Alergia la ambrozie | Povestea unui calvar care se accentuează anual

Ionuț Gașpar este alergic la ambrozie. El spune că cei din jur, inclusiv reprezentanții unor instituții publice, nu cred că această afecțiune este una reală.

Nu există date oficiale legate de persoanele alergice la ambrozie, însă numărul acestora este în creștere de la un an la altul, deoarece planta se extinde și acoperă zone noi.

Pentru persoanele alergice la ambrozie, această perioadă din an este cea mai grea.

„Pentru mine, când vine luna august deja e un coșmar”. Ionuț Gașpar are 37 de ani, locuiește în comuna Joița, județul Giurgiu, și este alergic la ambrozie de aproximativ patru ani și jumătate. Până atunci, el nu a avut nicio alergie. Nu credeam că o alergie poate să fie atât de gravă”.

Inițial, bărbatul a crezut că se confruntă cu o simplă răceală. „Îmi curgeau ochii, strănutam foarte mult și suflam nasul până îmi dădea și sângele”. Ionuț Gașpar povestește că, inițial, a avut o serie de simptome: „mâncărime pe cerul gurii și în gât, o tuse seacă, m-am umflat foarte rău la față, la ochi, și mă simțeam balonat”.

În cel de-al doilea an în care s-a manifestat alergia, Ionuț spune că a avut simptome mai puternice. „Într-o noapte chiar foarte greu m-am abținut să nu ajung la urgențe, pentru că pur și simplu aveam senzația că nu mai pot să respir, că nu mai am aer”.

Bărbatul a aflat că este alergic la ambrozie după ce a fost la medic și i-a descris simptomele pe care le are. Medicul i-a recomandat un tratament cu picături nazale și pentru ochi, medicamente naturiste și ceaiuri, dar problema s-a ameliorat pe moment, după care a revenit. „(n.r. Tratamentul) nu prea își mai face efectul ca la început”.

Anul acesta, de aproape trei săptămâni i-au reapărut simptomele alergiei. Ionuț Gașpar spune că evită să deschidă geamurile, pentru că în apropierea casei sunt terenuri cu ambrozie. „La o sută de metri de casă e plin de ambrozie, sunt lanuri întregi”.

Din cauza ambroziei, lui Ionuț Gașpar i se înroșesc ochii.

De-a lungul timpului, bărbatul a făcut sesizări la Primăria Locală, la Ministerul Agriculturii și la Garda de Mediu, dar nu s-a produs nicio schimbare. „Am încercat să mă lupt din răsputeri cu autoritățile, am plătit și eu oameni să tăie ambrozia, să o erbicideze, dar, din păcate, parcă mă lupt cu morile de vânt”.

De asemenea, Ionuț Gașpar a încercat să vorbească și cu proprietarii terenurilor respective, dar aceștia nu l-au crezut. „M-au luat și la mișto, că sigur e alergie, să nu fie cumva de la aerul condiționat de la mașină”.

Bărbatul spune că interesul lui nu este ca autoritățile să amendeze proprietarii terenurilor cu ambrozie, ci să elimine, prin diverse măsuri, prezența plantei. „În Ungaria, am înțeles că se semnalează prezența acestei buruieni, se trimite o firmă care se ocupă ori cu tăiatul, ori cu erbicidatul, se defrișează absolut tot terenul, apoi proprietarul este pus să plătească lucrarea făcută de acea firmă”.

Alergia la ambrozie i-a afectat lui Ionuț Gașpar și starea psihică.

Ionuț Gașpar mărturisește că alergia la ambrozie i-a afectat și starea psihică. „Nu pot să mă odihnesc foarte bine - dacă prind câteva ore de somn, așa, în reprize, și îmi dă și o stare de nervozitate, de neliniște, sunt mult mai irascibil, din păcate și cu familia, fără să vreau.”

Bărbatul speră ca autoritățile să ia măsuri, astfel încât ambrozia să nu mai reprezinte o problemă pentru el și pentru oamenii aflați în aceeași situație.

Despre ambrozie

Potrivit specialiștilor, ambrozia reprezintă una dintre cele mai invazive plante existente pe teritoriul ţării noastre. În România, ambrozia este răspândită în aproape toate zonele, cu excepția zonei dealurilor înalte și a zonei montane.

Florile plantei sunt purtătoare de polen. Polenizarea este realizată cu ajutorul vântului prin răspândirea grăunciorilor de polen. O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative până la 40 de ani. Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile august - septembrie, şi rezistă până sfârșitul lui octombrie.

Îți mai recomandăm Studiu | Doar 3% din solul planetei a rămas intact ecologic. Situația e gravă în România

Planta se înmulţește prin semințe, care pot rezista în pământ mai bine de un sezon de vegetație până să germineze. Acest lucru explică de ce, în unii ani, planta se înmulțește extrem de mult.

Perioada de vegetație se încheie odată cu prima brumă și cu apariția înghețurilor, din luna decembrie.

Ce spun medicii

Polliana Leru este medic primar alergologie și imunologie clinică, și medic primar de medicină internă la Spitalul Clinic Colentina.

Dr. Polliana Leru

Medicul spune că ambrozia produce în perioada de înflorire cantități mari de granule de polen, ce sunt purtate de vânt și ajung la nivelul mucoaselor respiratorii sau oculare, iar anumite persoane răspund printr-o „reacție imunitară exagerată, care se traduce prin apariția unor simptome”.

Simptomele alergiei la ambrozie

Dr. Polliana Leru afirmă că simptomele alergiei la ambrozie sunt, în general, de rinită și rinoconjunctivită, deoarece particulele de polen nu ajung la nivelul bronhiilor.

„Pentru a penetra în plămâni, trebuie să fie particule mai mici”. Fiind particule mai mari, acestea sunt reținute la nivelul mucoasei respiratorii sau la nivelul ochilor, și produc fenomene de inflamație locală, respectiv rinită, rinosinuzită, conjunctivită alergică sau o combinație între acestea.

Medicul subliniază faptul că rinoconjunctivita alergică sezonieră se manifestă, la nivelul nasului și al ochilor, prin: iritația acestora, mâncărime și secreție accentuate, înroșirea ochilor, strănut și obstrucție nazală. „Alte manifestări sunt și de bronșită, traheobronșită sau de astm alergic - tuse, crize de sufocare”. În cazul persoanelor care au deja astm, dr. Polliana Leru spune că alergia la ambrozie ar putea să producă crize severe, care le pot pune viața în pericol.

Ambrozia poate reprezenta un pericol pentru sănătatea omului.

În ce perioadă apar simptomele și cât durează?

Dr. Polliana Leru explică faptul că manifestările clinice apar, în general, în perioada de vară, respectiv de la jumătatea lunii iulie, și țin până la jumătatea lunii septembrie. „Persoanele care sunt deja alergice la ambrozie au simptome mai devreme. În general, durata celor mai accentuate simptome este cam de o lună, dar poate fi și de două luni”.

Totodată, medicul subliniază că lucrurile se complică atunci când alergia la ambrozie se asociază și cu alte tipuri de alergii.

Cât de frecventă este alergia la ambrozie în rândul pacienților?

Medicul primar susține că alergia la ambrozie reprezintă peste jumătate dintre cazurile de simptome de alergii respiratorii, în perioada august-septembrie.

Dr. Polliana Leru are sute de pacienți în evidență, alergici la ambrozie, cu care discută și pe care îi cheamă la control, în funcție de intensitatea simptomelor lor. „Cei care își cunosc boala, nu merg neapărat la medic - dacă au simptome pe care le pot controla, deci formele ușoare”.

Când devine ambrozia periculoasă pentru sănătatea omului?

Medicul precizează că alergia la ambrozie poate fi destul de periculoasă pentru sănătatea omului, mai ales dacă este diagnosticată târziu, deoarece simptomele se intensifică de la un an la altul.

„De obicei, după doi-trei ani, simptomele se accentuează și pot să apară și complicații”.

Îți mai recomandăm Covid-19 | Avertismentele experților despre pericolele din luna august

Tratament

Dr. Polliana Leru susține că există un tratament cauzal, care constă în imunoterapie și care durează cinci ani. „Se face o secvență cu câteva luni înaintea sezonului de polen. În general, acoperă cam 5-6 luni pe an, timp de cinci ani consecutiv. Acest tratament cauzal poate să producă o remisiune a simptomelor, dacă în această perioadă nu apar complicații”.

Medicul îi sfătuiește pe cei care se confruntă cu această alergie să evite contactul cu ambrozia, deși este aproape imposibil, mai ales dacă locuiesc într-o zonă unde se află această planta. Una dintre soluții ar fi ca în această perioadă să meargă la munte, departe de zonele în care crește ambrozia.

Îți mai recomandăm Țară în service | Poveștile românilor vindecați de Covid-19 pentru care mâncarea are gust de metal și florile miros a gunoi

În afară de imunoterapie, dr. Polliana Leru spune că există și tratamente simptomatice, care se adresează manifestărilor de alergie și care sunt utilizate în toate tipurile de alergii respiratorii: comprimate orale, spray nazal, picături la nivelul ochilor, și terapiile care sunt adresate tuturor tipurilor de alergii.

„Se preferă tratamentele locale pentru rinită și conjunctivită, tratamente cu soluții, cu administrare locală. Dacă vorbim de astm, se administrează tratamentul de astm, și toate tipurile de medicamente antialergice și antiinflamatorii”, explică medicul.

Harta ambroziei

Site-ul hartaambroziei.ro, creat de Victor Zamfir, înfățișează o hartă cu zonele în care crește ambrozia, pentru ca persoanele alergice la această plantă să le evite. De asemenea, oamenii care observă zone cu ambrozie le pot marca, în timp real, pe hartă, cu scopul de a ajuta autoritățile locale să identifice, cât mai clar și rapid, zonele unde trebuie să intervină.

Harta ambroziei.

„Scopul hărții este să faciliteze marcarea zonelor cu ambrozie cât mai exact - alături de poze pentru o identificare corectă - iar apoi ajută la formularea petițiilor. Săptămâna viitoare voi lansa niște update-uri care să îmbunătățească considerabil experiența”, a spus, pentru Europa Liberă, autorul hărții ambroziei, Victor Zamfir.

Problema terenurilor cu ambrozie

Alergia la ambrozie ar putea fi evitată, dacă planta ar fi înlăturată.

Poliția Locală a Municipiului București susține că, potrivit Legii 62/2018 privind combaterea ambroziei, proprietarii sau deținătorii de terenuri au obligația să desfășoare lucrări de prevenire, combatere și distrugere a acestei buruieni.

Instituția publică afirmă că, în prezent, responsabilitatea de verificare şi de identificare a terenurilor infestate cu ambrozie se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale, prin agenţii agricoli angajaţi sau prin persoanele din cadrul acestora, desemnate printr-o dispoziţie a primarului.

Dacă planta ar fi înlăturată, aceasta nu ar mai reprezenta o problemă pentru persoanele alergice.

„Dacă aceste persoane identifică terenuri infestate cu ambrozie, întocmesc un centralizator pe baza căruia îi somează pe proprietari să distrugă buruienile şi să aducă terenul la starea iniţială”, precizează Poliția Locală a Municipiului București.

De asemenea, Poliția Locală a Municipiului București menționează faptul că, după transmiterea somaţiilor, autorităţile administraţiei publice locale verifică şi constată dacă a fost respectată solicitarea de către proprietarii sau deţinătorii de terenuri cu ambrozie.

Autorităţile administraţiei publice locale fac controlul prin intermediul unui personal împuternicit - prin dispoziţie a primarului: poliţişti locali sau comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu.

„Vă comunicăm că, până în prezent, Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București nu a primit din partea primăriilor centralizatoare cu proprietarii sau deținătorii de terenuri somații în vederea îndepărtării ambroziei, motiv pentru care, în acest an, nu s-au aplicat sancțiuni contravenționale”, transmite, pentru Europa Liberă, Poliția Locală a Municipiului București.

Îți mai recomandăm Documentul PNRR | Schimbarea României: reforma pensiilor, taxă auto, autostrăzi noi, împăduriri