„Astăzi, după 1 an de luptă disperată – 7 luni și 6 zile de închisoare și 5 luni de arest la domiciliu – jurnalistul, regizorul și activistul politic din Belarus Andrei Hniot a fost evacuat din Serbia în Uniunea Europeană”, a anunțat Maria Kolesava-Gudzilina, avocată a activistului.
Andrei Hniot și proiectul artistic „Zidul Libertății”. Toți cei care l-au vizitat în arest la domiciliu și-au lăsat semnătura pe un dulap din locuința sa
„Le mulțumesc avocaților mei, Svetlanei Țihanovskaia și echipei sale, lui Pavel Latușka și numeroaselor organizații publice și pentru drepturile omului, presei și jurnaliștilor, prietenilor și celor dragi mei, sportivilor, colegilor de la cinema și tuturor acelor mii și mii de oameni grijulii, care au luptat pentru viața mea.
Povestea mea este un film de la Hollywood. Am ceva de spus! Vă rog să-mi acordați puțin timp să mă obișnuiesc cu libertatea și siguranța care mi-au lipsit atâta vreme.
În zilele următoare, îi voi invita pe toți la o conferință de presă. Vă iubesc mult! Vom câștiga. Trăiască Belarus!”, este mesajul transmis de Andrei pentru Radio Svoboda.
Hniot, în vârstă de 41 de ani, este director de reclame TV și videoclipuri muzicale, jurnalist și co-fondator al asociației SOS.by, care este desemnată „organizație extremistă” în Belarus.
A lucrat cu mărci cunoscute, inclusiv MTS, Mark Formelle, Bulbash, Alivaria, Spartak, Bellakt, World of Tanks.
În iunie a acestui an, Andrei a fost transferat de la închisoarea din Belgrad în arest la domiciliu.
În septembrie, Curtea de Apel din Belgrad a anulat decizia de extrădare a sa în Belarus și a returnat cazul Înaltei Curți pentru o nouă audiere.
Cazul lui Andrei Hniot, jurnalist, regizor și activist de opoziție din Belarus, pus în situația de a fi extrădat din Serbia, arată modul în care guvernele autoritare pot folosi „notificările roșii” ale Interpolului pentru a-i urmări dincolo de granițele proprii pe disidenții cărora le-au fost instrumentate dosare politice.
Notificările roșii nu sunt mandate de arestare, ci un instrument de alertă pentru membrii Interpol că o persoană este căutată de autoritățile dintr-o anumită țară.
Hniot a fost arestat pe aeroportul din Belgrad în octombrie 2023, pe baza unui astfel de „aviz roșu” al Interpolului, solicitat de Belarus.
Îți mai recomandăm Parlamentul European cere Serbiei să nu îl extrădeze pe activistul belarus Andrei HniotÎn mai, o instanță din Belgrad a emis o decizie care a permit extrădarea lui Hniot în Belarus, verdict pe care jurnalistul și activistul l-a contestat la Curtea de Apel.
Critic al regimului din Belarus, Hniot a fost acuzat de evaziune fiscală la Minsk. El a respins aceste acuzații, despre care a spus că sunt „fabricate” și că fac parte din „mecanismul sistematic de persecuție” al autorităților din Belarus împotriva oponenților politici.
În fața instanței, mai mulți susținători ai lui Hniot și activiști anti-război au cerut Serbiei să refuze extrădarea jurnalistului belarus. Unii purtau bannere pe care scria: „Serbia, ne bazăm pe tine” și „Extrădarea este egală cu moartea”.
Când a început audierea, Hniot i-a îndemnat pe judecători să nu-l trimită înapoi în „dictatura din Belarus”, unde, a spus el, se poate aștepta la „tortură și, practic, la moarte”.
„Nu trebuie să trimiteți un om nevinovat la moarte”, a spus el în instanță. „Această mică greșeală ar lăsa o amprentă asupra Serbiei. Vă rog să-mi salvați viața, pentru că este foarte ușor de făcut.”
Într-o scrisoare deschisă publicată de The Guardian pe 26 august, zeci de regizori de film, actori și artiști europeni au cerut autorităților sârbe să nu-l extrădeze pe Hniot, avertizând că acesta se va confrunta cu „închisoare, tortură și chiar pedeapsa cu moartea” dacă se întoarce în Belarus.
Hniot se numără printre miile de belaruși care au participat la protestele masive din 2020 care contestă victoria electorală a autocratului Alexandr Lukașenko, fostul șef de colhoz aflat neîntrerupt la putere din 1994.
Lukașenko a reprimat cu violență toate protestele opoziției și a pus pe butuci presa independentă.
Atunci când fost citat, în iunie 2021, printr-un document judecătoresc nesemnat prin care i se cerea „să se prezinte ca martor” la Comitetul de Investigații din Belarus, avocații săi l-au sfătuit să părăsească țara – pentru că astfel de citații ascund intenția autorităților de a-l aresta.
Hniot a mers în Serbia din Thailanda, unde a trăit în exil, invocând un proiect cinematografic pentru vizita sa.
Un raport din 2022 al Harvard International Review spune că Interpolul și sistemul său de „notificări roșii” au transformat structura în „pușca cu lunetă a autocraților, o armă precisă, cu rază lungă de acțiune, folosită de dictatori pentru a inculpa dizidența dincolo de granițele lor”.
Numeroși disidenți și activiști pentru drepturile omului au fost vizați de sistemul de „notificări roșii”, inclusiv Bill Browder, finanțator britanic și activist pentru drepturile omului care a susținut Legea Magnițki prin care au fost impuse sancțiuni oficialilor ruși.
China l-a vizat printr-o astfel de „notificare roșie” pe Dolkun Isa, un activist uigur, demers văzut de comunitatea internațională ca o încercare evidentă de a suprima activismul uigur.
În ambele cazuri, Interpolul a revocat în cele din urmă avizele.
Hniot a declarat pe 10 august pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL că a fost informat de Interpol că „notificarea roșie” a fost „supendată și datele șterse din cauza încălcării articolelor 2 și 3 din Statutul Interpol”. Cu toate acestea, autoritățile sârbe l-au reținut și au intenționat să-l extrădeze în Belarus.
Îți mai recomandăm Un activist din Belarus așteaptă verdictul justiției sârbe pentru extrădarea sa la „tortură” și „moarte”