Nu vă așteptați la prea multe surprize în alegerile locale și regionale care au loc în Rusia, nici măcar în contestatul scrutin din Ucraina ocupată. Trebuie doar să căutăm indicii cu privire la modul în care Kremlinul va orchestra votul prezidențial de anul viitor, când se așteaptă ca Vladimir Putin să candideze din nou.
În zeci de regiuni din Rusia, sute de mii de oameni aleg primari locali, consilii locale, guvernatori regionali, consilii municipale și chiar câțiva membri ai Camerei inferioare a parlamentului rus.
10 septembrie este ziua desemnată pentru votul personal, în timp ce, în unele regiuni, oamenii au votat mai devreme.
În scrutin au fost incluse și patru regiuni din Ucraina, parțial ocupate de forțele militare rusești. E un efort electoral care a fost ridiculizat la nivel internațional. Consiliul Europei a calificat gestul de a organiza un vot în teritoriile ucrainene devastate de război, unde oamenii au fost strămutați cu milioanele, drept „o iluzie a democrației”. Statele Unite l-au numit „nimic mai mult decât un exercițiu propagandistic”.
Alegerile din Rusia și-au pierdut, în mare parte, aparența de competiție liberă și corectă cu ani în urmă, pe măsură ce Kremlinul, pentru a obține rezultatele dorite, a trecut de la ceea ce un expert a numit cândva „democrație gestionată”. El se referea la manipularea directă a voturilor, la modificări de ultim moment ale regulilor, la utilizarea de „filtre municipale” și la o propagandă abundentă în presa controlată de stat.
O femeie ieșind dintr-o cabină de vot dintr-o secție de votare din Donețk, pe 8 septembrie.
Atmosfera la votul local din acest weekend este, după cum a spunea organizația de monitorizare a alegerilor Golos „foarte liniștită, ca într-un cimitir”.
„Kremlinul vrea să mențină sentimentul de normalitate și stabilitate în contextul războiului, al tensiunilor sociale și al anxietății", a declarat Gulnaz Șarafutdinova, director al King's College Russia Institute din Londra.
„Alegerile sunt un astfel de mecanism de a da de înțeles populației că lucrurile sunt calme, normale, stabile... Dacă ar fi introduse măsuri drastice, cum ar fi anularea alegerilor, semnalul ar putea fi că iadul este pe punctul să se dezlănțuie.”
„Alegerile de acum reprezintă o piatră de hotar importantă în metamorfozele structurii verticale a puterii lui Putin”, scrie într-o analiză Andrei Perțev, jurnalist și observator atent al politicii de la Kremlin. „Sistemul revine la practicile sovietice ale partizanării birocrației”.
Sunt patru lucruri pe care trebuie să le știm despre alegeri.
Ce spun oficialii că se întâmplă (și ce se întâmplă cu adevărat)
Scrutinul are loc în 85 de regiuni din Rusia și din Ucraina ocupată. Multe dintre alegeri au loc la nivel local: oamenii aleg consilieri municipali sau membri ai consiliilor regionale.
În 22 de regiuni și districte federale, sunt aleși guvernatori sau primari. Guvernatorii tind să aibă o autoritate excesivă în gestionarea afacerilor din regiunile lor, deși nu fără restricții.
La fel ca în cazul tuturor alegerilor, Administrația Prezidențială, un puternic organism executiv de elaborare a politicilor interne din cadrul aparatului Kremlinului, urmărește îndeaproape care guvernatori sunt eficienți, care sunt loiali, care sunt disprețuiți și care sunt corupți, de exemplu.
Primăria Moscovei este una dintre cele mai puternice poziții alese din țară. Este aproape sigur că Serghei Sobianin, un loialist al Kremlinului care este văzut ca un birocrat eficient, va fi reales.
Serghei Sobianin va fi, cel mai probabil, reales în funcția de primar al Moscovei.
Ciudățeniile sistemului politic rusesc, care a evoluat în cadrul „democrației dirijate", au dus la dominația politică a partidului Rusia Unită, care controlează ambele camere ale parlamentului național.
Există, de asemenea, patru partide denumite „opoziția sistemică”. Sunt partide care ar trebui să conteste sau să se opună Rusiei Unite sau inițiativelor Kremlinului, dar care rareori fac acest lucru într-un mod eficient.
Candidații acestor partide, comuniștii, liberal-democrații, „O Rusie Dreaptă” și „Oameni Noi”, candidează în majoritatea alegerilor locale.
Partidul liberal Iabloko era un partid de „opoziție sistemică”, dar Kremlinul a modificat sistemul pentru a-l face să nu mai aibă reprezentare națională.
Cum rămâne cu „opoziția nesistemică”, veți întreba?
Aceasta este formată din personalități și grupuri politice cărora li se interzice practic să-și prezinte candidați, să desfășoare campanii, să se înregistreze sau orice altceva care le-ar putea permite să participe semnificativ la viața politică.
Opozantul Aleksei Navalnîi este cel mai bun exemplu. El a petrecut ani de zile construind o mișcare națională, bazată pe frustrarea rușilor față de corupție și șpăgi. El și echipa sa au construit, de asemenea, un sistem numit „Smart Vote”, care urmărește să identifice și să susțină candidații care au cele mai mari șanse de a învinge candidații Rusiei Unite, la nivel național și local.
Panou cu un afiș al partidului Rusia Unită pe care scrie: "Pentru Donbas, unde vreți să trăiți!" înainte de alegerile locale din Donețk, capitala regiunii ucrainene Donețk, la 7 septembrie.
Pentru eforturile sale susținute, Navalnîi aproape că a fost asasinat după ce a fost expus la un puternic agent neurotoxic folosit încă din epoca sovietică pentru lichidarea disidenților. Apoi, a fost aruncat în închisoare pentru ceea ce aliații săi spun că sunt acuzații false, motivate politic. Aproape că a fost redus la tăcere.
„E aceeași strategie pentru a avea alegeri mai sigure în ceea ce privește predictibilitatea rezultatelor”, afirmă Șarafutdinova.
„În ultimii ani, sistemul a evoluat în ceea ce privește lărgirea ferestrei prin care autoritățile pot controla rezultatele, crescând numărului de zile în care este permisă votarea și folosind votul electronic.”
„Au văzut că a funcționat și acum se folosesc și mai mult de aceste procedee", a spus ea.
Votul în Ucraina ocupată
Mulți dintre cei care urmăresc procesul electoral din Rusia acordă o mare atenție votului din patru regiuni parțial ocupate ale Ucrainei. Dar nu pentru că ar aștepta încordați un rezultat corect rezultat al competiției electorale și departe de orice manipulare.
Anul trecut, la șapte luni de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, Kremlinul a declarat că a anexat patru regiuni din Ucraina, Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, și că acum sunt parte a Rusiei după un referendum despre care Kremlinul susține că a fost o expresie a voinței reale a alegătorilor.
Nu contează că regiunile sunt doar parțial ocupate de forțele rusești, cu administratori-marionetă instalați de Rusia. Nu contează nici că aproape șase milioane de oameni au fost strămutați din Ucraina din cauza războiului. Au fost împrăștiați, în principal, în restul Ucrainei, în Europa și în Rusia. O bună parte dintre ei provin din regiunile parțial ocupate.
În cadrul scrutinului care a început pe 8 septembrie, oamenii din regiunile ucrainene ocupate vor alege consiliile regionale, care la rândul lor vor numi guvernatorii regionali. De asemenea, se aleg zeci de consilii locale în regiunile Donețk și Luhansk, iar sute de candidați concurează pentru aceste locuri.
În timp ce parte din cei care au rămas în regiunile ocupate de Rusia susțin cu adevărat ideea de a face parte din Rusia și de a vota la alegerile locale, alții dintre cei rămași spun că este imposibilă desfășurarea de alegeri libere și corecte sub ocupație militară.
„Când în fața ta se află o persoană înarmată, este greu să spui nu”, a declarat Ivan Fiodorov, primarul ucrainean al orașului Melitopol, aflat sub control rusesc în sudul țării, pentru The Associated Press.
Așadar, nicio surpriză?
Departe de centrul de greutate al Rusiei, Moscova și, într-o mai mică măsură, Sankt Petersburg, problemele locale încă mai animă alegătorii, care uneori zădărnicesc intențiile planificatorilor de alegeri de la Kremlin sau ai partidului Rusia Unită.
Protestele legate de o controversată groapă de gunoi din regiunea nordică Arhangelsk au dus la demisia guvernatorului local de acolo în 2020 și la numirea unui nou guvernator care s-a angajat să oprească proiectul.
În 2018, în regiunea Habarovsk din Extremul Orient, votanții au ales împotriva dorințelor Moscovei un oficial local popular, Serghei Furgal.
Dar Furgal a sfârșit prin a fi arestat la doi ani de la începerea mandatului său pentru ceea ce mulți au considerat a fi acuzații motivate politic. El a fost dus la Moscova și, la începutul acestui an, a fost condamnat la 22 de ani de închisoare fiind acuzat de crimă.
Fostul guvernator al regiunii Habarovsk, Serghei Furgal, la o audiere în instanță la Moscova, în martie 2021.
Tot în 2018, controversatul proiect guvernamental de revizuire a sistemul național de pensii a declanșat proteste de amploare și a dus la schimbarea mai multor guvernatori preferați de Moscova.
Regiunea pe care experții o urmăresc cu atenție în acest an este Hakassia, situată în sudul Siberiei, la aproximativ cinci ore de zbor de Moscova. Acolo, în 2018, comunistul Valentin Konovalov a profitat de resentimentele legate de reforma pensiilor și a devenit guvernator al acestei izolate regiuni. El a câștigat alegerile în ciuda manevrelor dubioase ale adversarilor săi.
Anul acesta, Rusia Unită a ales un veteran al războiului din Ucraina pentru a-l provoca pe Konovalov. Dar săptămâna trecută, cu doar opt zile înainte de începerea votului personal, candidatul, Serghei Sokol, s-a retras, invocând motive de boală. Perțev spune că Administrația prezidențială vrea să anuleze alegerile din Hakassia sub un pretext fals.
Votul electronic, care permite persoanelor să voteze online prin intermediul unui portal web nominal securizat, este un instrument pe care oficialii electorali au încercat să îl valorifice. Mulți ruși, deja obosiți de practicile anterioare de umplere a urnelor cu buletine falsificate sau de „votul cu autobuzul”, sunt profund sceptici.
Oficialii au folosit, de asemenea, alte instrumente pentru a obține rezultatele scontate: i-au convins pe funcționarii din sectorul public să voteze, au crescut subvențiile locale pentru asistență socială, au arestat activiștii independenți pe baza unor acuzații nesemnificative sau inventate.
Sintagma „filtre municipale” se referă la obstacolele birocratice instituite pentru a îngreuna colectarea de semnături de susținere de către potențialii candidați.
Un miting la Kiev intitulat „Mariupol este Ucraina” împotriva așa-numitelor referendumuri organizate ilegal de Rusia în zone din Ucraina ocupate, 24 septembrie 2022.
„Deocamdată, este clar că Administrația Prezidențială se folosește de alegerile regionale pentru a vedea ce funcționează bine în asigurarea controlului și a stabilității", spune Șarafutdinova.
Cârpirea sistemului era tot mai dificilă, după cum susține organizația de supraveghere a alegerilor Golos, chiar și înainte de invazia Rusiei în Ucraina.
„Sunt forțați să limiteze din ce în ce mai mult participarea reală a rezidenților ruși la procesul de luare a deciziilor politice, chiar și la nivelul problemelor de importanță locală și regională”, a declarat organizația.
„Ca urmare, părți importante ale electoratului se simt separate de politica publică. Este ceea ce face ca dezamăgirea oamenilor față de politica legală să fie tot mai profundă, iar consecințele le-am văzut în Rostov pe Don, în timpul revoltei din iunie”, o referire la scurta rebeliune lansată de răposatul șef al mercenarilor din Grupul Wagner, Evgheni Prigojin.
Ce se întâmplă cu Putin?
Pentru moment, cea mai mare incertitudine care planează asupra alegerilor prezidențiale din martie anul viitor este dacă Putin va candida din nou. Grație unor controversate amendamente constituționale, care au fost trecute prin parlament și aprobate de alegători în 2020, ar putea s-o facă.
În acest moment, după 18 luni de la începerea celui mai mare război terestru din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial, un război în care se estimează că a murit sau au fost răniți peste 100 de mii de soldați ruși, probabilitatea ca Putin să se retragă este considerată foarte improbabilă.
Mai mult, retragerea în acest stadiu, fără a aduce în prim-plan un succesor, ar putea declanșa instabilitate și haos politic, punând în pericol efortul de război.
Se așteaptă ca „operațiunea militară specială” (SVO) din Ucraina, eufemismul folosit de ruși pentru invazia neprovocată a țării vecine, să fie un element important, chiar dominant, al campaniei prezidențiale, au declarat experții politici ruși. Asta chiar dacă nu este clar dacă se va concentra pe preamărirea soldaților care luptă sau pe alinarea văduvelor și copiilor celor mutilați și răniți în război.
În alegerile regionale, Rusia Unită a desemnat 117 veterani ai războiului pentru a candida în diverse circumscripții și pentru diverse poziții, conform unei estimări. În regiunea centrală Volga din Samara, un anunț online care-i îndemna oamenii să voteze înfățișa fotografiile soțiilor de soldați care au circulat pe canalele locale și pe paginile de socializare.
Războiul „a devenit un factor care influențează direct agenda electorală și cursul campaniilor electorale”, afirmă analistul politic Aleksandr Asafov într-un studiu online.
„Se înregistrează o tendință constantă: participanții la SVO, soțiile și mamele lor, precum și alte persoane, într-un fel sau altul legate de operațiunea militară specială, se bucură de un sprijin public din ce în ce mai mare.”
Alte indicii privind obiectivele pe care și le propune Administrația prezidențială condusă de Serghei Kiriienko, un prim-ministru cândva cu vederi liberale care acum este un arhitect angajat al putinismului, au apărut la începutul acestui an într-o relatare din ziarul Kommersant.
Administrația are obiective ferme de vot la nivel național: 70% prezență la vot în rândul tuturor alegătorilor ruși și un vot de 75% pentru candidatul câștigător.
Președintele rus Vladimir Putin pe 8 septembrie
„Kremlinul nu vede nicio problemă în atingerea unor noi obiective. Sprijinul pentru președinte este ridicat, iar principalul lucru este legitimitatea campaniei", susține o sursă anonimă, citată de Kommersant.
Într-adevăr, conform unui sondaj de opinie realizat în luna iulie de Centrul Levada, considerat unul dintre ultimele institute de sondaje independente care au supraviețuit în Rusia, aproape 70% dintre ruși consideră că Putin ar trebui să continue să fie președinte după încheierea mandatului actual.
Oficiali anonimi au declarat pentru site-ul de știri online Meduza că oficialii administrației doresc ca Putin să primească 80% din voturile exprimate.
„Aceste alegeri vor fi, în esență, un referendum asupra încrederii”, a declarat Andrei Kolesnikov, comentator politic la Carnegie Endowment For International Peace, organizație cu sediul în SUA.
„Adevărul e că, în aceste circumstanțe, Kremlinul poate conta pe cifre destul de mari, mai mult decât înainte, deoarece toate acestea au ca fundal operațiunea militară specială. Iar în circumstanțe militare, oamenii au tendința de a-l susține pe liderul care poartă acest război", a declarat el pentru Current Time, rețeaua de limbă rusă administrată de RFE/RL în cooperare cu VOA.
Mihail Svetov, un blogger de opoziție și lider al unui partid politic libertarian, a susținut că rușii ar trebui să meargă la vot, așa cum evreii se roagă la Zidul de Vest din Ierusalim.
„Nu există un templu, dar există un Zid apusean, iar evreii s-au dus la acest zid timp de două mii de ani și, ca urmare, a apărut statul Israel", a declarat el într-o postare pe Telegram.
„Poporul rus ar trebui să trateze mersul la secțiile de votare în același mod”, scrie el.
„Nu există niciun templu și nici vorbă de alegeri, dar trebuie să mergem la secțiile de votare, pentru că numai păstrând simbolul și memoria a ceea ce se cuvine, vom putea să recucerim Rusia pentru noi înșine".