Asociația Blondie are aproape 180 de zboruri medicale și a transportat până acum peste 600 de copii cu afecțiuni grave către spitalele din Europa, unde puteau fi tratați. Organizația poartă numele de alint al lui Cristi, fiul Adelinei, un băiețel grav bolnav, cu o malformație cardiacă, care a fost abandonat în spital încă de la naștere și pe care Adelina l-a adoptat când ea avea 25 de ani.
Adelina lucra într-o corporație pe atunci, pe o poziție de conducere. Copilul ar fi avut nevoie să fie operat în primele săptămâni de viață. Ea l-a cunoscut atunci când băiatul avea 3 ani, mult prea târziu pentru intervențiile chirurgicale necesare. Blondie a murit la vârsta de 14 ani. A murit iubit, deși nimeni nu-i dădea șanse de viață.
Îți mai recomandăm Premieră. Primul spital construit de la zero de un ONG e gata. Va urma a doua clădire
Luna aceasta, Asociația Blondie a reușit să strângă bani pentru a-și cumpăra propriul avion și își va mai lua încă o aeronavă: „Este ceva ce visăm de când existăm.” Au avut și șase zboruri într-o săptămână și de multe ori două într-o zi.
Cine sunt copiii transportați de Asociația Blondie? „Sunt în 80% dintre cazuri copii sub un an sau chiar sub o lună. De fapt, sub o lună, de cele mai multe ori. Cea mai mică dintre fetițele care au zburat cu noi avea 3 zile. Sunt copii cu cele mai grave probleme de sănătate din România, malformații cardiace foarte complexe, transplant de organe la nou-născuți, boli rare, cancere foarte rare.”
Urmăriți SmartJob pe YouTube
„Cei cărora le-au murit copiii trăiesc cu ei crescând”
„Cristi a fost cel mai bun lucru ce mi s-a întâmplat vreodată. L-am avut lângă mine în fiecare zi. Mi s-a spus continuu că Blondie nu va trăi. A fost o minune că a trăit până la 14 ani. Era îndrăgostit când a murit. Acum ar fi avut aproape 23 de ani”, spune Adelina.
Azi și-l imaginează cum ar fi la 23 de ani, cum ar arăta, cum s-ar comporta: „Îmi spunea cineva odată că fantomele copiilor care nu mai sunt cresc și ele, nu rămân mici. Și toate mamele, cred, și tații și cei care au avut la un moment dat copii în preajmă și nu mai sunt... trăiesc cu ei crescând.
Îți mai recomandăm Micii luptători. Poveștile a trei copii care s-au născut prematurSpune că e dependentă de bine, pentru că binele l-ar fi salvat și pe Blondie: „Mi s-a arătat atât de clar ce înseamnă inacțiunea, nu nepăsarea, că tuturor ne pasă, dar acțiunea ne salvează. Efectiv este nevoie să se facă, să acționăm, ca oamenii să stea în viață. Cine a pierdut un copil înțelege ce spun. Nu prea îți mai dorești foarte mult de la viață.”
Adelina Toncean spune că nu e nimic special în lupta ei. Dimpotrivă, crede că ar trebui să reprezinte normalul: „Nu eu am salvat sutele de copii. Eu doar am făcut drumul la spital. Deci, am făcut normalul. Asta este ce trebuie să se întâmple când un om este bolnav. Trebuie să ne ținem unii de alții și să fim împreună, că nu prea ne iese nimic singuri, nu prea ne salvăm singuri.”
„E foarte ușor să te dai la o parte și să spui: e prea greu pentru mine”
După moartea lui Cristi, alintat Blondie, Adelina a mai adoptat un băiețel. Andrei era abandonat la același spital și avea aceeași malformație și a reușit să aibă parte de operația pe care Blondie nu a avut-o. Andrei tocmai ce a împlinit 10 ani.
„Mi se spunea, legat de Andrei: nu-l lua că va muri și le spuneam: și dacă nu-l iau va trăi? Și spuneau: evident că nu. Și atunci de ce trebuie să fie viața urâtă și singură și tristă? Pentru că nu ni se dă o șansă. Cu atât mai mult cu cât poate că nu va fi viața lungă trebuie să fie cu iubire”, spune Adelina.
Ascultați Podcastul SmartJob
Your browser doesn’t support HTML5
Trebuie să fie cineva care să ne țină de mână și noi să ținem de mână pe cei care au nevoie, susține aceasta: „E foarte ușor să te dai la o parte, să întorci capul și să spui: mă va durea, nu o să stau aici că aș plânge. Cum să nu plângi? E cu copii bolnavi, e de plâns, dar nu te opri din a ajuta pentru că te doare, pentru că, dacă ne protejăm să nu ne doară, doar pe noi ne protejăm. Ei rămân acolo cu durerea. Suferința lor nu devine mai mică pentru că noi ne dăm la o parte.”
Îți mai recomandăm Școala a schimbat-o. Iar ea a schimbat școala. Lunga călătorie de la Maglavit la Berlin a unei învățătoare din comunitatea romăIubirea vindecă și lipsa ei face rău, spune Adelina: „Se vede realmente pe monitor când un copil este luat în brațe, cum se schimbă toți indicatorii, cum se reglează ritmul cardiac, cum crește saturația. Suntem ființe care au nevoie de iubire.”
Ce urmează pentru Asociația Blondie? Alte sute de zboruri, dar de data aceasta cu propriul avion și va fi un avion roz, așa cum arată pielea unui copil sănătos: „Copiii, când se nasc bolnavi, au o altă culoare a pielii, sunt albaștri dacă sunt cardiaci, galbeni atunci când au afecțiuni hepatice, dar, imediat ce sunt salvați, pielea se colorează în roz.”
Adelina Toncean vorbește despre acest avion roz pe care va fi scris numele copilului pentru care nu s-a făcut efortul de a fi ținut în viață, dar care crede că a schimbat o lume: „Va zbura deasupra Europei și atunci va fi și mai clar că ne facem bine cu iubire.”