Afganistan | Povestea activistului care își riscă viața pentru educația copiilor

În urmă cu 8 zile, talibanii reușeau să cucerească fără mare rezistență capitala Afganistanului, Kabul. În doar o săptămână de la venirea lor la putere, diferite organizații pentru drepturile omului au raportat abuzuri comise de talibani, care se răzbună pe foștii colaboratori ai trupelor NATO.

Human Rights Watch, alături de alte organizații, au raportat că insurgenții au executat fără milă forțele de securitate afgane luate în custodie. Totodată, insurgenții au suprimat violent protestele civile izbucnite în stradă, curmând orice formă de opoziție venită din partea societății.

Locuitorii din districtul Zazi Aryub din Paktia spun că guvernul ar trebui să acorde mai multă atenție educației lor. Fotografie realizată la data de 30 aprilie 2021.

Iar de-a lungul timpului, aceștia au ucis lucrători guvernamentali, dar și activiști pentru drepturile omului și femeilor.

Europa Liberă a discutat în premieră cu Matiullah Wesa, unul dintre fondatorii programului Pen Path în Afganistan, o organizație ce se ocupă cu promovarea educației în rândul copiilor și, în special, a fetelor.

Din 2009 până în prezent, Pen Path a reușit să redeschidă 100 de școli închise de pe urma războiului, cât și să obțină avize pentru deschiderea a 46 de centre noi de învățământ.

Un grup de copii primește cărți și articole de papetărie în timpul unei întâlniri școlare, în provincia Kandahar. Fotografie realizată la data de 1 august 2021.

Munca organizației în domeniul dreptului la educație este impresionantă: pe lângă cele 280 de burse de studii acordate, organizația lui Matiullah a reușit să organizeze cursuri de alfabetizare pentru 1.400 de fete la acestea acasă, unde nu exista o școală în zonă.

Fețele persoanelor din fotografiile prezentate în reportaj sunt blurate pentru a le proteja identitatea.

Începuturile

În 2001, când regimul fundamentalist al talibanilor se prăbușea sub greutatea intervenției americane, Matiullah era încă un copil ce trăia alături de familia sa în districtul Maruf, provincia Kandahar.

Matiullah Wesa, fondatorul organizației Pen Path

Tatăl lui, un lider tribal din zonă, își dorea mult să înființeze o școală mixtă pentru băieți și fete. În momentul în care oamenii din sat s-au opus ideii sugerate de el, tatăl lui Matiullah a început o campanie prin care îi invita pe aceștia să discute despre viitorul educației copiilor.

O fată afgană practică un dans tradițional la un centru afgan pentru educație și îngrijire a copiilor (AFCECO) din Kabul, Afganistan, 3 martie 2019. Imagine făcută 3 martie 2019.

„În 2002, tatăl meu s-a dus din ușă în ușă la oameni, a vorbit cu bărbații din familie și i-a întrebat dacă doresc să facă o școală publică pentru ‘a ne educa băieții și fetele’. A încercat să îi convingă pe aceștia, spunându-le că ăsta este singurul fel prin care putem sfârși violența și să terminăm războiul, dacă ne dorim o pace reală în Afganistan, dacă ne dorim ca Afganistanul să devină un stat puternic.”

Potrivit tatălui lui Matiullah, acest lucru putea avea loc doar dacă fetele puteau merge la școală să învețe.

În final, tatăl lui a reușit să deschidă două școli în 2003, una pentru fete, iar alta pentru băieți.

Organizația Pen Path, în timpul unei campanii de promovare a educației în rândul copiilor, în provincia Badakhshan. Voluntarii au vorbit cu liderii tribali din diferite sate pentru a-i convinge pe aceștia să lase fetele să meargă la școală. Aceeași muncă purtată de tatăl lui în trecut a devenit o îndatorire, acum, și pentru Matiullah.

„După mult timp au fost deschise primele școli în zonă. După 25 de ani, cred. Copiii de atunci, eram foarte fericiți și recunoscători. Pe atunci eram clasa a 4-a”, își amintește Matiullah despre începuturile educației sale.

Potrivit spuselor acestuia, toți elevii învățaseră să citească din cărți, să scrie, știau și ceva engleză.

Începutul sfârșitului și cum a luat naștere Pen Path

„În 2002, într-o dimineață devreme, niște militanți înarmați au venit la mine la școală. În perioada aceea studiam în corturi. Ne-au dat foc la școală”, a mărturisit Matiullah.

Acesta s-a întors acasă și i-a povestit tatălui său cele întâmplate. Tatăl lui Matiullah a încercat să dea de localnicii din sat, să îi convingă pe aceștia că dreptul copiilor la educație nu ține de vreun guvern sau o altă parte implicată în proces.

Un grup de copii primește cărți și articole de papetărie în timpul unei întâlniri școlare în districtul Daman, provincia Kandahar. Fotografie făcută în 2021.

Răspunsul lor a fost direct.

„După 15 zile, câteva persoane au venit la noi acasă. I-au spus tatălui meu că ‘dacă se deschide vreo școală pentru fete, te vom omorî’.”

„După o discuție cu alți membrii din familie, ne-am decis să plecăm din sat. Ne-am mutat în districtul Spin Boldak. Ne-am pierdut banii, ne-am pierdut casa, afacerea, fiindcă tatăl meu era un lider tribal la acea vreme. Pe urmă, am plecat în Kandahar, unde am început școala”, a continuat Matiullah.

Principalul moment în care Matiullah a decis că își dorește să lupte pentru dreptul la educație al copiilor afgani a fost în clasa a 12-a, la un liceu din Kabul.

„Asta se întâmpla în 2009. I-am spus la telefon fratelui meu: ‘Am o idee. Vreau să o împărtășesc cu tine.’ M-a învățat ziua următoare să discut cu el despre asta. I-am spus de faptul că fetele din Kabul merg la școală, dar ce se întâmplă cu cele pentru care nu există o școală?”

O fată afgană strămutată pozează pentru o fotografie lângă un adăpost temporar, în timp ce ea și alții așteaptă ajutor de la autorități la periferia orașului Herat, Afganistan, 15 iunie 2021.

Alături de fratele său, au pus bază unui proiect prin care au început să redeschidă școli. Tatăl lor, potrivit spuselor lui Matiullah, îi ajuta pe plan financiar cu resursele necesare.

În zonele ocupate de talibani, aceștia au mers să discute cu liderii tribali și au încercat să îi convingă de faptul că singurul fel prin care puteau avea cu toții pace în Afganistan era prin educarea copiilor și, în special, a fetelor.

Liderii tribali, în consecință, luau legătura și negociau mai departe cu talibanii. Matiullah ne povestește că nu a avut niciodată contact direct cu aceștia.

„În 2018, fratele meu și cu mine am deschis 2 școli în districtul Musa Qala. Am vorbit cu unii oameni de acolo, i-am întrebat unde se află școala. Mi-au spus că nu e nicio scoală în zonă”, a explicat acesta pentru Europa Liberă.

„Majoritatea oamenilor nu cunosc procesul din spatele deschiderii unei școli, fiindcă sunt needucați.”

Iar lipsa educației, potrivit lui Matiullah, se resimțea inclusiv la nivelul comunității liderilor tribali, responsabili de ordinea din sate.

SUA cere ajutorul companiilor private pentru evacuările din Afganistan

Cum se deschide o școală în Afganistan

Procesul de deschidere al unei școli este unul de lungă durată și birocratic. O bună parte din acest proces îl reprezintă discuțiile cu oamenii din sate și districte, pe care membrii organizației au trebuit să îi convingă să cadă de acord cu privire la nevoia unei educații în rândul copiilor.

„Ne întâlneam cu zeci de persoane cu care discutam. Unii dintre ei erau de acord cu noi. Alții nu. Treaba noastră era să îi convingem pe restul de faptul că educația este dreptul nostru, ca oameni, nu aparținem guvernului sau altcuiva. De asemenea, a trebuit să ne întâlnim cu erudiți religioși și lideri tribali pentru a discuta cu ei”, a punctat Matiullah.

Attaullah Wesa, unul dintre fondatorii Pen Path și fratele lui Matiullah Wesa, îi învăța pe copiii din districtul Achin, provincia Nangarhar. Fotografie făcută în 2019.

Odată ce ajungeau la un consens, aceștia semnau un acord. Pe urmă, organizația lui Matiullah, Pen Path, trimitea o serie de aplicații: una pentru departamentul de educație din districtul respectiv, alta pentru același departament de la nivelul provinciei, iar o ultimă aplicație ministerului educației.

Procesul dura undeva până la 6 luni până când o școală era deschisă.

Pe lângă școli, acesta a deschis și 38 de librării în toate zonele rurale din Afganistan.

„În 2010, am deschis prima bibliotecă, în regiunea Spin Boldak. După ce am fost acolo și i-am întâlnit pe oameni, am aflat că toți își doreau să citească.”

Matiullah ne povestește că deschiderea librăriilor a fost motivul pentru care Pen Path s-a ocupat de strângerea a peste 300.000 de cărți.

Laura Sitaru, expertă islam: Vălul care acoperă chipul - modalitate de a arăta că femeile sunt de rang secund

De ce le este oamenilor teamă de educație

Activistul pentru drepturile copiilor la educație a afirmat că la baza problemelor se află lipsa educației oamenilor.

„Principala problemă este lipsa educației. Ei (oamenii, n.r.) nu înțeleg că educația este importantă. Tot timpul sunt grijulii cu mine.”

Munca desfășurată de Pen Path este îngreunată, de asemenea, și de lipsa resurselor.

Iar, de multe ori, călătoritul către satele lipsite de școli este o peripeție ce le pune viața tuturor voluntarilor în pericol.

Organizația Pen Path, în timpul unei întâlniri cu liderii tribali din provincia Khost. Fotografie făcută în 2018.

„Ori de câte ori călătorim în zone izolate, condițiile drumului sunt foarte proaste și uneori s-a întâmplat să dăm nas în nas cu talibanii pe drum. Aceștia mă întrebau ‘Cine ești?’ ca să se asigure că nu veneam din partea guvernului. Dar eu nu țin de nicio tabără.”

Reîntoarcerea talibanilor și ce se întâmplă de acum încolo

Matiullah ne explică faptul că e încă prea devreme să știm ce se va întâmpla cu educația fetelor din Afganistan.

„Copiii sunt încă în vacanță. O să ne dăm seama pe parcurs dacă talibanii or să le permită fetelor să meargă la școală. Este un risc destul de mare pentru echipa noastră (Pen Path, n.r.), fiindcă nu dorim niciunul să plece din țară, nu dorim să ne încetăm munca, vrem ca fetele din țara noastră să poată continua a merge la școală peste tot în Afganistan.”

Riscurile la care voluntarii se expun sunt majore.

„Luna trecută, mi-am pierdut 2 voluntari. Aceștia au fost uciși”, a spus activistul.

Matiullah nu știe cine i-a omorât, dar știe că cele 2 crime au avut loc într-o regiune controlată la acea vreme de talibani.

Cu toate acestea, membrii organizației Pen Path sunt hotărâți să lupte în continuare pentru dreptul la educație al fetelor.

„Vom merge din sat în sat și ne vom folosi de aparatul foto sau camerele telefoanelor mobile și vom vedea la fața locului ce se întâmplă. Lucrurile se vor schimba în septembrie”, crede acesta.

„Vrem să vorbim cu ei. Dacă nu vor să vorbească cu noi, atunci ne vom lupta. Dacă nu vor să coopereze, atunci, ne vom adresa comunității internaționale și le vom spune că fetelor nu le este permis să meargă la școală”, a continuat el.

Activistul pentru drepturile omului ne spune că nu are de gând să părăsească Afganistanul.

„Nu am niciun plan personal. Slujba mea, scopul meu este să ofer educație tuturor copiilor, băieți și fete deopotrivă. Vrem să le oferim burse pentru studii. Iar planul nostru rămâne în continuare să investim în zone unde nu există școli.”