La ședința din 16 ianuarie 2026, Curtea Constituțională a amânat din nou pronunțatea unei decizii privind pensiile magistraților.
De această dată au fost prezenţi toţi cei nouă judecători ai CCR, inclusiv Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc, contestaţi la Curtea de Apel Bucureşti.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, se arată în comunicatul Curții Constituționale.
Potrivit comunicatului CCR, judecătorii au decis să amâne pentru 11 februarie luarea unei decizii și pentru că, cu o zi înainte de ședința de vineri, pe 15 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – instituția care a contestat proiectul de lege – a depus o expertiză contabilă extrajudiciară.
ÎCCJ susține în noul document că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, deoarece, dacă vor intra în vigoare prevederile, ar fi mai mică decât cea pe contributivitate.
Îți mai recomandăm Legea pensiilor magistraților, pentru a patra oară la CCR. Tot astăzi sunt judecate contestațiile față de mandatele a doi judecători CCRLegea privind reforma pensiilor magistraților a fost adoptată anul trecut pentru a doua oară, prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, după ce o primă variantă fusese declarată neconstituțională din cauza lipsei avizului CSM.
Noul proiect a avut avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, chiar dacă a fost negativ, și a fost trimis la Curtea Constituțională, unde Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat o obiecție de neconstituționalitate.
Textul legii prevedea inițial intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2026, fiind necesară o corecție legislativă înainte de promulgare, în funcție de decizia CCR.
Reforma este parte a angajamentelor României privind echitatea sistemului de pensii și sustenabilitatea finanțelor publice, în condițiile în care pensiile de serviciu ale magistraților se situează de multe ori mult peste media din sistemul contributiv.
Amânările de la Curtea Constituțională
CCR a înregistrat deja trei amânări în acest dosar, motivate oficial prin lipsa cvorumului de ședință și necesitatea completării documentației.
Patru judecători propuși de PSD au lipsit sau au părăsit ședințe succesive, susținând prin comunicate că au solicitat amânarea deliberărilor pentru a putea analiza suplimentar impactul reformei și documentele transmise de Guvern și ÎCCJ.
Criticii vorbesc despre un blocaj deliberat al Curții în fața unei reforme sensibile, cu impact direct asupra propriilor indemnizații de serviciu și asupra pensiilor magistraților în ansamblu.
Pe de altă parte, judecătorii absenți resping acuzațiile de joc politic și invocă obligația de a asigura o analiză temeinică a unei legi cu consecințe pe termen lung atât pentru independența justiției, cât și pentru bugetul public.
Judecătorii Curții Constituționale - decembrie 2025
Curtea Constituțională este alcătuită din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
- Elena Simina Tănăsescu, 57 de ani, este președintele CCR din iulie 2025 și a fost numită judecătooare la CCR în 2019, de către președintele de la acel moment, Klaus Iohannis. A fost judecătoare din 1991, iar după doi ani a început să predea. Are studii post-doctorale în drept constituțional la Facultatea de Drept de la Universitatea din București și abilitarea de a conduce doctorate la Sorbona. A fost consilier prezidențial între 2015 și 2018. A fost acuzată că a făcut presiuni pentru ca fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu să demisioneze.
- Cristian Deliorga, 68 de ani, ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat, la propunerea Partidului Social Democrat (PSD). Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța. Între 2003 și 2011 a fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. A fost acuzat de mușamalizarea unor dosare de politicieni. A devenit cunoscut după ce l-a condamnat la patru ani de închisoare pe Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al României, Traian Băsescu.
- Gheorghe Stan, 51 de ani, este judecător la CCR din 2019, după ce a fost propus de PSD. A terminat Facultatea de Drept a Universității „Petre Andrei” din Iași în 1997, iar în perioada 2004-2005 a urmat studii postuniversitare de drept penal – criminologie, la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În ianuarie – iunie 2019 a fost procuror-șef al controversatei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
- Mihaela Ciochină, 58 de ani, este judecătoare la CCR din mai 2022, după ce a fost numită de președintele Klaus Iohannis. A absolvit în 1992 Facultatea de Drept a Universității din București. Între 19 ianuarie 2015 și 11 iunie 2022 a fost consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, Cochină a lucrat la Senatului României, unde a avut mai multe funcții de execuție, potrivit CV-ului său.
- Laura-Iuliana Scîntei, 49 de ani, este judecătoare la CCR din 2022, la propunerea Partidului Național Liberal (PNL). Este de profesie notar public. A intrat în Parlament pe listele PNL Iași. Între 2016 și 2022, a fost vicepreședinte al Senatului. Este licențiată în drept la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este considerată de presă protejata baronilor liberali din acest oraș.
- Bogdan Licu, 56 de ani, a studiat dreptul la Universitatea particulară Spiru Haret din București (1991 - 1995) cu diplomă eliberată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat pe rând funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. În 2015, Bogdan Licu a fost acuzat de plagiat în teza de obținută la Academia SRI sub îndrumarea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea.
- Dacian Cosmin Dragoș, 50 de ani, a fost numit în iulie 2025 de președintele Nicușor Dan și este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, conform presidency.ro.
- Mihai Busuioc, 51 de ani, este judecător al CCR din iulie 2025, ca urmare a propunerii PSD. Busuioc, absolvent al facultății particulare de Drept de la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București și al cursurilor Colegiului Național de Apărare, a fost președinte al Curții de Conturi, secretar general al Guvernului și șef al Agenţiei Naţionale de Cadastru (ANCPI), de unde a fost demis de Victor Ponta, în 2012. Numele său a fost prima oară făcut public la refuzul de a-și părăsi postul de la Guvern pe fondul declanșării conflictului între premierul de atunci, Sorin Grindeanu, și șeful său politic, Liviu Dragnea. Numirea lui la CCR în vara anului 2025 a fost contestată de partidul SOS România, iar contestația a fost respinsă de judecătorii Curții.
- Csaba Ferenc Asztalos, 51 de ani, este la CCR din iulie 2025, din partea UDMR și susținut de coaliția de guvernare.A urmat studii juridice la Universitatea din Oradea, Facultatea de Știinte Juridice și Administrative (1993-1997) și a obținut un MBA în administrație publică de la Universitatea din Limerick, din Irlanda (2008-2009). Între 2003 și 2010 a fost doctorand în drept internațional la Universitatea din București, Facultatea de Drept. În 2002 a fost ales membru al Colegiului Director al CNCD, iar în 2005 a devenit președintele acestei instituții.
Miza amânării pentru februarie
Decizia de a împinge deliberările spre un nou termen, în februarie, prelungește perioada de incertitudine pentru cei peste 7.000 de magistrați și personal auxiliar vizați de noul regim de pensii.
Mulți dintre ei sunt blocați între tentația de a se pensiona pe actualele reguli și speranța că o eventuală decizie de neconstituționalitate sau o nouă modificare legislativă le va proteja drepturile câștigate.
Mandatele a doi magistrați constituționaliști, contestate. O decizie, așteptată tot pe 16 ianuarie
O avocată, membră a partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a cerut Curții de Apel București să suspende deciziile de numire a doi dintre judecătorii Curții Constituționale numiți în vara anului trecut.
Dacian Cosmin Dragoș a fost numit magistrat de către Președinte, iar Mihai Busuioc de către Senat în vara anului trecut.
Curtea de Apel București se va pronunța pe 16 ianuarie în acest caz.
În cererile depuse, avocata Uscov a invocat că cei doi magistrați nu îndeplinesc condiția de vechime de minimum 18 ani în activitate juridică sau predare juridică superioară, prevăzută de Constituție și necesară pentru a putea ajunge judecător la Curtea Constituțională.
Avocata Silvia Uscov a depus cererea de chemare în judecată a Președinției, respectiv a Senatului pe 30 decembrie, în penultima zi din an.
Contrar uzanțelor, Curtea de Apel București a dat un termen extrem de scurt pentru judecarea celor două solicitări – în prima zi lucrătoare a lui 2026, adică pe 5 ianuarie, motivând urgența. La primul termen, procesul a fost amânat pe 16 ianuarie.