Printre cei care au semnat declarația se numără Viktor Orban (Ungaria), Matteo Salvini (Italia), Jaroslaw Kaczynski (Polonia), Marine Le Pen (Franța), Santiago Abascal (Spania).
Partidele conduse de liderii menționați, cu manifestări extremiste, nu fac parte din aceleași grupuri în Parlamentul European. Fidesz, partidul lui Viktor Orban, a părăsit familia popularilor europeni și este în căutare de noi aliați.
Matteo Salvini susține că Declarația este un pas înainte către construirea unei alianțe solide, o alternativă la stânga iliberală a impozitelor.
Marine Le Pen a subliniat că documentul reprezintă baza unei activități culturale și politice comune, respectând însă rolul grupurilor politice actuale.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că susține „Declarația comune privind viitorul Europei” pe care au asumat-o principalele formațiuni politice de „orientare suveranist-conservatoare" cu reprezentare în Parlamentul European. AUR nu are vreun europarlamentar, singurul europarlamentar român care s-a alăturat Declarației fiind Cristian Terhes, reprezentant PNȚCD, chiar dacă a fost ales pe listele PSD.
„Traseul către un super-stat federal european este un traseu către o trădare a dorinței părinților fondatori ai Uniunii. Popoarele care au decis să se unească într-un proiect comun n-au dorit un imperiu care să le impună legi contrare propriei identități în răspărul dorinței și tradiției lor...Uniunea se îndepărtează tot mai mult de voința acestor popoare, în favoarea unei mici pseudo-elite ce-și urmărește propria agendă ideologică”, susțin liderii AUR.
De asemenea, George Simion și Claudiu Târziu transmit că este nevoie de o Europă a națiunilor.
Liderii care vor să formeze o alianță afirmă că documentul este un răspuns la începutul dezbaterii privind viitorul Europei. Ei sunt de părere că „utilizarea structurilor politice și a legii pentru a crea un superstat european și noi structuri sociale este o manifestare a ingineriei sociale periculoase și invazive cunoscute din trecut, care trebuie să provoace o rezistență legitimă”.
„Supraactivitatea moralistă pe care am văzut-o în ultimii ani în instituțiile UE a dus la o tendință periculoasă de a impune un monopol ideologic”, se arată în declarație, citată de euractiv.com.
Semnatarii documentului par să vizeze instituțiile UE, cum ar fi Comisia sau Curtea Europeană de Justiție, care au exercitat presiuni asupra Poloniei și Ungariei în chestiuni care variază de la subjugarea sistemului judiciar la stigmatizarea comunității LGBT.
Îți mai recomandăm Extrema dreaptă din Europa de Est și Balcani aplaudă violențele de la Capitoliu„Toate încercările de a transforma instituțiile europene în organisme care au prioritate față de instituțiile constituționale naționale creează haos, subminează sensul tratatelor, pun sub semnul întrebării rolul fundamental al constituțiilor statelor membre, iar disputele rezultate cu privire la competențe sunt de fapt soluționate prin impunerea brutală a voința entităților politice mai puternice pe cele mai slabe”, se precizează în Declarație.
O conferință a semnatarilor scrisorii este planificată la Varșovia pentru luna septembrie.
Premierul sloven Janez Janša a sugerat că și partidul său ar putea părăsi familia politică de centru-dreapta.
Îți mai recomandăm „Trădare” | Proteste în Ungaria din cauza campusului universitar chinez