România vs căsătoriile LGBTQ | „România apără drepturile cetățenilor ei doar dacă e constrânsă”

În ziua deciziei PE, Adrian Coman spune la Europa Liberă că este dezamăgit. Nu de decizie, ci de faptul că a fost nevoie de intervenția forurilor internaționale pentru ca drepturile sale, în calitate de cetățean român să fie apărate.

Adrian Coman: Soluția trebiue să vină de la instanțe străine

Rezoluția PE vine în urma hotărârii Curții Europene de Justiție „Coman & Hamilton”, care a constatat că dispozițiile referitoare la „soț/soție” din Directiva privind libera circulație se aplică și cuplurilor de același sex.

CJUE a decis, în 2018, recunoașterea căsătoriei celor doi soți. Povestea procesului lui Adrian Coman și al soțului său, Clai Hamilton, cu statul român începuse din 2013.

În octombrie 2013, soții Adrian Coman și Clai Hamilton, împreună cu Asociația Accept, au dau în judecată statul român după ce Ministerul Afacerilor Interne i-a refuzat lui Clai dreptul de a avea reședința stabilă în România. Judecătoria Sectorului 5 și-a negat competența de a judeca speța și au urmat doi ani în care instanțele din România nu au reușit să decidă cine poate judeca cazul.

În 2018, CJUE a emis hotărârea care stabilește că noțiunea de „soți" din Directiva europeană privind libera mișcare include și soții de același sex.

„Prezenta directivă se aplică oricărui cetățean al Uniunii care se deplasează sau își are reședința într‑un stat membru, altul decât cel al cărui resortisant este, precum și membrilor familiei sale,” cita hotărârea din 2018.

Trei ani mai târziu, în 2021, soții s-au văzut nevoiți să își ducă cazul la CEDO pentru a le fi recunoscute drepturile. Soții Coman-Hamilton și Asociația ACCEPT s-au adresat la CEDO prin procesul care a început în 1 martie. CEDO va dezbate teme precum:

• dreptul la căsătorie;
• discriminarea;
• viața de familie și accesul la justiție;

În 2021, statul român încă nu respectă deciziile luate atât de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu toate că cazul Coman-Hamilton a reprezentat o cotitură majoră pentru drepturile LGBTIQ la nivel european. Decizia din 2018 a avut efecte în țări precum Slovacia, Lituania, Letonia, Bulgaria și chiar Polonia.

Adrian Coman spune la Europa Liberă că Rezoluția PE reprezintă nu mai mult decât un semnal politic.

Adrian Coman despre rezoluția din Parlamentul European

Încă nerecunoscuți

Adrian Coman și Clai Hamilton s-au cunoscut la New York, în 2002. Opt ani mai târziu se căsătoreau la Bruxelles, singurul loc unde au putut oficializa relația lor, și unde Adrian lucra pentru Parlamentul European.

Problemele au început să apară când cei doi au luat în considerare mutarea în România. Adrian a adresat o scrisoare Inspectoratul General pentru Imigrări, întrebând despre procedura pentru obținerea reședinței pentru soțul său, Adrian. Inspectoratul a refuzat cererea în ianuarie 2013 iar din octombrie a început lungul proces în instanțele de judecată. „În momentul în care ajungem la Otopeni noi nu mai suntem un cuplu căsătorit, noi devenim persoane singure care nu au nici un fel de drepturi în relație una cu alta, în ciuda deciziilor favorabile de până acum”, a rezumat Adrian Coman problema în discuția cu Europa Liberă.

Adrian și Clai au apelat la clauzele constituționale care le protejează egalitatea în drepturi și viața privată și de familie. În 2018, după lungi demersuri împotriva statului român, CJUE a răspuns clar întrebării adresate în instanțele românești. Termenul „soț” în legislația UE privind legea la libera circulație include și soții de același sex.

„Prin deciziile CJUE si CCR nu am făcut decât să clarificăm legislația,” a spus Adrian Coman. „Apoi prima instanță a ridicat din oficiu excepțiile procedurale, stingând procesul, spunând practic că noi nu ne-am arătat un interes în propria cauza, ceea ce, evident, este ridicol” a completat Adrian.

Adrian Coman a spus că procesul de la CEDO a fost „singura opțiune care ne-a mai rămas”.

Adrian Coman spune că se așteaptă ca hotărârea de la CEDO să fie favorabilă, având în vedere jurisprudența Curții și faptul că CEDO nu va putea contrazice hotărârea CJUE din 2018. Deciziile pe care le ia statul român în privința drepturilor persoanelor LGBTIQ sunt mereu forțate de către o instanță străină, ele trebuie să vină din afara guvernului român, altfel nu se mișcă nimic, mai spune Adrian.

Schimbarea opinii publice

Sondajul „Ce cred românii despre căsătoria persoanelor de același sex?” al Asociației Accept România a arătat că sub 50% dintre români susțin recunoașterea parteneriatelor între persoane de același sex. Însă numărul acesta este în creștere și există o diferență de peste 10% între părerile tinerilor și părerile restului populației. 56% din tineri susțin recunoașterea.

„Politicianul român are de ales între a se uita astăzi în prezent și a cântări după diverse considerente sau a se uita puțin în viitor,” a spus Adrian Coman pentru Europa Liberă. „E doar o chestiune de timp, iar politicianul român sigur poate aștepta acea decizie sau poate acum să vadă că oricum se va ajunge la acea decizie”, a mai adăugat el, vorbind despre deciziile luate de CJUE și CEDO.

La votul de marți din Parlamentul European 18 europarlamentarii români au votat împotrivă, 6 s-au abținut și 3 au lipsit.

„Sunt tot într-un moment de speranță și de dezamăgire,” spune Adrian Coman, la fel ca în ultimii ani. „Speranță pentru că există o cale de rezolvare a situației noastre și a multor alte cupluri în aceeași situație și dezamăgire (veche de zeci de ani pe acest subiect) pentru că, din păcate, ca români trebuie să așteptăm soluții din afară.”