Șobolanii au ajuns să sperie și angajații de la firmele de salubritate care golesc tomberoanele. În zona centrală a Bucureștiului, imediat după blocurile frumoase de pe Bulevardul Unirii, acolo unde un apartament costă și peste 200.000 de euro, gunoierii vin cu teama să ia tomberoanele cu gunoi.
Pe strada Maximilian Popper, în apropiere de căminul pentru persoane vârstnice „Nicolae Cajal”, rozătoarele pun stăpânire pe ghenele de gunoi.
„Sunt zeci de șobolani la doar două tomberoane și nu exagerez. În zonă sunt case și chiar clădiri abandonate. Din curtea lor ies șobolanii și noaptea caută resturi de mâncare în tomberoane. Când aprindem o lumină sau ne apropiem de cele două tomberoane, ne speriem de ce vedem. Unii șobolani sunt imenși, cât un arici mare. Nu cred că pisicile au curaj să se apropie de ei”, face haz de necaz unul dintre angajații de la salubritate.
Șobolanii dau târcoale tomberoanelor în căutare de mâncare.
Cazuri de apariții în locuri publice sau de relatări despre un număr tot mai mare de astfel de rozătoare s-au înmulțit în această vară. Poate cel mai cunoscut e cazul unui șobolan care a intrat în standul de patiserie al unui supermarket din Capitală.
Primar: Evidența nu e confirmată statistic
Primarii și reprezentanții autorităților sanitare susțin că nu sunt dovezi statistice care să dovedească creșterea alarmantă a numărului de șobolani.
Nicușor Dan, primarul Capitalei, declara la sfârșitul lunii iulie că situația din oraș nu este mai gravă ca în anii precedenți.
„În opinia mea, nu există o creștere a numărului de rozătoare semnificativă față de anii precedenți, declara Nicușor Dan.
Acesta mai puncta și faptul că deratizarea nu se poate face decât pe proprietățile publice ale municipalității. „Noi nu știm în momentul de față care sunt toate subsolurile de bloc. Nu știm nici măcar care sunt proprietățile municipalității, darămite să știm care sunt clădirile abandonate din București. Deci, pur și simplu, această informație nu există. Operatorii de deratizare se duc unde știu ei că trebuie să meargă”, a mai spus primarul Capitalei.
Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București ne-au precizat că nu sunt raportate o creștere a cazurilor de leptospiroză sau alte boli transmise de aceste animale. „Este greu de probat sau nu creșterea numărului de șobolani prin aceste cazuri medicale. Pentru că sunt rare și trebuie ca un om să consume un aliment alterat de un șobolan sau să locuiască într-o cameră în care intră șobolanii”, ne-a explicat un reprezentant al Ministerului Sănătății.
Deratizarea în marile orașe
Unul dintre argumentele autorităților pentru faptul că numărul șobolanilor ar fi ținut sub control este că se face deratizare. Un municipiu ajunge să cheltuie și un milion de euro pe an pentru asta.
Pe lângă București, înmulțirea șobolanilor a mai fost semnalată și în Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara.
- București
Operațiunile de deratizare sunt efectuate de compania municipalității Eco Igienizare. Societatea realizează aceste operațiuni în toate sectoarele capitalei în baza unor înțelegeri cu administrațiile de sector. Așa cum recunoștea în iulie chiar primarul Nicușor Dan, în București prima deratizare a fost realizată de-abia în luna iulie.
În alte municipii, administrațiile locale au decis să încheie contracte cu firme specializate în domeniu pentru a ține sub control numărul șobolanilor.
Șobolanul transmite ușor viruși care deși duc rar la apariția unor boli favorizează înrăutățirea stării generale de sănătate.
- Cluj-Napoca
Coral Impex SRL din Ploiești are un contract de opt ani, înțelegere încheiată în 2019. Valoarea contractelor ajunge la opt milioane de euro (un milion de euro pe an).
Coral Impex SRL îl are ca administrator și acționar pe Alexandru Badea, conform datelor obținute cu ajutorul platformei termene.ro. Societatea a raportat o cifră de afaceri de 36 milioane de lei pe anul trecut.
Numele lui Alexandru Badea a fost implicat în dosarul lui Horea Uioreanu, fostul președinte al CJ Cluj. Atunci un consilier al lui Uioreanu a declarat că Badea ar fi dat o mită de 70.000 de lei pentru a primi în schimb o plată din fonduri publice pentru serviciile de deratizare făcute de societate la școlile din județul Cluj.
Și în 2015, după ce Emil Boc s-a întors la Primăria Cluj-Napoca, procurorii anticorupție au efectuat descinderi în clădirea administrației locale pentru a ridica documente despre această firmă.
Însă, Alexandru Badea nu a fost acuzat de procurori că ar fi comis fapte ilegale. Mai mult, acesta și-a susținut mereu nevinovăția.
Societatea mai are contracte importante cu: Primăria Sector 4 (133.999 de lei), comuna Florești din județul Cluj (100.000 de lei) și orașul Plopeni din județul Prahova. (171.029 de lei)
- Timișoara
Tot Coral Impex SRL a avut încheiat un contract de 3,8 milioane de lei plus TVA pe 2020. Pentru acest an, licitația a fost blocată în urma unor contestații.
- Iași
Societatea Wasval SRL (lider al asocierii), Mior SRL și Expert 3D SRL se ocupă de operațiunile de deratizare și dezinfecție în Capitala Moldovei. Un milion de lei este nota de plată pe care municipalitatea trebuia s-o plătească pentru prestările societății Wasval.
Acționar și administrator al SRL-ului este Valentina Tudurachi. Presa locală și publicațiile centrale notau că aceasta ar fi soția unui fost șef din SRI. De asemenea, Valentina Tudurachi ar fi, spun aceleași surse, cumnată cu fostul ministru al Energiei Constantin Niță.
Firma are contracte mai importante cu: Aeroportul Iași (466.000 de lei), orașul Ghimbav (un milion de lei)
- Constanța
Societatea Allchim DDD CO SA (cifra de afaceri de 7,2 milioane de lei) din Constanța a primit un contract multianual de 7,7 milioane de lei. În ultimii doi ani, s-au achitat câte 1,8 milioane de lei.
Acționarii firmei sunt Florina Oana Bajdechi - 80% și Ionuț George Bajdechi - 20%. Oana Bajdechi ar fi fiica lui Mihai Florin Șucată, fost general al Serviciului de Protecție și Pază (SPP), conform mai multor articole apărute în presa constănțeană. Șucată este chiar fondatorul firmei. El a recunoscut implicarea în această firmă într-un material realizat de Rise Project.
Societatea are încheiate contracte mai importante cu pentru igienizare și toate operațiunile aferente cu CT BUS SA din Constanța.
- Galați
Serviciul Public Ecosal Galați, compania este deținută de administrația locală. Ecosal a cumpărat produse de deratizare și dezinfecție de 1,2 milioane de lei doar în acest an, conform datelor de pe sistemul public de licitații.
- Brașov
S-a început o procedură de licitație pentru un contract în valoare de 65 de milioane de lei și care se întinde pe opt ani.
- Craiova
O parte din serviciile de deratizare sunt delegate către firma Salubritate Craiova SRL, societate deținută de municipalitatea olteană.
- Ploiești
Este încheiat un contract tot cu Coral Impex. Valoarea plăților din acest an au trecut de un milion de lei.
- Oradea
Și aici este semnată o înțelegere pentru acest an cu societatea Coral Impex cu o valoare de aproape 650.000 de lei.
Alte firme importante din acest sector
- Romprest Servicii Integrate SA București
Societatea este parte din Compania Romprest, firmă cunoscută pentru scandalul colectării gunoaielor din Sectorul 1. Are un contract cu CFR pentru Salubrizarea Gării de Nord - 1,9 milioane de lei.
În jurul gunoaielor se dezvoltă populații mari de șobolani
- Agrovet SRL București
Firma nu este specializată în servicii de deratizare, însă vinde produse raticide și desfășoară astfel de activități. A avut o cifră de afaceri de 54 de milioane de lei în ultimul an
Acționarii principali ai companiei sunt: Gabriel Păscuț - 53.79% și Mihai Berca 45 %.
Are contracte mai importante cu: Compania Municipală Eco Igienizare București (achiziție raticide -126.000 de lei), Ecosal Galați (1,2 milioane de lei)
- DD Chim SRL
A avut o cifra de afaceri de 3,5 milioane de lei. Acționarul unic este Csaba Veres. Contracte mai importante cu orașul Călan (56.454 de lei), orașul Hunedoara (170.000 de lei)
Secretele afacerii de deratizare
În marile municipii, contractele de deratizare și dezinfecție se apropie de un milion de euro pe an. „Dezinfecția împotriva țânțarilor și a căpușelor e mai costisitoare, se face de patru-cinci ori, uneori și de șapte ori pe vară. Deratizarea se face de două ori, prin iulie și aproape de toamnă”, ne-au explicat reprezentanții de la Compania Eco Igienizare din București.
Rezultă astfel că dintr-un milion de euro cât plătește un municipiu, cam o treime, 350.000 de euro, se plătește exclusiv pentru deratizare.
Din monitorizarea contractelor pe sistemul de achiziții publice, reiese că:
- Un municipiu important cheltuie anual pentru deratizarea și dezinfecție - un milion de euro
- Un municipiu mai puțin dezvoltat economic sau un oraș - maximum 100.000 de euro
- O comună bogată - maximum 30.000 de euro
- O comună medie sau săracă - nu are prevăzute sume pentru astfel de contracte.
Dacă un municipiu important - gen Cluj-Napoca sau București - cheltuie anual doar pe deratizare 350.000 de euro - cheltuielile cu plata efectivă a produselor care ucid șobolanii nu trec de 100.000 de euro.
Compania Eco Igienizare din București a cheltuit în acest an în jur de 60.000 de euro pentru achiziția de raticide. Diferența o reprezintă plata forței de muncă și a utilajelor, plus profitul care rămâne de pe urma șobolanilor.
Șobolanii morți nu sunt strânși
Rezultatul deratizării este că un număr important de șobolani ar trebui să fie uciși de raticidele folosite de firmele de specialitate. Însă, în aceste contracte nu este prevăzută și strângerea animalelor. Acestea fie rămân pe străzi, fie corpurile rozătoarelor sunt adunate de angajații firmelor de salubritate.