Într-o discuție în Biroul Oval, Biden le-a promis liderilor afgani că sprijinul oferit de Statele Unite nu se termină odată cu retragerea trupelor.
Președintele Ghani a clarificat că ambasada Statelor Unite va continua să funcționeze pe teritoriul afgan, iar orice ajutor militar împotriva talibanilor va continua sub formă de instruire, spionaj și întreținerea avioanelor implicate în război.
Președintele american, Joe Biden, într-o întâlnire cu omologul său afgan, Ashraf Ghani, la Casa Albă, 25 iunie 2021.
Întâlnirea dintre liderii celor două țări vine pe fondul intensificării luptelor dintre forțele de securitate afgane și talibani din nordul țării.
Un purtător de cuvânt al talibanilor a relatat joi pentru Associated Press că insurgenții ar fi ocupat 104 districte de la începutul lunii mai, ducând numărul teritoriilor ocupate de aceștia la 165 din 471 de districte naționale.
Deși informația susținută de acesta nu este verificată, Deborah Lyons, trimisul special al Națiunilor Unite în Afganistan, avertiza la începutul săptămânii că talibanii ar fi ocupat deja 50 de districte din luna mai și până acum.
„Cele mai multe districte cucerite de talibani se află în jurul capitalelor de provincii. Aceasta sugerează că talibanii se pregătesc să preia controlul asupra acestora odată cu plecarea forțelor străine”, a susținut ea în fața Consiliului de Securitate al ONU.
Recent, talibanii au declarat că au obținut controlul asupra provinciei Kunduz, din nordul Afganistanului, aflată la granița cu Tadjikistanul. Pe 22 iunie, forțele de securitate afgane au fost învinse de talibani în orașul Shir Khan Bandar, oraș situat la granița dintre cele două state.
În urma amplificării luptelor, guvernul afgan a lansat o „Mobilizare Națională” și a chemat în sprijinul său voluntari locali, pe care i-a înarmat.
Europa Liberă urmărește situația din Afganistan și analizează eventualele consecințe ale retragerii trupelor americane.
Your browser doesn’t support HTML5
Talibanii câștigă teren în Afganistan
Consecințele retragerii
Americanii nu pun capăt unui război prin retragerea trupelor. Dimpotrivă, aceștia eliberează terenul de luptă pentru adversarii lor din regiune, cum ar fi talibanii sau membrii al-Qaeda. Această decizie va vulnerabiliza și mai mult poziția trupelor de securitate afgane, deja copleșite de intensitatea luptelor.
O femeie din provincia Jowzjan, nordul Afganistanului, se alătură luptei împotriva talibanilor, 25 iunie 2021.
Mai mult decât atât, există șanse reduse ca Statele Unite să mențină vreo prezență militară în regiune, inclusiv în țările din vecinătatea Afganistanului.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Hameed Hakimi, cercetător la Chatham House, un think tank britanic, se arată sceptic cu privire la un eventual rol al statelor din Asia Centrală în a le permite Statelelor Unite să prevină și combată terorismul.
„Punctul de pornire inițial era că statele din Asia centrală (Tadjikistan, Uzbekistan sau orice alt stat cu o majoritate musulmană, n.r.) le-ar permite americanilor să mențină o prezență antiteroristă în zonă. Acest lucru nu se va întâmpla”, a afirmat Hakimi. „Pakistanul a susținut categoric și deschis că nu vor permite Statelor Unite să mențină niciun fel de prezență militară sau antiteroristă în zonă.”
„Pakistanul are o istorie de lucru sub acoperire cu americanii, dar în ce măsură va rămâne acest lucru nu se știe, în special datorită prezenței economice a Chinei în Pakistan la momentul de față. Geopolitica s-a schimbat și nu cred că Pakistanul își poate permite să ofere americanilor posibilitatea de a-și desfășura orice activitate de combatere a terorismului pe teritoriul lor”, a continuat el.
Șansele unor discuții de mediere și rezolvare a conflictului între guvernul afgan și talibani depind foarte mult de viitoarea formă de guvernământ a țării. Talibanii susțin că doresc un „sistem autentic islamic” ce le-ar permite să limiteze drepturile femeilor conform practicilor culturale și religioase ale acestora.
Civilii afgani se alătură războiului și promit că vor lupta alături de forțele de securitate afgane pentru a-și apăra teritoriile ocupate de talibani.
„Înțelegem că lumea și afganii au întrebări cu privire la viitoarea formă de guvernare ce urmează să fie stabilită după retragerea trupelor străine”, a spus Mullah Abdul Ghani Baradar, șeful biroului politic al talibanilor.
„Un sistem islamic autentic este cea mai bună cale de soluționare a tuturor problemelor afganilor. Participarea și susținerea negocierilor din partea noastră indică în mod clar faptul că noi credem în soluționarea problemelor prin înțelegere reciprocă”, a punctat el.
Lansarea unei „Mobilizării Naționale” și înarmarea așa-zișilor „voluntari” ca răspuns la ofensiva talibanilor nu face nimic altceva decât să riște să reînvie milițiile din trecut, responsabile de moartea a mii de oameni în timpul primului război civil din Afganistan, în anii ’90.
„În ceea ce privește guvernul afgan, ei numesc această mobilizare ‘rezistența populară’ sau ‘revolta oamenilor’, ceea ce este o denumire înșelătoare. Ele sunt miliții și sunt responsabile în fața liderilor lor, oameni puternici la nivel local”, a explicat Hakimi pentru Europa Liberă.
Un bărbat cară în brațe un copil, rănit de un dispozitiv explozibil improvizat în districtul Maiwant, la spitalul din Kandahar, 22 iunie 2021.
În lipsa unui forum regional care să vină cu soluții la problema înarmării voluntarilor, vidul va fi umplut de interesele statelor din zonă în funcție de facțiunile militare pe care acestea le susțin.
„Istoria ne arată că fiecare facțiune afgană își face jocul politic, căutând alianțe cu puteri exterioare”, a scris Richard Olson, asociat la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, pentru aceasta.
„Este posibil ca țările apropiate să își protejeze interesele în Afganistan prin sprijinirea facțiunilor favorizate, inițial politic, iar apoi militar. Acest război de tip proxy crește riscul unui război civil cu mai multe fațete și subminează șansele deja slabe pentru o soluționare pașnică a situației politice din țară”, a continuat el.
Hakimi nu crede că talibanii vor fi capabili, în viitor, să guverneze Afganistanul.
„Atâta timp cât Statele Unite vor continua să sprijine financiar forțele de securitate afgane, talibanii nu vor putea ajunge la putere. Pot, cu siguranță, să perturbe ordinea internă a țării”, a spus acesta.
„Dar opinia generală este că talibanii sunt capabili doar să ocupe districtele și zonele rurale ale țării, pe care nu le pot deține în totalitate, fiindcă nu sunt o forță armată organizată. Aceștia sunt un grup de insurgenți, care nu au mai guvernat de 20 de ani. Deci, evident, există o provocare la conducerea țării”, a relatat el pentru Radio Europa Liberă.
Impact asupra civililor
Războiul din Afganistan continuă să distrugă vieți, fie că ne referim la consecințele directe ale violenței fizice, fie că discutăm despre cum îi afectează psihic pe oameni conflictul.
Conform Ministerului de Sănătate Publică, aproximativ două treimi din populația afgană suferă de probleme de sănătate mentală de pe urma războiului.
Civili afgani, răniți în urma exploziilor din ultimele luni, primesc îngrijiri medicale la un spital din Herat, 24 mai 2021.
Într-un interviu cu o cercetătoare la Școala de Studii Orientale și Africane, aceasta ne-a explicat că talibanii acționează violent și se răzbună, nu doar pe forțele de securitate afgane, ci și pe civili, care ajung victimele forțate ale ocupației acestora.
„Ceea ce aud de la oamenii din regiune (nord, n.r.) este că, de îndată ce talibanii preiau controlul asupra zonelor, încep să dea foc caselor, magazinelor și să distrugă infrastructura publică. Asta indică faptul că talibanii se confruntă acum nu numai cu forțele militare guvernamentale, ci și cu populația locală”, a explicat ea.
Un incendiu mistuie magazinele din districtul Andkhoi, provincia Faryab, după luptele recente dintre trupele afgane și talibani, 26 iunie 2021.
Cercetătoarea a ținut să puncteze faptul că trupele afgane se fac și ele responsabile de violență în rândul celor prinși în conflict.
„Răspunsul forțelor de securitate afgane este, de asemenea, destul de dur. Am auzit în câteva rânduri despre comandanți militari care, pentru a spori moralul soldaților, le ordonă acestora să-i execute pe cei capturați”, a continuat aceasta. „Ambele părți din conflict vor fi dure. Iar la mijloc, civilii neînarmați sunt primele victime”.
Luptele dintre trupele afgane și un grup de miliție neidentificat s-au intensificat și în sudul Afganistanului. Conform unui raport al Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare în Afganistan publicat miercuri, mii de civili au fost strămutați, iar sute de persoane au fost ucise sau rănite în intervalul de timp 14-20 iunie, punând presiune asupra serviciilor medicale deja suprasolicitate.
În provincia Hilmand, 4,200 de persoane au trebuit să își abandoneze locuințele, în timp ce în Nimroz și Kandahar, autoritățile locale au raportat 8,813 persone strămutate intern.
Unii fermieri din provincia Kandahar au raportat că nu au apă suficientă pentru irigarea culturilor. Acest lucru le pune în pericol recolta și îi poate forța pe oamenii din zonă să plece din cauza lipsei hranei.
Îți mai recomandăm Afganistan | Cum își pun mamele viața în pericol pentru a aduce copii pe lume„Într-o țară ce suferă de insecuritate alimentară este nevoie, în primul rând, de ajutor alimentar, astfel încât oamenii care au nevoie disperată să poată avea acces sigur și rapid la hrană și apă potabilă”, a afirmat cercetătoarea pentru Europa Liberă.
Misiunile umanitare din Afganistan se confruntă, de asemenea, cu violențe crescute venite din partea militanților înarmați.
La începutul lunii iunie, 10 angajați ai HALO Trust, ONG britanic ce se ocupă cu deminarea zonelor afectate de război, au fost uciși de către membrii organizației teroriste ISIS.
„Pe termen lung, ar trebui să existe un mecanism pus la punct pentru a se asigura că niciuna din părțile implicate în război nu refuză accesul la sprijin umanitar în zonele afectate. Accesul trebuie luat în considerare și discutat cu talibanii și guvernul afgan, deoarece este foarte probabil ca ajutorul umanitar să nu poată ajunge în zonele foarte sărace din această țară”, a continuat ea, făcând referire la rolul Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare.
Numărul morților și răniților a crescut cu aproximativ 29 la sută între ianuarie și martie 2021, în comparație cu aceeași perioadă din anul 2020.
Cronologia unui război sângeros
Războiul din Afganistan a început pe data de 7 octombrie 2001, când Statele Unite au lansat o campanie de bombardare a pozițiilor talibane și teroriste (Al-Qaeda, n.r.), ca răspuns la atacurile din 11 septembrie.
În noiembrie 2001, trupele americane intrau în Kabul, în timp ce talibanii se retrăgeau către sudul Afganistanului. În decembrie 2001, Hamid Karzai, un etnic Pashtun, opozant al regimului taliban, a fost ales ca lider interimar.
În mai 2003, Președintele american de atunci, George W. Bush, a declarat terminarea ofensivelor majore pe teritoriul statului afgan, urmând să mențină în continuare o prezență militară în zonă, alături de trupele NATO.
România contribuie la eforturile militare NATO încă din 2002. De atunci și până în prezent, 29 de militari români și-au pierdut viața, iar alți 180 au fost răniți.