11.500 de voturi avans pentru DA la Referendum. M. Sandu a câștigat primul tur al alegerilor. Moscova: alegerile nu au fost libere

Actualizare ora 13:30

La referendumul din Republica Moldova privind integrarea europeană voturile taberei DA se înmulțesc față de cele ale taberei NU. După centralizarea a 99,41% din voturi, Comisia Electorală Centrală din R. Moldova arată că avansul voturilor în favoarea direcției europene a ajuns la 11.461, față de cei care au votat NU.

Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că rezultatul strâns de la referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova „este o dovadă că trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a convinge şi cetăţenii din provincie şi zonele rurale”.

Marcel Ciolacu mai spune că „este obligatoriu ca acest rezultat să fie dublat de realegerea doamnei Maia Sandu pentru un nou mandat prezidenţial”.

„Cu Maia Sandu preşedinte şi cu un guvern pro-european va fi tot mai clar că flacăra rece a Rusiei se va stinge definitiv la Chişinău! România este total alături de Republica Moldova”, a mai transmis premierul.

Actualizare ora 12:45

Diferența dintre cei care au votat DA la referendumul legat de direcția europeană a Republicii Moldova a crescut în comparați cu cei care au votat NU la 8.839 de voturi, după centralizarea a 99.10% din voturi.

Kremlinul afirmă că alegerile din Moldova nu au fost libere, iar rezultatul ridică multe semne de întrebare.

Rezultatele alegerile din Republica Moldova au arătat o creștere „greu de explicat” a voturilor în favoarea președintei Maia Sandu și a Uniunii Europene, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spune că alegerile din Republica Moldova nu au fost libere.

Peskov a spus despre campania electorală din Moldova ca fiind „lipsită de libertate” și a acuzat că opoziției nu a putut să își facă campanie și a fost supusă represiunii.

„Au fost persecutați, au fost aruncați în închisori, au fost interogați, nu li s-a permis să intre în țară, presa a fost închisă, resursele de internet au fost blocate și așa mai departe”, a mai spus Dmitri Peskov.

Actualizare ora 11:25

Alegerile prezidențialele din R. Moldova vor avea un tur doi, care va fi organizat pe 3 noiembrie, iar referendumul este valid, a anunțat Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău.

În total, la scrutinele din 20 octombrie au participat 1.562.238 de alegători, ceea ce reprezintă 51,67% din numărul total de cetățeni cu drept de vot incluși în listele electorale.

În municipiul Chișinău au votat peste 361 mii de alegători, adică o prezență la vot de circa 54%.

Peste 240 de mii de alegători au votat în diasporă, iar 1.344 de voturi au venit prin corespondență din Canada, SUA și Suedia.

În ceea ce privește privește referendumul, datele preliminare arată că 50,18% din alegători au votat opțiunea DA, în timp ce alți 49,82% au votat opțiunea NU. Pentru că la urne au fost peste 33% din alegători, CEC urmează să prezinte Curții Constituționale raportul privind desfășurarea procesului electoral, iar judecătorii constituționali vor decide în termen de 10 zile, dacă validează rezultatele.

În turul doi al prezidențialelor, moldovenii vor avea de ales între președinta Maia Sandu, candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), care a acumulat în primul tur 42,07% și ex-procurorul general, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) Alexandr Stoianoglo, care a primit 26,27% din voturi.

Actualizare ora 10:45

După numărarea a 98,38% din procesele verbale, Maia Sandu conduce clasamentul cu 41,98% din voturi, urmată de Stoianoglo (26.31%). Pe locul trei se află Renato Usatîi cu 13,74%.

Sandu a fost votată preponderent la Chișinău și în centrul țării, pe când Stoianoglo – la nord și în UTA Găgăuzia. Usatîi a câștigat doar în raionul său natal – Fălești.

Datele sugerează inevitabilitatea turului II la scrutinul prezidențial, care ar urma să aibă loc pe 3 noiembrie.

Atunci, moldovenii vor avea de ales între Maia Sandu și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.

La referendum, Republica Moldova s-a împărțit în două.

Datele actualizate de Comisia Electorală Centrală arată că, după numărarea a 98,42% din procese verbale, pentru opțiunea „DA” s-au expus 50.08% dintre moldoveni (732.967 de voturi), iar pentru „NU” – 49.92% (730.682 de voturi).

Actualizare ora 9:20

Numărul alegătorilor la referendumul din R. Moldova care a votat DA a crescut, diferența față de cei care au votat NU fiind acum de 2.285 de voturi.

Actualizare ora 8:30

Tabăra DA preia conducerea la referendumul din Republica Moldova, potrivit Europa Liberă Moldova.

La această oră, sunt cu aproximativ 80 de voturi mai multe pentru modificarea Constituției în vederea aderării R. Moldova la UE.

După numărarea a 98,29% de procese verbale, opțiunea DA la referendum a depășit-o pe cea NU.

Numărătoarea continuă, iar tendința arată că voturile „DA” ar mai putea lua avans, fiind numărate mai ales voturile din diaspora.

Actualizare ora 08:10, 21 octombrie

Cele mai recente date oficiale arată egalitate între cei care au votat NU și cei care au votat DA la referendumul privind introducerea în Constituție a obiectivului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Actualizare ora 07:35, 21 octombrie

Rezultatele preliminare la referendumul privind integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană sunt foarte strânse.

La ora 7.25, erau numărate 97.97%. Pentru DA scorul era de 49,89% (725.586 de voturi), în timp ce pentru NU votaseră 50,11% (729365 de voturi)

Votul pro-european a recuperat în ultimele ore un decalaj de peste 5% după ce a început numărătoarea voturilor cetățenilor moldoveni care au votat în diaspora. Sondajele arată că votul diasporei ar merge în proporție de 80 la suta pentru integrarea Moldovei în UE.

La alegerile prezidențiale, Maia Sandu a luat cele mai multe voturi și va merge în turul doi, alături de Alexandr Stoianoglo. Iată primii 5 clasați:

1. SANDU MAIA - 41.84% (630712)
2. STOIANOGLO ALEXANDR - 26.35% (397193)
3. USATÎI RENATO - 13.77% (207552)
4. VLAH IRINA - 5.46% (82370)
5. FURTUNĂ VICTORIA - 4.53% (68211)

Potrivit rezultatelor preliminare, urmează un al doilea tur de scrutin la prezidențialele, pe 3 noiembrie, între Maia Sandu și candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo.

Președinta Sandu acuză „grupări criminale și forțe străine” de „atac fără precedent asupra democrației”

Președinta Maia Sandu a declarat la aflarea rezultatelor parțiale ale alegerilor prezidențiale și referendumului din 20 octombrie că R. Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației”, iar „grupări criminale împreună cu forțe străine” au încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.

„Avem probe și informații precum că ținta criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent”, a spus Sandu.

Maia Sandu acuză „grupări criminale și forțe străine” de „atac fără precedent asupra democrației”

Puterea de la Chișinău a spus mereu în campanie că Rusia și oligarhul fugar Ilan Șor, care s-ar ascunde la Moscova, ar încerca să corupă alegătorii.

„Scopul a fost compromiterea unui exercițiu democratic, să inducă frica și panica în societate, a spus președinta Sandu în declarația sa postelectorală, promițând să revină cu „decizii” atunci când va ști rezultatele finale.

ACTUALIZARE 00:10

Maia Sandu a câștigat 36,76% din voturile de la alegerile din 20 octombrie, după centralizarea a 79.27% din procesele verbale, conform datelor de la Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Este urmată de Alexandr Stoianoglocu 29,19%.

La votul pentru referendum au fost centralizate 80% din voturi, iar majoritatea au spus „NU” aderării - 55,9%.

ACTUALIZARE 23:20 După procesarea a 55% din procesele verbale ale votului la referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rezultatele parțiale arată că 55% din participanți au ales opțiunea „NU”, iar 44% au spus „DA” aderării. În secțiile de vot din Occident, votarea continuă.

În cazul alegerilor prezidențiale, după procesarea a 35% din procesele verbale, Maia Sandu conduce cu aproape 35%, urmată de Alexandr Stoianoglocu 29%.

ACTUALIZARE 22:15 - Un procent de 49% din alegătorii cu drept de vot - 1.478.953 de cetăţeni - au semnat în listele pentru ridicarea buletinelor de vot la Referendum, a anunţat Comisia Electorală Centrală (CEC) la ora 22.

La prezidenţiale au votat 1.546.757 de alegători, reprezentând 51,4% din cei cu drept de vot.

„Din datele preliminare, Comisia Electorală Centrală declară aceste scrutine valabile, în condiţiile în care cel puţin o treime dintre alegători s-au prezentat la urne”, a spus preşedinta CEC, Angelica Caraman.

Votarea s-a încheiat la ora 21, dar în patru secţii din Chişinău şi în alte patru din diaspora - Moscova (2 secţii), Bucureşti şi Braşov - programul a fost prelungit, cu 2 ore, respectiv cu 1 oră la Braşov, întrucât erau încă alegători care aşteptau să voteze.

Primele rezultate preliminare prezente de CEC din circa 21% de procese verbale procesate din totalul de 2.219, arată că președinta Maia Sandu, desemnată de PAS, și fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, susținut de PSRM, se află pe primele două locuri. Pe locul trei este ex-primarul de Bălți, Renato Usatîi, înaintat de Partidul Nostru.

În cazul referendumului constituțional, au fost procesate 19% din procesele verbale. Astfel, pentru opțiunea „DA” au votat peste 41% din alegători, iar pentru opțiunea „NU” - 58,3%.

Autoritatea electorală a declarat ambele scrutine valabile și va prezenta primul bilanț preliminar luni, 21 octombrie, la ora 10:00.

ACTUALIZARE 21:50 Biroul electoral al secțiilor de votare din Moscova a decis prelungirea votării până la ora 23:00, transmite agenția rusă TASS, citată de Europa Liberă Moldova. Presa rusă mai scrie că, până la 21:30, ar fi votat peste 8.000 de cetățeni moldoveni.

A fost prelungit și programul secțiilor de votare de la București (până la ora 23:00) și de la Brașov (până la 22:00) potrivit TVR Moldova, care îl citează pe ambasadorul R. Moldova în România, Victor Chirilă.

ACTUALIZARE 21:45 Activitatea este temporar suspendată la o secție de votare de la Bologna, Italia, din cauza unei alerte cu bombă, anunță Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova.

Biroul electoral al secției de votare a permis participarea la vot a tuturor cetățenilor care erau în secție, după care autoritățile italiene au decis evacuarea și începerea verificărilor corespunzătoare. În funcție de rezultatele acestora, secția de votare își va relua activitatea, transmit oficialii Rep. Moldova, citați de Europa Liberă Moldova.

ACTUALIZARE 21:10 Procesul de votare s-a încheiat în Republica Moldova, la ora 21:00 Peste 1,5 milioane de cetățeni au votat până la această oră, prezența la vot fiind de 51,41%, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale.

Primele rezultate preliminare vor fi prezentate la ora 22:00.

Votarea continuă în diasporă. La București, biroul electoral a decis să prelungească programul de votare până la ora 23:00, din cauza numărului mare de alegători.

ACTUALIZARE 19:00 Până la ora 19:00, s-au prezentat la urne 48,70% dintre cetățenii de pe listele electorale, adică peste 1,4 milioane de alegători, a transmis CEC. La alegerile prezidenţiale din 2020, în turul 1, prezenţa a fost de 41,04 %.

Până la ora 18:00 - raportarea se face cu o oră în urmă - la Referendumul pentru integrarea ţării în UE au votat 1.228.650 de cetăţeni, ceea ce reprezenta 42,44% din alegători.

În aceste condiţii, Referendumul poate fi validat.

„Conform Codului Electoral, atât alegerile prezidenţiale, cât şi Referendumul pot fi considerate valabile dacă la ele au participat cel puţin o treime dintre persoanele de pe listele electorale”, a spus preşedinta CEC, Angelica Caraman.

Preşedinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman (în centru) a spus că atât alegerile prezindeţiale cât şi Referendumul Constituţional, pentru integrarea ţării în UE, au îndeplinit deja criteriile de validare, de minim o treime din alegători.

În diaspora au votat peste 198.000 de cetăţeni. S-a votat masiv în Belgia, Germania, Marea Britanie, România, Rusia, potrivit CEC.

Cel mai activ s-a votat la Moscova - unde în cele două secţii au fost peste 3.230, respectiv 3.140 de alegători, la Bucureşti - peste 2.460 şi în Italia, la Padova - peste 2.450 şi la Brescia, 2.400.

Conform preşedintei CEC, votul se închide oficial la ora 21:00, dar programul se poate prelungi cu cel mult două ore, în cazul în care sunt persoane care aşteaptă la secţiile de votare, încât şi acestea să se poată prezenta la urne.

Alegeri în Moldova - la București au fost cozi de 200-300 de persoane la secțiile de vot

ACTUALIZARE 18:10 - Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova a informat Comisia Electorală Centrală despre 74 de cazuri de încălcare a procesului electoral.

14 dintre acestea vizează fotografierea buletinelor de vot, 5 - deteriorarea acestora, într-un caz s-a încercat scoaterea buletinului în afara secției de votare, în 10 cazuri a fost constatată agitație electorală interzisă.

Poliția a mai identificat 8 cazuri de agitație electorală interzisă, 10 cazuri de afișaj electoral neautorizat și 6 potențiale cazuri de corupere a alegătorilor.

ACTUALIZARE 16:30 Conform raportării Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la ora 16, până la acea oră s-au prezentat la urne 1.143.000 de alegători, reprezentând peste 39% din totalul alegătorilor.

În comparaţie, la alegerile prezidenţiale 2020, turul 1, la ora 16 votaseră peste 927.000 de alegători, 33% din total.

La Referendumul pentru integrarea Republicii Moldova în UE au votat, până la ora 15:00, 907.594 persoane, adică 32,11% din alegători, a transmis CEC.

Referendumul este astfel aproape de pragul validare, de 33% din cei cu drept de vot.

Preşedinta CEC, Angelica Caraman, a subliniat că pentru Referendum punctul de referinţă al datelor este cu o oră în urmă - ora 15:00 în acest caz.

Asta întrucât datele sunt strânse la Birourile electorale ale secţiilor de votare, de unde ajung la Consiliile Birourilor de Circumscripţie, fiind transmise apoi către Comisia centrală.

„Raportarea se face manual, prin numărarea listelor transmise şi (datele, n.r.) sunt transmise telefonic şi prim e-mail către Comisia Electorală Centrală”, a explicat Angelica Caraman.

Ea subliniat că raportat la ora 15, numărul celor care au votat la Referendum a fost cu aproximativ 100.000 mai mic decât cel care s-au prezentat la urne şi au votat la prezidenţiale.

Cetăţenii Republicii Moldova pot vota duminică atât pentru alegerea preşedintelui cât şi la Referendumul privind integrarea ţării în UE.

În ţări precum Franţa, Italia, Turcia, România, Belgia şi Rusia există un interes mare pentru vot, iar oamenii aşteaptă la coadă ca să voteze, potrivit CEC.

În Japonia şi China votul s-a încheiat, iar într-o secţie din Canada şi trei secţii de vot din SUA urma să înceapă abia la ora 17 ora Chişinăului.

În România sunt deschise 16 secţii de vot, dintre care 3 în Bucureşti, în incinta Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

ACTUALIZARE 13:40 - Până la ora 12:00, la Referendumul consituţional pentru integrarea Republicii Moldova în UE au votat 144.233 de persoane, adică o prezenţă de 16,4%, a transmis Comisia Electorală Centrală (CEC), în raportarea de la ora 13.

Participarea este considerabil mai mică decât pentru alegerile prezidenţiale, unde până la ora 13 au votat 717.000 alegători, adică peste 25%.

Dintre cei care s-au prezentat până la miezul zilei la urne, aproximativ 67.000 de cetăţeni au votat în străinătate şi peste 6.600 la secţiile din stânga Nistrului.

În România sunt deschise 16 secţii de vot pentru scrutinul şi Referendumul de duminică.

De precizat că pentru Referendum, datele CEC se raportează la o oră în urmă. Pentru a fi validat, este nevoie ca la Referendum să se prezinte cel puţin o treime dintre cei aproximativ 3,3 milioane de alegători.

Ca propunerea de modificare a Constituţiei să aibă loc - şi integrarea europeană să fie introdusă în document ca obiectiv strategic - este nevoie ca cel puţin jumătate din cei prezenţi să voteze „Da” la întrebarea care le este adresată în acest sens în buletinul de vot.

ACTUALIZARE 13:10 - La cele trei secţii de votare din Centrul Vechi al Bucureştiului sunt cozi formate de cetăţenii moldoveni, în special tineri, dornici să participe la votul pentru alegerea președintelui şi la referendumul de duminică.

La fiecare dintre cele trei secţii - din incinta Autorităţii Electorale Permanente - sunt cozi de 150-200 de persoane.

Romania, Bucureşti, alegeri Republica Moldova, elections in R. Moldova, 20 october 2024

După cum a constatat Europa Liberă la faţa locului, cozile durează aproximativ 30 de minute.

Coadă la una din cele trei secţii de vot din Bucureşti, pentru scrutinul din Republica Moldova de duminică 20 octombrie.

ACTUALIZARE 12:35 - În jurul orei 12:00, la secțiile de votare din Republica Moldova au venit peste 565.000 de moldoveni, adică peste 20%, ceva mai mult decât la prezidențialele precedente, din 2020.

În străinătate au votat peste 50.000 dintre alegători.

În municipiul Chișinău prezența la vot este de 17,6%, la fel și la Bălți. În UTA Găgăuzia prezența la vot este de peste 18%.

ACTUALIZARE 12:00 - Majoritatea candidaţilor la alegerile prezidenţiale au votat şi ei, până la prânz. Unii dintre ei au precizat că nu au votat şi la referendum.

Actuala președintă, Maia Sandu, cotată cu prima şansă şi la alegerile din prezent, a spus la ieșire din cabina de vot că vrea ca Rep. Moldova să se „dezvolte în pace” și că doar votul de astăzi al cetățenilor „poate păstra pacea și stabilitatea” în R. Moldova.

Ea a îndemnat cetățenii să voteze atât la referendum, cât și prezidențiale. În campanie, Sandu a avut ca temă principală integrarea europeană și a promis să pregătească R. Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2030.

Actuala preşdintă Maia Sandu, la urna de vot.

Ex-primarul din Bălți, Renato Usatîi, a spus că a votat pentru un președinte care „să fie responsabil pentru tot” în R. Moldova.

La ieșire din secția de votare, Usatîi a spus că vrea ca „tot ce a fost în ultimii 30 de ani să nu se mai repete”.

Unul dintre principalii contracandidați ai Maiei Sandu, Usatîi a votat doar la prezidențiale, nu și la referendumul cerut de actuala guvernare. Prezentă alături de el la votare, mama lui Usatîi a votat și la referendum.

ACTUALIZARE 11:35 - Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunţat că a fost informată despre șase cazuri de încălcări ale regulilor de vot sau incidente.

„Dintre acestea, un caz ține de un presupus act de corupere a alegătorilor, un caz de fotografiere buletinelor de vot și alte patru incidente. Toate cazurile se examinează de către Inspectoratul General al Poliției”, a transmis CEC.

ACTUALIZARE 11:20 - Observatorii Promo-LEX - cel mai mare ONG care monitorizează alegerile - transmiseseră că au semnalat 173 de incidente până la ora 09:00, dintre care 34 au fost verificate și confirmate.

În șapte cazuri, au fost identificate materiale de publicitate electorală în secțiile de vot sau la mai puțin de 100 m de acestea. Responsabilitatea de înlăturare revine APL și președinților Biroului Electoral.

În patru cazuri, persoane neautorizate au fost prezente în secțiile de votare sau în raza de 100 m. De asemenea, două incidente s-au produs în diasporă: la Atena, o persoană care susținea că este observator nu a avut acreditare; în Italia, o persoană s-a prezentat ca reprezentant al unui concurent electoral.

Peste 7,5% din alegătorii cu drept la vot s-au prezentat la vot până în jurul orei 10.

Au mai fost incidente în care buletinele de vot nerepartizate au fost ținute la vedere.

Alte încălcări ale legislației electorale au fost: nerespectarea secretului votului (2 cazuri), vot în grup (1 caz), acces restricționat pentru observatori (2 cazuri), sigilarea necorespunzătoare a urnelor (5 cazuri), deficiențe în listele electorale (1 caz), numărul buletinelor de vot nu a coincis cu numărul alegătorilor înscriși în lista de bază (1).

ACTUALIZARE 11:10 Prezența la vot. Prezidențiale: 7,5%, Referendum: aproape 3%

Până la ora 10:00, la secțiile de votare din Republica Moldova s-au prezentat, pentru alegerile prezidențiale, aproximativ 210.000 de alegători, adică peste 7,5% din cei cu drept de vot.

Participarea este similară cu cea din primul tur al alegerilor prezidențiale precedente (2020). În străinătate votaseră 23.000 de alegători, iar la secțiile din stânga Nistrului peste 2.300.

La referendum, până în jurul orei 9, au participat la vot peste 72.000 mii de alegători, adică aproximativ 2,6% din alegători.

Comisia Electorală Centrală (CEC) anunță datele pentru referendum cu o oră întârziere.

ARTICOLUL INIȚIAL

Secțiile de votare din Republica Moldova s-au deschis duminică 20 octombrie, la 7:00.

Aproximativ 3,3 milioane de cetățeni sunt așteptați la vot, atât în țară cât și în străinătate, inclusiv în România.

Alegătorii pot opta să participe și la alegerile prezidențiale, și la referendumul privind relația cu Uniunea Europeană, primind două buletine de vot, sau să participe doar la prezidențiale sau doar la referendum.

Sunt deschise în total 2.218 secții, atât în țară, cât și în diaspora, fiind așteptați la urne în jur de 3,3 milioane de cetăpțeni moldoveni cu drept de vot, scrie Serviciul din Republica Moldova al Europei Libere.

Primele voturi, la prezidențiale și la Referendum, au fost înregistrate de altfel în Japonia, unde din cauza fusului orar mai înaintat, votarea a început încă de la ora 1 noaptea, ora Chișinăului.

Europa Liberă Moldova relatează că, în Rusia, zeci de cetățeni moldoveni stau la rând pentru a vota la cele două secții de votare deschise la Moscova, conform agenției de presă rusă Tass.

Anul acesta, din cauza „riscurilor de securitate”, autoritățile de la Chișinău au deschis pentru moldovenii din Rusia doar două secții de votare, ambele în incinta Ambasadei R. Moldova la Moscova.

În România, sunt 16 secții de vot deschise pentru alegerile de duminică 20 octombrie din Republica Moldova: 3 în București, câte 2 în Cluj-Napoca și Iași și câte una în Brașov, Sibiu, Timișoara, Craiova, Oradea, Suceava, Bacău, Galați și Constanța.

Votarea a început și în România, unde sunt deschise 16 secții de vot, în 12 orașe, în frunte cu Bucureștiul.

Orice alegător poate verifica dacă figurează pe listele electorale pe pagina verifica.cec.md.

Toate secțiile de votare din R. Moldova s-au deschis conform programului, iar votarea a început fără incidente, a informat Comisia Electorală Centrală (CEC).

După prima oră de vot, peste 50.000 (în jur de 2%) de moldoveni din țară s-au prezentat la vot, arată datele CEC care nu separă prezența la prezidențiale de cea de la referendum.

Cea mai activă categorie de alegători este cea cu vârstele cuprinse între 56 și 65 de ani.

Peste 25.000 de funcționari electorali asigură desfășurarea scrutinelor din 20 octombrie.

Cum se desfășoară referendumul pentru integrarea în UE

Chiar dacă sunt organizate concomitent, cele două scrutine sunt diferite, iar alegătorii nu sunt obligați să voteze la ambele.

La președinție, candidează 11 politicieni, inclusiv actuala președintă, Maia Sanadu, cotată cu prima șansă la victorie. Alegătorii își exprimă opțiunea pe buletinul de vot.

La Referendum alegătorii vor primi un alt buletin de vot, pe care apare o singură întrebare: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Vor avea două opțiuni de vot: „Da” și „Nu”.

La Referendum, cetățenii au de răspuns la o singură întrebare.

Pentru a fi validat, Referendumul trebuie să înregistreze o prezență de o treime din cei cu drept de vot. Conform datelor Comisiei Electorale Centrale, care gestionează RSA, în R. Moldova sunt înregistrați puțin peste 3,3 milioane de alegători.

Asta înseamnă că la referendum trebuie să voteze în jur de 1,1 milioane de alegători. Pentru ca Referendumul să fie aprobat, cel puțin jumătate dintre ei, adică aproximativ 550.000 de oameni, trebuie să voteze pro.

Dacă acest lucru se va întâmpla, în cea mai importantă lege a țării – Constituția – va fi scris că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului R. Moldova este „europeană”. În caz contrar, Constituția nu va fi modificată.

11 candidați la prezidențiale

Alegătorii merg la votul pentru prezidențiale într-o atmosferă nervoasă pentru a decide dacă îi mai oferă un mandat de președintă Maiei Sandu și dacă acest mandat trebuie să fie pentru integrarea țării în UE.

În primul mandat al președintei Maia Sandu, R. Moldova a primit statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană și a început negocierile de aderare – două victorii de politică externă, obținute, mai ales, datorită rezistenței ucrainene la invazia rusă.

Pe plan intern, Sandu este criticată că nu și-ar fi ținut principala promisiune cu care a câștigat alegerile în 2020 și anume, să asaneze justiția și să pedepsească oligarhii.

Maia Sandu se luptă cu alți 10 candidați, dar sondajele de opinie îi prezic o victorie sigură, fie din primul, fie din al doilea tur de scrutin.

Pe 24 septembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a încheiat procesul de înregistrare a candidaților, iar a doua zi a aprobat ordinea în care aceștia vor apărea în buletinul de vot, care va avea o lungime de 32 de centimetri:

1. Alexandr Stoianoglo, Partidul Socialiștilor;
2. Maia Sandu, Partidul Acțiune Solidaritate;
3. Renato Usatîi, Partidul Nostru;
4. Vasile Tarlev, Partidul pentru Viitorul Moldovei;
5. Irina Vlah, candidată independentă;
6. Ion Chicu, Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei;
7. Andrei Năstase, candidat independent;
8. Octavian Țîcu, Blocul electoral „Împreună”;
9. Victoria Furtună, candidată independentă;
10. Tudor Ulianovschi, candidat independent;
11. Natalia Morari, candidată independentă.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.