile politice ale blocului au încheiat miercuri un acord mult așteptat pentru a-și completa echipa.

„Sub control!” a strigat președintele Parlamentului Roberta Metsola, ieșind dintr-o cameră în care membrii Parlamentului European au pecetluit înțelegerea, transmite Politico.

Parlamentul European a fost de acord, în final, să aprobe toate cele șapte nominalizări de comisari europeni care erau încă în evaluare, punând astfel capăt săptămânilor de blocaj între facțiunile politice ale UE cu privire la componența viitoarei Comisii, au declarat patru oficiali ai PE pentru publicația citată.

La reuniunea de miercuri, de la Bruxelles, au participat: Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE/dreapta), Valerie Hayer, șefa grupului liberal Renew (centru) şi Iratxe Garcia Perez, şefa grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D, stânga) din Parlamentul European, relatează AFP.

Liderii PPE, Renew și S&D au decis să îi susțină pe toți comisarii propuși, inclusiv pe italianul Raffaele Fitto, membru al partidului de extremă dreapta Fratelli d’Italia.

Parlamentul European își va da votul final asupra componenţei noii Comisii Europene pe 27 noiembrie, miercurea viitoare, într-o sesiune plenară la Strasbourg, iar noul executiv european, condus tot de Ursula von der Leyen, se va instala pe 1 decembrie.

Parlamentul a audiat între 4 şi 12 noiembrie potenţialii comisari europeni din noua echipă a Ursulei von der Leyen.

După audieri însă, timp de mai bine de o săptămână, soarta a șapte candidați a fost blocată de disensiunile politice dintre principalele formațiuni rivale, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Socialiștii și Democrații (S&D).

A fost oprit astfel procesul de examinare a șase vicepreședinți executivi (Kaja Kallas, Raffaele Fitto, Roxana Mînzatu, Stéphane Séjourné, Teresa Ribera și Henna Virkkunen) și a comisarului ungar Olivér Várhelyi.

Roxana Mînzatu, propunerea României pentru funcția de comisar european, a fost audiată în PE pe 12 noiembrie pentru postul de vicepreședintă a Comisiei Europene pentru Oameni, Competențe și Pregătire.

Roxana Mînzatu a fost întrebată atât despre drepturile angajaților și programul Erasmus, cât și despre extinderea ilegală a casei din Brașov, despre care a scris Snoop.ro.

Henrik Dahl, creștin-democrat danez, a chestionat-o atât pe subiectul casei din Brașov, dar și ca reprezentantă a Partidului Social Democrat (PSD), pentru atacurile la adresa statului de drept.

Dahl a vrut să știe ce părere are Mînzatu despre faptul că „între 2017 și 2019, guvernul român condus de partidul dvs a introdus mai multe inițiative legislative despre care se considera că subminau statul de drept și independența justiției”.

Cât privește casa din centrul Brașovului, Dahl a vrut să știe dacă „relatarea de presă minte sau dacă Ministrul Culturii minte”.

„Două documente oficiale, unul din 2011 și altul de ieri, ale Ministerului Culturii spun că locuința nu este monument istoric. Este în centrul istoric al orașului, dar nu este monument istoric. Unul dintre documentele vizate, cel din 2011, este în articolul despre care vorbiți, dar îl am și pe celălalt, care este de ieri”, i-a răspuns Mînzatu.

Pe tema criticilor la adresa PSD, Mînzatu a spus că susține statul de drept dar că în partid erau colegi care „aveau altă opinie”.

Mânzatu a fost întrebată și de presă, la ieșirea de la audieri, despre documentul de la Ministerul Culturii. „Nu este monument istoric, dar aveam nevoie de un aviz, pentru că mă aflu în centrul istoric al Brașovului”, a spus Mînzatu referindu-se la imobilul cumpărat cu 17.000 de euro și pe care l-a extins fără să aibă avizele necesare.

Ea a dat vina pe „haosul din arhive și procedurile anumitor instituții din România”, dar a spus că „clădirea nu a fost niciodată monument istoric.”

„Sunt doar erori materiale care trebuiau îndreptate de proprietarul vechi – statul român”, a spus Mînzatu, întrebată dacă discuția despre casă reprezintă o vulnerabilitate pentru a putea accede în postul pentru care a fost audiată.

La finele audierilor, purtătoarea de cuvânt a Parlamentului European, Delphine Colard, a anunțat că președinții a două comisii din PE au decis să amâne evaluarea audierii Roxanei Mînzatu.

Îți mai recomandăm Europarlamentarii au amânat anunțarea unui vot pozitiv pentru vicepreședinții Comisiei Europene, inclusiv pentru Roxana Mînzatu
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI