Klaus Iohannis cu 37% din voturi și Viorica Dăncilă cu 23% și-au atins fiecare obiectivul de etapă: președintele intră în turul al doilea cu un adversar confortabil, după ce Dan Barna a obținut cu 8 % mai puțin decât scorul Alianței USR-PLUS de la europarlamentare (22,36%), în vreme ce președinta PSD ajunge în finală, cu emoții, pe fondul nemulțumirilor din partid, după ce formațiunea a pierdut guvernarea în plină campanie electorală.
Liderii locali ai social-democraților nu au fost motivați să-și scoată electoratul la vot, după cum argumenta nervos primarul PSD al Buzăului Constantin Toma: „e inacceptabil în trei ani să-ți dărâmi trei guverne și să ai pretenția să câștigi și prezidențialele”
Social-democrații au obținut cel mai slab rezultat la alegerile prezidențiale din ultimii 30 de ani, iar Ion Iliescu rămâne ultimul lor mare lider. Electoratul dur al PSD se diminuează ușor în mod natural, dar se regăsește, de fapt, în suma celor care au votat pentru Viorica Dăncilă (23%) și pentru actorul Mircea Diaconu (9%), susținut de ALDE și ProRomânia. Dăncilă a câștigat alegerile prezidențiale doar în 10 județe: Argeș, Botoșani, Buzău, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Mehedinți, Olt și Teleorman.
La 30 de ani de la căderea comunismului se constată o schimbare în comportamentul de vot al românilor: prezența la urne în orașe a fost pentru prima dată mai mare decât la țară, femeile au votat în număr mai mare decât bărbații, iar ponderea votanților sub 65 de ani a crescut substanțial. Aceste schimbări sugerează că procesul de modernizare a României este în curs, chiar dacă viteza de schimbare și durata sunt încă necunoscute, iar trendul e reversibil.
România rămâne singura țară din regiune în care alegerile nu au fost marcate de naționalism-populismul aflat în creștere în toată Europa. Tropismul dacic, migrația, multinaționalele, Soros n-au apărut deloc în discursul public, iar Biserica Ortodoxă Română a fost mai reținută ca niciodată. Acest scrutin scoate România din Balcani și o basculează pe altă traiectorie, deși aceasta e doar o fotografie de moment.
Dan Barna, liderul Uniunii Salvați România (USR) nu a fost pregătit să performeze la aceste alegeri, iar de la anunțul intrării sale în cursă a scăzut treptat. Discursul tern, lipsit de spontaneitate, nehotărârea USR legată de susținerea noului guvern PNL după căderea guvernului Dăncilă, problemele etice descoperite de Rise Project în cariera lui Barna de manager de fonduri europene și răspunsurile lui neclare au contribuit la eșecul candidatului USR-PLUS.
În bătălia lui Dan Barna cu Viorica Dăncilă pentru intrarea în finala prezidențialelor a fost determinantă, însă, organizarea din teritoriu. Pentru PSD a fost un test de supraviețuire, în vreme ce pentru USR a fost o demonstrație de voință, în condițiile în care liderii celor două partide aveau fiecare probleme de credibilitate în fața propriilor militanți.
Klaus Iohannis este deja câștigătorul acestor prezidențiale, dacă socotim scorul comun al electoratului care mizează pe principiile și valorile democratice și care, potrivit datelor se apropie de 60% (Iohannis +Barna +Paleologu+Kelemen). Discursul lui rece, calculat, citit fără greșeală și fără efuziune, pedanteria lui migăloasă, refuzul exaltării, critica monotonă și „normalitatea” permanentă îl păstrează pe Iohannis în rolul eroului prusac de care are nevoie România.