Extrema dreaptă câștigă în primul tur al alegerilor legislative în Franța. Blocul politic al președintelui Macron, pe locul trei

Actualizare 1 iulie, ora 10:30 - Ministerul de Interne din Franța a publicat luni dimineață rezultatele finale ale primului tur al alegerilor parlamentare anticipate.

Rassemblement National (RN) şi aliatul său Eric Ciotti de la Les Républicains, partidul dreptei tradiţionale, deşirat în prezent de lupte interne, au obţinut 33,15% din voturile exprimate, adică peste 10 milioane de voturi, scrie News.ro.

39 de deputaţi susţinuţi de partidul extremist au fost aleşi din primul tur, inclusiv Marine Le Pen, fosta președintă a partidului.

Noul Front Popular (NFP), care a rezultat din unirea stângii cu extrema stângă, a obţinut 27,99% din voturi, adică aproape 9 milioane de voturi.

32 de deputaţi susţinuţi de NFP au fost aleşi în primul tur, printre care Olivier Faure, primul secretar al Partidului Socialist, Emmanuel Grégoire, un apropiat al primarului Parisului, Anne Hidalgo, precum şi Sophia Chikirou, partenera lui Jean-Luc Mélenchon, liderul extremei stânga.

Partidul prezidenţial, Ensemble, şi aliatul său, Horizons, au obţinut doar 20,04% din sufragii, adică aproape 7 milioane de voturi. Doar doi deputaţi au fost aleşi în primul tur: Pierre Cazeneuve în Hauts-de-Seine şi Mikaele Seo în Wallis şi Futuna.

Prezenţa la vot a fost de 66,71% din alegătorii înregistraţi, cu 20 la sută mai mulţi decât la alegerile precedente din 2022.

Un al doilea tur de scrutin este prevăzut pentru duminica viitoare, 7 iulie.

Actualizare ora 21.10 - Reuniunea Națională (RN) a câștigat aproximativ 34% din voturi, arată sondajele la ieșirea de la urne, realizate de Ipsos, Ifop, OpinionWay și Elabe, transmit AFP și Reuters.

Președinta RN, Marine Le Pen, a declarat că francezii au plasat partidul său, de extremă dreapta, pe primul loc.

Alianța „Împreună” a președintelui Emmanuel Macron a obținut undeva între 20,5% și 23%, rezultat care o plasează pe locul trei.

„Noul Front Popular”, o coaliție de stânga asamblată în grabă, ar urma să câștige aproximativ 29% din voturi și ar ieși, astfel, pe locul doi.

Rezultatele exit-poll-urilor corespund sondajelor electorale de dinaintea alegerilor și arată că rezultatul final al scrutinului va fi decis în turul doi.

Prezența la alegerile parlamentare a fost una record, estimată la aproape 70%. Este cea mai bună prezență la alegerile legislative din ultimii 40 de ani.

Potrivit observatorilor, prezența ridicată la urne înseamnă, cel mai probabil, că votul va fi fragmentat și mai mulți candidați vor ajunge în turul al doilea al alegerilor din 7 iulie.

Acest lucru ar permite, spun ei, ca stânga politică și centrul președintelui Macron să poată negocia retrageri din cursă ale candidaților mai prost plasați ai fiecărei părți. Acest lucru ar crește șansele împotriva candidaților extremei drepte.

Parlamentarii francezi sunt aleși pe baza unui vot majoritar. Dacă un candidat nu obține 50% din voturi în primul tur, primii doi candidați trec în turul al doilea. care va avea loc pe 7 iulie. De asemenea, orice alt candidat care a obținut peste 12,5% din voturi ajunge în turul doi.

Știrea inițială

Alegătorii francezi au început să voteze duminică în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate care ar putea aduce primul guvern francez controlat de extrema dreapta de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Schimbarea ar fi una de profunzime atât în politica Franței, cât și în cea a UE sau a NATO.

În Franța a început primul tur al alegerilor parlamentare. Partidul anti-imigranți și eurosceptic Reuniunea Națională (RN) conduce în sondaje, blocul de stânga e pe locul doi, iar mișcarea de centru, a președintelui Macron, pe locul trei. A doua rundă va avea loc pe 7 iulie.

Alegătorii francezi au început să voteze duminică în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate care ar putea aduce primul guvern francez controlat de extrema dreapta de la cel de-Al Doilea Război Mondial. Schimbarea ar fi una de profunzime atât în politica Franței, cât și în cea a UE sau a NATO.

Scrutinul a fost convocat în mod surprinzător de președintele Emmanuel Macron, după ce alianța sa de centru a obținut un rezultat slab la alegerile europene din 9 iunie, în comparație cu Reuniunea Națională (RN) a lui Marine Le Pen. Partidul ei eurosceptic și anti-imigranți, multă vreme o formațiune marginală în politica franceză, este mai aproape de putere decât a fost vreodată.

Prin convocarea alegerilor parlamentare anticipate, scopul președintelui Macron a fost acela de a opri avansul RN, spun observatorii. Aceștia avertizează însă că președintele Macron s-a angajat într-un pariu politic riscant, care s-ar putea întoarce împotriva sa.

Urnele s-au deschis la ora 07:00, ora locală 7.00 (9:00 - ora României) și se vor închide la ora 20:00 ora locală. Primele estimări ale rezultatelor vor fi publicate în această seară, de la ora 20:00, ora Parisului (21.00, ora României).

Reuters notează că sistemul electoral francez poate face dificilă estimarea, după primul tur, a distribuției exacte a locurilor în parlamentul de 577 de locuri, iar rezultatul final nu va fi cunoscut până la sfârșitul votului din 7 iulie.

Extrema dreaptă promite schimbări majore

Extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen și de tânărul ei protejat Jordan Bardella are șanse reale să poată forma guvernul în Franța, stat membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, membru major în NATO și al Uniunii Europene.

Liderul francez de extremă dreapta Marine Le Pen și Jordan Bardella, președintele partidului francez de extremă dreapta RN, la o conferință de presă. Paris, Franța, 24 iunie 2024.

„Vom câștiga o majoritate absolută”, a declarat Le Pen într-un interviu acordat miercuri, prezicând că, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, va fi prim-ministru.

Partidul ei are un program economic cu subvenții și cheltuieli bugetare mari și își propune să reducă imigrația.

Observatorii cred că în cazul în care RN câștigă o majoritate absolută, diplomația franceză s-ar putea îndrepta spre o perioadă de turbulențe fără precedent. Președintele Emmanuel Macron a declarat că își va continua președinția până la sfârșitul mandatului său în 2027 în timp eventualul premier, Jordan Bardella, va lupta pentru dreptul de a vorbi în numele Franței.

Bardella a indicat deja că îl va provoca pe Macron în problemele de politică externă. Astfel, Franța ar putea cere o reducere a contribuției țării la bugetul UE și va combate apelurile lui Macron pentru acțiuni comune ale UE în domeniul apărării.

Marine Le Pen a anunțat deja că, în cazul în care partidul său va prelua guvernarea, RN nu va permite președintelui să stabilească cursul strategic al țării în chestiuni precum războiul Rusiei cu Ucraina, sau rolul Franței în NATO sau în UE.

Analiștii avertizează, de asemenea, că tensiunile politice ar putea genera un nou val de instabilitate în UE. De asemenea, economiștii spun că programul de subvenții promis de RN va îndatora și mai mult țara.

O victorie clară a RN ar aduce, de asemenea, incertitudine cu privire la poziția Franței în războiul Rusia-Ucraina. Le Pen are o istoric al apropierii de Rusia și Vladimir Putin.

Partidul a transmis că va ajuta Ucraina să se apere împotriva invadatorilor ruși, dar a stabilit și linii roșii, cum ar fi refuzul de a furniza rachete cu rază lungă de acțiune sau de a trimite miliari francezi.

Cum funcționează alegerile din Franța

Sondajele de opinie sugerează că RN are un avans confortabil de 33-36% din votul popular. Coaliția de stânga, asamblată în grabă, Noul Front Popular, e pe locul al doilea, cu 28-31%. Alianța de centru a lui Macron e pe locul al treilea, cu 20-23%.

Noul Front Popular include o gamă largă de partide, de la centru-stânga moderată la partidul de extremă stânga, eurosceptic, anti-NATO, La France Insoumise (Franța Nesupusă) condus de unul dintre cei mai agresivi adversari ai lui Macron, Jean-Luc Melenchon.

Modul în care cifrele sondajelor se vor traduce în locuri în Reuniunea Națională este greu de prezis din cauza modului în care sunt organizate alegerile.

Deputații francezi nu sunt aleși pe baza reprezentării proporționale, ci prin intermediul unui vot în două tururi, în 577 de circumscripții.

În fiecare circumscripție, dacă un candidat nu obține 50% din voturi în primul tur, primii doi candidați trec în turul al doilea, la fel și orice alt candidat care a obținut cel puțin 12,5% din voturi.

Candidații pot fi aleși în primul tur dacă câștigă majoritatea absolută a voturilor în circumscripția lor, dar acest lucru s-a întâmplat foarte rar. Majoritatea circumscripțiilor vor avea nevoie de un al doilea tur care să implice toți candidații care au primit voturi de la cel puțin 12,5% dintre alegătorii înregistrați în primul tur.

Timp de decenii, alegătorii și partidele care nu au susținut extrema dreaptă s-au unit împotriva ei în perioadele electorale, ori de câte ori se apropia de putere. Acest lucru s-ar putea să nu mai fie valabil de datat asta, spun observatorii.

În actualele alegeri parlamentare din Franța, potrivit sondajelor actuale, candidații din tabăra președintelui Macron ar putea fi nevoiți să renunțe în turul doi la candidaturi, pentru a favoriza stânga în lupta cu RN. De asemenea, candidații de stânga ar trebui să renunțe la candidaturi pentru a oferi mai multe șanse centriștilor lui Macron. Relația dintre alianțele de centru și de stâng sunt departe de a fi cordiale.

Observatorii spun că fărâmițarea votului între centriști și stânga în turul doi favorizează partidul lui Le Pen.

O prezență anticipat mai mare față de alegerile din 2022, va favoriza situații în care în turul doi vor ajunge mai mult e doi candidați pentru funcția de parlamentar, și implicit fărâmițarea votului.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.