Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că raportările Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) respectă procedura europeană, dar că raportarea de către instituții ale statului ale unor cifre diferite ”nu consolidează încrederea oamenilor în autorități”.
Indicatorul de incidență cumulată este dat ca să avem o imagine pentru o perioadă de 14 zile, dar măsurile trebuie luate înainte să se ajungă în situația critică, nu după, spune Alexandru Rafila.
Principalul factor de transmitere e aglomerarea din mijloacele de transport în comun. Din acest motiv, o măsură care s-ar impune ar fi ca angajatorii să asigure un program decalat de lucru, în anumite intervale orare, cumulat cu un număr maxim de mijloace de transport în comun, susține Rafila.
Europa Liberă: Între cele două cifre date pentru București de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și de Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a existat o diferență (3,1 vs 2.69), care provine din bazele de raportare diferite. INSP ia în calcul populația rezidentă (mai mică, deci procentual incidența este mai mare), iar GCS populația de domiciliu. Care este explicația că două instituții ale statului nu se pun de acord în privința bazei de raportare și ajung să dea date diferite? Ce semnal transmit populației astfel de bâlbe?
Alexandru Rafila: ”Nu consolidează în niciun fel încrederea. Trebuie spus că Institutul Național de Sănătate Publică folosește o formulă care ia în calcul populația rezidentă, așa cum se întâmplă și în raportările Centrului European de Control al Bolilor (ECDC) când prezintă în fiecare zi datele de incidență acumulate în ultimele 14 zile. Acolo lucrează niște oameni care se ocupă cu supravegherea și controlul bolilor transmisibile și care utilizează o procedură de rapotare care ține cont de bazele de date recomandate pentru aceste calcule”.
Europa Liberă: Dar cât de corectă este raportarea la o populație care este în continuă mișcare și pe care nu cred că o știu nici autoritățile cu precizie? Nu ne furăm singuri căciula cu acest joc al cifrelor?
Îți mai recomandăm Cum au ajuns autoritățile să bage și să scoată Bucureștiul din scenariul roșu în două ore
Alexandru Rafila: ”Niciodată nu poți să știi cu exactitate într-un oraș mare care e numărul real al cetățenilor. Din această cauză, eu cred că era mai bine să utilizăm acest tip de calcul european și, eventual, să punem o marjă de 10-20% pentru orașele medii și mari, cu peste 500.000 de locuitori, de exemplu, încât să nu luăm o decizie legată de oprirea activităților strict în momentul în care se atinge un indice. Aș face un mod de aplicare mai degrabă elastic, nu unul rigid și care îmi impune ulterior să fac calcule care mă duc la valori diferite. Vă dau un exemplu care mi se pare concludent. Austria este pe lista țărilor din care dacă vine cineva în România trebuie să stea în carantină. În momentul când s-a luat decizia, România avea incidența cumulată în jur de 110 la 100.000 și Austria în jur de 116, iar a doua zi raportul s-a inversat. Acum România are 160 și Austria 124. Vreau să spun că e bine să existe un procent-tampon care să permită o flexibilitate”.
Europa Liberă: Incidența cazurilor, indiferent de baza de raportare sau de elasticitate, va depăși în următoarea săptămână 3. Miza acestui joc al cifrelor la care am asistat azi este acela de a ține rata de incidență sub 3?
Alexandru Rafila: ”Din perspectiva sănătății publice nu consider că este vreo diferență între 2.8 și 3,1. Trei este un reper, dar problema rămâne aceeași. Trebuie să ne gândim la soluțiile de gestionare”.
Europa Liberă: Ce soluții și măsuri ar fi de luat în contextul în care cazurile tot cresc, paturile la terapie intensivă se aglomerează cu fiecare zi care trece? E nevoie de măsuri mai severe?
Alexandru Rafila: ”Cred că principala problemă în momentul de față în ce privește transmiterea este aglomerarea persoanelor în transportul în comun. Aș da o dispoziție foarte clară pentru toți angajatorii încât să am un program decalat pe parcursul a trei ore. Concret: programul de lucru începe între 7.00 și 10.00 și se termină în intervalul 15.00-18.00. Acest program ar trebui corelat cu ceea ce se întâmplă la nivelul regiei de transport în București plus Metroul, care ar trebui să asigure parcul maxim de autovehicule și rame de metrou în aceste intervale. Alături de munca la domiciliu pe o secvențialitate a săptămânii, ar putea, de asemenea, să scadă aglomerația”.
Îți mai recomandăm EXCLUSIV 142 de localități au incidența COVID-19 mai mare de 3 cazuri / 1.000 locuitoriEuropa Liberă: Dacă se ajunge în scenariul roșu nu ar trebui să se închidă și școlile, să se treacă exclusiv la online?
Alexandru Rafila: ”Sigur că dacă se ia măsura trecerii școlilor în scenariul roșu, în care copiii învață exclusiv online, de la domiciliu, atunci aglomerația în mijloacele de transport va scădea și mai mult, dar trebuie să ne gândim și la celelalte consecințe: nu toate școlile sunt pregătite, părinții trebuie să stea cu ei acasă, e afectată economia, etc. Adică, suntem într-un cerc vicios”.
Europa Liberă: Vi se pare că situația a intrat pe o pantă a cărei reversibilitate e deja greu de obținut?
Alexandru Rafila: ”E greu, într-adevăr. Și întotdeauna reversibilitatea se obține după un interval de cel puțin două săptămâni, nu e imediată. Nu luăm o măsură astăzi și de mâine, gata, scade incidența cumulată a bolii. Tocmai de aceea s-a și introdus acest indicator de incidență ca să avem o imagine pe perioadă de 14 zile, să nu fie modificări de la o zi la alta. Lumea e emoțională, vedeți sâmbătă am avut 2800de cazuri , dar nu s-a uitat că acea valoare era cea mai mare dintr-o zi de sâmbătă și cu o rată de infectare de 20%”.
Europa Liberă: Medicul Octavian Jurma a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că măsurile autorităților sunt în urma evoluției pandemiei cu două săptămâni. Credeți că are dreptate?
Alexandru Rafila: ”Domnul doctor are perfectă dreptate și asta înseamnă că, de fapt, în loc să fim predictivi, suntem reactivi. În loc să vedem că lucrurile urmează să ajungă într-o zonă critică și să luăm măsuri din timp, cu două săptămâni înainte, așteptăm să ajungem în zona critică după care ne gândim ce măsuri să luăm”.
Îți mai recomandăm Medicul Octavian Jurma: Epidemia e cu 2 săptămâni înaintea măsurilor, a câștigat momentul
Europa Liberă: Purtarea obligatorie a măștii în aer liber s-ar impune? Sau un lockdown?
Alexandru Rafila: ”Este o măsură eficientă dacă se poartă într-un interval orar în timpul zilei și în zonele în care există aglomerație, că la ora 10 seara pe stradă când nu e nimeni, nu are rost să porți masca. Măsura trebuie aplicată flexibil. Asta nu se poate reglementa în amănunt și nici nu are cine să urmărească pe toată lumea. Cred că mai degrabă trebuie educată populația să folosească masca într-o zonă mai aglomerată. Așa se întâmplă în țările care au succes în combaterea bolii”.
Europa Liberă: Revenind la jocul cifrelor, s-a vehiculat ideea de a fi scoase din raportare focarele din căminele de bătrâni. Se practică sistemul acesta undeva în Europa?
Alexandru Rafila: ”Eu nu am auzit de acest mod de calcul, dar, probabil, la Ministerul Sănătății sunt specialiști care au auzit”.