Ambasada României în Federația Rusă a publicat pe propria pagină de internet o listă cu 20.718 militari și civili deportați, toți cetățeni români, decedați între 1941-1956 în lagărele, spitalele, obiectivele speciale NKVD-MVD şi batalioanele de muncă sovietice. Lista cuprinde numele românilor morți în lagărele din fosta URSS, fără deportații din Basarabia și Bucovina.
Lista cuprinde numele și prenumele celor decedați, anul nașterii, etnia, gradul și data decesului. La capitolul observații este trecut locul deceselor, respectiv lagăr sau spitalele speciale pentru prizonieri.
Potrivit ambasadei, acesta este numărul maxim de prizonieri de război şi „internaţi” civili – cetăţeni români decedaţi în Rusia care a putut fi identificat în timpul cercetărilor în arhivele ruse, efectuate de misiunea diplomatică timp de 10 ani (2009-2019). Lista este însoţită de o anexă privind locurile de amplasare a cimitirelor multinaţionale de pe teritoriul actualei Federaţii Ruse, în care sunt înhumaţi prizonieri de război și „internați” civili români decedați în anii 1941-1956”.
„Să ne aducem morții acasă”
„Am început acest demers de identificare a millitarilor și civililor deportați în 2002 când, într-o arhivă din Kazahstan, am găsit 8.000 de nume de români, dintre care 1.100 au decedat și au fost înhumați acolo. Cei aproape 21.000 de militari și civili decedați descoperiți de noi sunt numai din România, fără deportații din Basarabia și Bucovina. Pot să vă spun că numai pe teritoriul Rusiei au fost peste 500 de lagăre. În 288 dintre ele am descoperit și români. Am identificat aceste nume cu mare greutate, am studiat împreună cu echipa de la ambasadă peste 2.000 de dosare. Munca a fost îngreunată deoarece abia din 1943 s-a făcut o înregistrare a prizonierilor în lagăre. A fost o muncă dusă la extrem, fără falsă modestie. Scopul a fost acela să ne aducem morții acasă și să le redăm identitatea”, ne-a declarat ambasadorul României în Federația Rusă, Vasile Soare.
3.600 de morți în 2 luni
Întrebat despre cauza morții celor din lagăre, ambasadorul ne-a precizat că prizonierii români aduși în lagăre erau răniți, istoviți de luptă și înfometați de pe front. „În lagăre, bolile au făcut ravagii. Tifosul, păduchii... Erau condiții de război. Spre exemplu, într-un lagăr situat la 300 de kilometri de Moscova, în decurs de două luni au murit peste 3600 de români”, ne-a mai precizat diplomatul.
Despre românii decedați după anul 1950 în lagăre, Soare ne-a precizat că aceștia erau dintre cei condamnați pentru crime de război și cei care refuzau să muncească. „Au fost pedepse de 5, 10, sau chiar 25 de ani de închisoare. Ultimii dintre ei au murit în 1956. Alții au fost supuși propagandei și îndoctrinați. Li se trimiteau manifeste în lagăre, li se spunea că România e distrusă și erau convinși să se înscrie pentru refacerea Armatei Roșii cu prețul întoarcerii în țară”, ne-a mai declarat Vasile Soare.
Arhive sub cheie
Istoricul Stejărel Olaru susține că demersul ambasadei este lăudabil și că acesta era necesar pentru urmașii celor decedați după ce au fost luați prizonieri de război. „Din fericire, diplomația română acționează și pe acest plan și iată că, din când în când, are și rezultate. Scoaterea la lumină a urmelor militarilor români care și-au dat viața este un fapt cât se poate de pozitiv și lăudabil. Măcar urmașii acestor eroi trebuie să știe pe unde le sunt rămășițele. Sunt încă multe documente sub cheie în arhivele de la Moscova și cred că se poate lucra mai mult pe relația bilaterală România-Federația Rusă, pentru că în aceste arhive se pot descoperi informații interesante referitoare la cel de-al doilea război mondial și despre perioada care a urmat”, ne-a declarat istoricul Stejărel Olaru.
10 ani de cercetare
Ambasada României de la Moscova mai arată că de-a lungul a 10 ani a studiat mai multe arhive pentru a aduna aceste nume. „Astfel, s-a încheiat un proces care a durat 10 ani de cercetări efectuate de Ambasada României la Moscova în principalele arhive ruse: Arhiva de Stat a Federației Ruse (GARF), Arhiva Militară de Stat Rusă (RGVA), Arhiva de Stat Istorico-Militară Rusă (RGVIA), Arhiva de Stat Economică Rusă (RGAE), Arhiva Rusă de Stat pentru Istoria Social-Politică (RGASPI), Arhiva Centrală a Serviciului de Securitate a Rusiei (ȚA FSB), Arhiva Centrală a Ministerului Apărării Federației Ruse (ȚA MO). Scoaterea la lumină şi aducerea la cunoştinţa urmaşilor şi opiniei publice din România a datelor de identificare ale foştilor prizonieri de război şi deportaţi români care nu s-au mai intors niciodată din Rusia reprezină o premieră pentru istoriografia românească”, se precizează într-un comunicat al ambasadei.
La rândul lui, Vasile Soare consideră că „am recuperat identitatea a 21.000 de români. E ca o lumină dusă în casele celor care și-au pierdut bunicii și părinții în război”.