UPDATE ora 19:00
Peste 50.000 de români au votat la secțiile amenajate în străinătate.
+++
UPDATE ora 17:30
Prezența românilor din diaspora la vot în secții a ajuns la peste 40.000. La aceștia se adaugă cei peste 25.000 care au votat prin corespondență.
+++
UPDATE ora 16:30
32.528 de români au votat în secțiile special amenajate în străinătate.
Liderul PMP, Eugen Tomac, a votat, vineri dimineață, la Chișinău la alegerile prezidențiale, afirmând că a devenit o tradiție să își exprime votul pentru alegerile prezidențiale în capitala Republicii Moldova. El a mai spus că a votat ”singurul candidat unionist, profesorul Paleologu”.
+++
UPDATE ora 15:30
Ministerul Afacerilor Externe a transmis că votul la alegerile prezidențiale a început în Europa iar la ora 13.00, ora României, votul era în desfășurare în 770 de secții. De asemenea, o secție de votare din Herne, Germania, nu a putut fi deschisă, vineri, din cauza unor "elemente obiective". Secția este programată să aibă program normal în zilele de sâ,bătă și duminică.
La ora 15:30 votaseră 23.290 de români în secțiile de vot din diaspora.
+++
UPDATE ora 13:30
11.710 români din diaspora au votat în secțiile organizate în diaspora.
Și politicieni români au decis să voteze în străinătate.
Europarlamentarul Rareș Bogdan, secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, dar și senatorul liberal Viorel Badea au votat, vineri, la alegerile prezidențiale în Roma, Bogdan afirmând că a ales capitala Italiei „din respect pentru Diaspora și cei care au fost umiliți”.
Vot la ambasada României de la Chișinău
+++
AEP a anunțat că sunt 715.000 de români cu drept de vot care trăiesc în străinătate, luând în calcul cetățenii înregistrați oficial. Numărul lor este mult mai mare, de 5 milioane, potrivit datelor neoficiale. Votul diasporei este important pentru că, începând cu anul 2004, rezultatul alegerilor prezidențiale a fost influențat în mare măsură de opțiunea românilor din străinătate. Din 1990, votul diasporei a mers cu precădere spre candidații dreptei.
Pentru românii care trăiesc în străinătate, urnele s-au deschis astă noapte, în Australia, Noua Zeelandă și Japonia și se vor închide luni dimineața, pe coasta de vest a Statelor Unite. În Europa Occidentală, unde trăiesc aproximativ 5 milioane de români, după date neoficiale, urnele se deschid vineri, la ora 12.00 Sâmbătă și duminică, de la ora 7.00.
Modificarea legii a permis pentru prima dată ca votul diasporei să se desfășoare pe parcursul a trei zile, iar anul acesta sunt 835 de secţii de votare, aproape dublu faţă de alegerile europarlamentare. Numărul este de patru ori mai mare față de anul 2014, când, la ultimele alegeri prezidențiale, organizate de Guvernul Ponta, au fost deschise doar 238 de secții.
De data aceasta, s-au organizat secții pentru diaspora nu doar la ambasade și consulate, unde spațiile s-au dovedit prea mici, ci și la hoteluri, școli sau alte instituții, pentru a se reduce cozile din anii precedenți și chiar de la alegerile europarlamentare ale acestui an, când mii de români au rămas pe dinafară, după ore, chiar și zece, de așteptat.
Important, dacă se constată că vor fi oameni care stau încă la coadă la ora 21.00 în vreuna dintre cele trei zile de vot pentru diaspora, se prelungește procesul de votare până la 23.59.
Cine poate vota în străinătate
Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în afara ţării, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul altei ţări
- domiciliaţi
- rezidenţi
- turişti.
Cei care au dorit să voteze la o secţie de votare din străinătate mai aproape de casă au avut posibilitatea să se înregistreze cu această opţiune pe portalul votstrainatate.ro, în această situaţie aflându-se 38.944 de alegători.
GĂSEȘTI AICI HARTA TUTUROR SECȚIILOR DIN DIASPORA
În premieră la un scrutin prezidenţial, la alegerile prezidenţiale din 2019 alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au avut la dispoziţie şi varianta de a vota anticipat, prin corespondenţă, pentru această opţiune fiind înregistraţi pe portalul votstrainatate.ro un număr de 41.003 cetăţeni români.
Plicurile cu voturile acestora trebuiau, însă, să ajungă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă până cel mai târziu la data de 7 noiembrie 2019. Cei ale căror plicuri nu au ajuns în termenul legal, vor fi notificaţi şi îndrumaţi să se îndrepte spre cea mai apropiată secţie de votare.
- O altă noutate a alegerilor prezidenţiale din acest an o constituie utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), cu precizarea că secţiile de votare din străinătate vor fi dotate cu trei până la nouă tablete, acestea având dublă funcţionalitate: scanarea actelor de identitate a votanţilor şi înregistrarea semnăturii electronice a acestora.
- Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot, la acest scrutin, este 715.752. Este vorba despre numărul celor înregistrați, în realitate vorbim de aproape 5 milioane de români, potrivit estimărilor neoficiale.
Cei mai mulţi români cu drept de vot în afara ţării sunt în
Republica Moldova, respectiv peste 230.900
Germania, 101.000
Italia sunt peste 62.000 de români cu drept de vot
Statele Unite ale Americii peste 60.000
Canada peste 43.000
Spania peste 41.000
Israel peste 38.000
Ungaria peste 27.000
Franţa peste 19.000
În Austria peste 18.000, iar în Belgia peste 6.800. În mai multe ţări figurează câte un cetăţean român cu drept de vot, respectiv Nepal, Polinezia franceză, Rwanda, Ciad, Tadjikistan, Comore, Guyana franceză, Jamaica, Liberia şi Sri Lanka.