Rebra - comuna cu primarul ales în două tururi, în 2020, și în care acum sunt cinci candidați

În comuna Rebra, din județul Bistrița-Năsăud, ajungi relativ ușor.

De la intersecția cu drumul național - pe care poți ajunge fie la Năsăud (12 km), fie la Bistrița (32 km) sau Sângeor-Băi (30 km) drumul județean te duce în 10-15 minute în inima comunei care are 2.800 de locuitori, după cum arată Recensământul din 2021. Aproximativ 2.000 dintre ei au drept de vot.

Pitorescul pădurilor submontane e completat de cel al clăițelor de fân puse la uscat și al vechilor gospodării aruncate pe câte o coastă de deal.

Pe măsură ce înaintezi, casele devin tot mai mari și îți deviază atenția de la frumusțea naturală a peisajului, de parcă ai parcurge un coridor imobiliar.

Rebra este situată într-o zonă submontană, în apropierea munților Rodnei. Peisajul natural este concurat însă de casele impunătoare ridicate pe structura celor vechi, de cei care au plecat încă din anii 2000 la muncă în străinătate.

Sunt, de fapt, vechile case ale satului, extinse și modernizate din banii strânși de mai toate familiile care au plecat în străinătate încă de la începutul anilor 2000. Nu există gospodărie de unde cineva să nu fie sau să nu fi fost plecat „afară”.

„Aici așa era moda, că dacă făceau câțiva ceva, făceau și ceilalți”, spune Aurel, în prezent curier în Austria, unde a plecat imediat după 2000.

„Vin strict ocazional, să îmi văd familia, locul îmi place, dar prefer să nu stau mult. Mi-ar trebui un motiv foarte important ca să mă întorc”, completează el.

Aurel este unul din cei foarte mulți tineri care au plecat în străinătate, imediat după 2000. Este în prezent curier în Austria și revine ocazional în satul natal.

În comună sunt înregistrate aproximativ 20 de firme de transport de marfă, care au împreună vreo 200 de TIR-uri. Majoritatea au activitate în alte țări, spune primarul în funcție, Ștefan Danci.

Aduc și ele venituri la buget, dar fondurile care rămân pentru investiții nu sunt neapărat impresionante: aproximativ 100.000 de euro, afirmă viceprimarul Daniel Năstuță.

În fiecare curte zărești și câte o grămadă de lemne - în comună nu este (încă) gaz. Introducerea gazului este anunțată periodic, dar poziționarea Rebrei face dificilă instalarea.

Oamenii din Rebra se încălzesc cu lemne, zona fiind una puternic împădurită. Introducerea gazului este un proiect vechi, care ar urma să se concretizeze în anii următori.

În asociere cu alte două comune învecinate - Rebrișoara și Feldru - Rebra a fost inclusă într-un proiect nou, care va face ca visul să devină realitate, spun cei doi edili.

„Da, ar fi foarte util gazul, că lemnul a ajuns e scump și aici acumai. Dai 150 de lei pentru un metru cub, «pe picior» trebuie să te urci la deal, să ți-l tai și să îl transporți”, admite Tudor Jarda, din spatele unei grămezi de lemne pe care tocmai le crapă.

Ajuns la 74 de ani, a fost consilier local în trecut, dar a renunțat pentru că i se părea că adesea interesul comunității, „cu oameni foarte harnici”, nu era pus pe primul plan.

În sat există apă și canalizare, dar apa nu e tocmai bună.

„E tulbure apa, stația de tratare nu a fost făcută cum trebuie și tragem ponoasele. Ar trebui rezolvată urgent problema”, spune el.

Dumitru Capotă, octogenar, explică pe un ton destoinic că exista un proiect pentru instalațiile de apă de dinainte de anii 2000, făcut de o companie străină, dar nu a fost urmat - autoritățile au apelat la altă soluție, de calitate mai slabă.

Lucru mai rar întâlnit, comuna este aceeași cu satul – nu există vreun alt sat aparținător – ceea ce îi face pe oameni mai uniți. Cel puțin, fiecare știe unde să-și găsească vecinul. Totuși, apartenența religioasă polarizează uneori opinii – inclusiv politice.

Dar altceva e inedit la comuna bistrițeană

„S-a ajuns să nu își vorbească frate cu soră, din cauza politicii”

La alegerile locale din septembrie 2020, în plină pandemie, Rebra a fost una din cele doar trei localități din țară unde a avut loc și turul al doilea al alegerilor, deși legislația prevede un singur tur.

S-a mai întâmplat așa la Orțișoara din Timiș și Balaci din Teleorman, unde primii doi candidați au ajuns la egalitate perfectă.

La Rebra, cel care conducea comuna încă din 2001, atât Ștefan Danci, candidat din partea Alianței pentru Rebra (PSD-ALDE-Pro România), cât și Daniel Năstuță, de la liberali (PNL), care abia făcuse cunoștință cu politica, au obținut câte 423 de voturi.

Celălalt candidat, din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP), a strâns 126 de voturi.

La alegerile pentru funcția de primar din 2020, la Rebra a fost egalitate perfectă între primii doi candidați. Vechiul primar, Ștefan Danci, de la PSD-ALDE-Pro România, și Daniel Năstuță, PNL, au luat fiecare câte 423 de voturi, ceea ce a dus la organizarea turului II.

Primarul Ștefan Danci anunțase că nu va candida, întrucât urma să se pensioneze, dar a avut parte de o surpriză: dosarul de pensie nu i-a fost acceptat (cu stagiu întreg de cotizare) și a decis să intre în cursă.

Chiar dacă edilul spune că acum patru ani „nu mi-am făcut deloc campanie”, de fapt, între cele două tabere s-a ajuns la replici din cele mai dure și la o învrăjbire „chiar în aceeași casă”, spun oamenii din sat.

Inginer chimist la bază, Ștefan Danci (PSD) este primar la Rebra încă din 2001, când a preluat mandatul întrerupt al fostului primar, după care au fost organizate „anticipate”. Din 2004 până în 2020 a câștigat fiecare rundă de alegeri.

„Locuim într-un singur sat și fiecare îl știe exact pe celălalt, iar în campanie oamenii te judecă după orice, inclusiv cum te îmbraci și au fost într-adevăr cuvinte aruncate aiurea”, admite Daniela Năstuță.

Nerealizările primarului erau caricaturizate, iar novicele în politică era luat peste picior.

„A fost o campanie foarte agresivă, în special între susținători. S-a ajuns să nu își vorbească frate cu frate sau soț-soție, de la politică, lucruri care cred că trebuie separate”, spune Marinel Rus, care a câștigat în 2020 un loc de consilier local – acolo au rămas valabile voturile din turul întâi – și acum candidează și el la primărie.

Campaniile cu tentă agresivă nu erau neapărat o noutate.

Înainte de alegerile din 2012, de exemplu, primarul Ștefan Danci a sesizat Poliția după ce ar fi primit amenințări, iar un localnic i-a spart geaamul casei, cu o piatră..

Privește mai detașat acum incidentul și spune că autorul - un suspect a fost reținut inițial pentru 24 de ore - ar fi fost „montat” de un contracandidat, dar atunci a tras o sperietură puternică. În apropierea geamului spart dormea fiica lui.

Campania de acum ar fi mult mai pașnică, în aparență, dar foarte disputată, fie și la nivel de convingere din om în om a electoratului.

Egalitate... sau nu?

Pentru Daniela Năstuță, rezultatul din 2020 a fost o reușită, chiar dacă cei care l-au susținut atunci spun că el era câștigătorul de facto, fie și la mustață, dar voturile s-au renunumărat până s-a stabilit egalitate.

Primarul în funcție susține însă că, date fiind condițiile impuse de pandemie, pe unele buletine de vot existau diverse urme și s-a recurs la analiza detaliată, pentru a fi validate sau anulate.

„Mai rar se ajunge la egalitate, dar pentru mine a fost o supriză foarte plăcută să văd că am strâns atâtea voturi”, povestește la rândul lui Daniel Năstuță.

Învinsul din alegerile din 2020, Daniel Năstuță, a devenit viceprimar, responsabil de proiectele de cadastrare a comunei și de introducere a gazului, unul de mult promis. Acum candidează din nou pentru funcția de primar.

A fost șofer de TIR în străinătate și a revenit în urmă cu mai mulți ani acasă, unde și-a clădit o familie numeroasă și o casă de la zero, și spune că a vrut doar să pună umărul la dezvoltarea Rebrei, folosindu-și experiența din mediul privat.

În 2020, l-au impulsionat anunțul primarului că nu va candida și sprijinul comunității penticostale, una numeroasă în comună.

L-ar fi votat însă și ortodocși și oameni de alte confesiuni, întrucât în sat se dorea o schimbare, după 19 ani sub conducerea lui Danci, din care în ultimii patru se dovedise mult mai puțin activ, spune consilierul local Marinel Rus, acum candidat și el la Primărie.

Totuși, în turul al doilea, Danci s-a impus la o diferență destul de confortabilă, în condițiile unei prezențe la vot de peste 60%: 743 de voturi, față de 526.

A fost bucurie mare în rândul susținătorilor, care au uitat pentru o vreme de regulile de distanțare și au postat pe rețelele sociale fotografii ale victoriei, după cum relata atunci ProTV.

Ștefan Danci a câștigat alegerile din 2020, desfășurate în plină pandemie, după un prim tur la egalitate perfectă.

Totuși, la Consiliul Local cele mai multe voturi fuseseră obținute de PNL - care, cu aportul unuia din consilierii PMP, apoi și cu cel al USR, a format majoritate - iar Năstuță a devenit viceprimar.

Era o perioadă în care PSD și PNL se aflau la cuțite la nivel central, dar acolo, la Rebra, ambii susțin că au colaborat foarte bine. Mai ales că din noiembrie 2021 cele două partide au format coaliția aflată și acum la guvernare.

„Vicele s-a ocupat de proiectul de cadastrare, cu care am ajuns la jumătate, și de cel de introducere a gazului. Și s-a achitat foarte bine”, spune Ștefan Danci.

„M-am văzut din start ca subordonat al primarului și, în același timp, am căutat să facem echipă. Dacă nu lucrezi în echipă, oricum nu poți reuși nimic”, afirmă Năstuță.

După patru ani de experiență în administrație, e gata să preia frâiele comunei și candidează din nou la funcția de primar.

Competiția se anunță însă mai acerbă ca niciodată.

Pentru șefia comunei cu aproximativ 2.800 de locuitori se bat cinci candidați, fără precedent în istoria satului. Cu excepția lui Ioan Tăut, toți ceilalți au sub 40 de ani, cel mai tânăr fiind Iacob Grozav, de doar 29 de ani.

Cinci candidați în cursa din 9 iunie

Duminică, pe 9 iunie, cei aproximativ 2.000 de votanți din Rebra au de ales între nu mai puțin de cinci candidați. Patru dintre ei au sub 40 de ani.

Interesul mare pentru fotoliul de primar îi contrariază și pe localnici.

„Post bun, muncă puțină…”, caută o explicație, mai în glumă mai în serios, Nicolae Jarda.

Nicolae Jarda e mulțumit că Rebra „aruncă” în cursa pentru Primărie cinci candidați, majoritatea tineri, dar are deja propriul favorit.

„Niciodată nu cred că au mai fost atâția”, constată și Pantilimon Gavriloaie (71 de ani), din curtea pitorească a casei sale, de la buza pădurii.

„Oare mergem de două ori la vot, dacă îs cinci?”, se întreabă, nedumerită, Rafila, soția lui.

Povestește că în campanie au fost vizitați constant de candidați - fie pentru a-și menține intenția de vot, fie pentru a și-o schimba.

Cei doi soți au un gust amar legat de lipsa de implicare a Primăriei în rezolvarea problemei pârâului de pădure care le inundă gospodăria situată în imediata apropiere.

Au fost nevoiți să amenajeze pe cheltuiala lor un sistem de direcționare și scurgere a apei în exteriorul gospodăriei.

Pantilimon Găvriloaie (71 de ani) e pasionat dintotdeauna de creșterea animalelor. „Tinerilor nu le mai place asta acum, ba că miroase, ba că se murdăresc: Ce, carnea, cașul când le mănânci, mai miros? Nu sunt foarte bune?”, se întreabă bărbatul.

În gospodăria lor se află și una din puținele case tradiționale care mai există la Rebra, unde primăria a organizat diferite filmări dedicate obiceiurilor străvechi, fără a se implica în vreun fel în consolidarea acesteia.

Acoperișul din șindrilă s-a degradat puternic și oamenii au pus tablă deasupra, iar spațiul interior îl folosesc mai degrabă ca depozit.

Nici nu s-au gândit că ar fi putut apela la implicarea autorităților, câtă vreme proiecte importante pentru întrega comunitate, precum sala de evenimente începută acum mai mulți ani, e încă tot la roșu.

În curtea gospodăriei celor doi soți e și una din puținele case tradiționale păstrate în forma inițială. Deși promovată de Primărie, pentru pitorescul ei, a fost lăsată să se degradeze. Peste șindrila care s-a copt, oamenii au pus tablă,

„În fiecare an spun că o termină, dar nu mai avansează, iar tinerii se duc să-și facă nunțile la Năsăud”, spune Pantilimon.

Lupta pentru alegători

În prezent „se știe cine cu cine votează, la fiecare casă”, spune Ioan Tăut, unul din cei cinci candidați.

E decanul de vârstă, ceilalți patru candidați având toți până în 40 de ani.

Constructor de formație, nu atât prin diplome, cât prin experiența acumulată, după cum povestește, este singurul care, cu zece zile înainte de alegeri, nu avea niciun afiș de campanie lipit în comună.

Unul din panourile de afișaj electoral, din apropierea Primăriei, cu patru din cei cinci candidați.

A vorbit însă direct cu oamenii și știe exact pe cine se bazează, de la rude, la cunoscuți și la oameni care îl apreciază, spune el.

Ar avea un bazin electoral suficient care să îl ducă între primii doi clasați, susține.

Pe de altă parte, aproape fiecare dintre pretendenți se vede între primii doi, de regulă alături de actualul viceprimar Daniel Năstuță, care, datorită notorietății și a scorului bun obținut la precedentele alegeri, se anunță între favoriți.

Acesta știe că notorietatea e de partea sa.

„Fiind plecat de la 16 ani în străinătate, în Austria, apoi în Spania, văzând cum e acolo, mă gândesc că și la noi se pot face lucrurile pe care le-am văzut acolo. Sunt multe de făcut și aici, dar viața mi-a demonstrat că fiecare face cât poate”, spune Năstuță.

Și-a fixat cinci priorități, de la renovarea clădirilor de școală și grădiniță încă nerenovate, finalizarea extinderii de apă și canalizare și asflatarea bucăților de drum încă neasfaltate, la modernizarea drumurilor agricole.

De altfel, și restul candidaților au cam aceleași obiective.

Marinel Rus, candidatul USR la Primărie, a lucrat și el în Spania, s-a întors acum câțiva ani acasă și mandatul de consilier local câștigat în 2020 i-a dat curaj pentru un post mai înalt.

Este antreprenor, a închiriat mai multe spații comerciale în centrul satului, unde a deschis un magazin în franciză și o cafenea.

Marinel Rus (35 de ani) a revenit din Spania, a deschis o cafenea și un magazin în Rebra și în 2020 a devenit consilier local. Militează pentru transparență și comunicare cu cetățenii.

„Îmi doresc mai multă transparență legată de luarea deciziilor și cheltuirea banului public. Am fost surprins când am depus un amendament la un proiect și mi s-a spus: nimeni niciodată nu a mai depus vreun amendament”, povestește el.

A filmat toate ședințele de Consiliu Local și a dat în judecată Primăria pentru că nu i-a fost prezentată documentația execuției bugetare anuale.

Mai încâlcite par lucrurile în tabăra PSD.

Candidatul formațiunii, Vasile Gavriloaie, este profesor de matematică în comuna învecinată.

Activ în campanie - a postat pe pagina sa numeroase imagini cu vizite de curtoazie la localnici, în unele fiind însoțit de președintele Consiliului Județean și liderul PSD Bistrița Năsăud, Radu Moldovan - nu a dorit să ne ofere comentarii.

A lăsat impresia că este mai degrabă dezamăgit de cum decurge campania, deși a evitat să ofere detalii.

Iar la desemnarea lui drept candidat s-ar fi ajuns după mai multe tatonări.

Inițial ar fi fost ofertat viceprimarul Daniel Năstuță, de la PNL, care a refuzat trecerea la social-democrați, după care favorit în cursă era Iacob Grozav, în cele din urmă candidat din partea AUR.

„Acum suntem cam un candidat la doi locuitori, dacă ne străduiam un pic poate reușeam să avem locuitorul și candiatul”, spune amuzat Iacob Grozav, cu un iz de ironie legat de faptul că voturile se vor fărâmița între concurenți.

Conform informațiilor vehiculate în sat, el ar fi fost susținut de primarul în funcție și de o parte a conducerii PSD, însă candidatura nu i-ar fi fost agreată de către conducerea filialei județene.

Așa s-ar fi ajuns la desemnarea drept candidat din partea social-democraților a lui Vasile Gavriloaie, un profesor respectat, dar fără tangențe cu politica sau cu ambițiile politice, cel puțin până să accepte candidatura.

Afișele candidaților împânzesc diferite locuri din sat, în funcție și de preferințele proprietarilor. În imagine, un afiș al lui Iacob Grozav, cel mai tânăr dintre cei cinci candidați la Primăria Rebra.

Iacob Grozav spune că nu a întreținut în niciun fel jocuri politice. Pe un ton destins, adăugă că nu dorește să intre în comentarii legate de alegerile în sine și că cel mai pertinent despre starea comunei se pot exprima cei care ocupă funcții în administrație.

Lipsa de susținere de la centru pentru candidatura sa din partea social-democraților ar fi venit în condițiile în care rude ale sale au fost implicate în trecut în mai multe scandaluri, intrând în atenția procurorilor și polițiștilor, după cum a scris în repetate rânduri presa locală.

În zonă, frații Grozav, unchi ai tânărului, sunt cunoscuți și chiar temuți, în special în trecut, fiind vizați de-a lungul timpului de acuzații de agresiuni, furturi și alte fapte împotriva legii.

Potrivit presei bistrițene, cea mai gravă acuzație, din 2007-2008, a fost de implicare a firmei de transport a doi dintre frații Grozav într-un dosar de transport ilegal și trafic de persoane în străinătate.

Dar tânărul, de formație inginer, nu este implicat în istoricul tumultuos al unora dintre rude, spun sătenii.

„Dacă e să ne uităm la trecut, legături, la fiecare vom găsi diverse lucruri. Eu vă spun doar că dacă tânărul va câștiga primăria, dacă zice că asfaltează un drum, îl asfaltează și, în plus, are pregătire, știe să facă proiecte, de asta avem nevoie”, ne povestește un localnic, arătând spre afișul cu Iacob Grozav de pe poartă.

De altfel, pe lângă afișele de pe panourile electorale din centrul satului, afișe cu candidații sunt presărate din loc în loc în toată comuna.

Deși viceprimarul Daniel Năstuță spune că actuala administrație „nu a turnat nicio roabă de asfalt în campanie, pentru a nu exista niciun fel de influență”, alți candidați lasă de înțeles că în fapt fiecare dintre ei încearcă să își asigure pe aproape orice cale susținerea alegătorilor.

Rebra este situată într-un cadru pitoresc, dominat de pădure, în apropierea munților Rodnei.

Totodată, povestește unul din localnicii venerabili, Dumitru Capotă (81 de ani) în sat votul are un puternic caracter confesional, segmentat în special între membrii a două confesiuni: ortodocși (aproape două treimi din populație) și penticostali (peste un sfert din locuitori).

Cei din urmă sunt secondați de o minoritate de credincioși adventiști și una, mai redusă, de „Martori ai lui Iehova”.

„Tare îmi e că și acum va fi tot între ortodocși și penticostali, deși nu ar trebui”, spune bărbatul.

Alți localnici și chiar candidați sunt mai nuanțați și spun că nu apartenența religioasă face totul în cabina de vot, ci încrederea pe care o inspiră fiecare.

„Toți au șanse, să vină să facă treabă și cel mai bun să câștige”, conchide Nicolae Jarda.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.