Europa Liberă: După 20 de ani de Parteneriat Strategic între Romania și SUA, românii sunt oarecum nemultumiți de investițiile americane, pe care și le-ar fi dorit mai mari și mai numeroase. Care ar fi nemulțumirile Washington-ului?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: „Relaţia economică dintre România şi Statele Unite este foarte importantă şi pentru America. Am trei priorităţi, iar una dintre ele este promovarea prosperităţii, a prosperităţii Americii împreună cu cea a României. Dacă analizăm situaţia în sine, lucrurile nu stau atât de rău. În cei trei ani de când sunt în România, comerţul bilateral a crescut cu aproape 30%, exporturile americane, de care, desigur, sunt foarte interesat, au crescut cu circa 50%.
Militarii americani vor rămâne aici atât timp cât suntem aliaţi în cadrul NATO și atât timp cât ţările aliate se confruntă cu o ameninţare care necesită prezenţa trupelor americane.
Comerţul bilateral a atins un nivel record anul trecut, în 2018. În ce priveşte investiţiile, companiile americane, mari şi mici, sunt prezente în toate sectoarele importante din România, de la producţia de automobile, la producţie, servicii comerciale, agricultură, IT. În plus, un lucru foarte interesant, există un interes în creştere al românilor de a investi în SUA. În fiecare an, Guvernul SUA organizează o mare conferinţă de investiţii, Select USA. În 2016, 4 români au participat, în 2017 au participat circa 25, iar anul trecut aproape 50. România a avut cea mai numeroasă delegaţie din Europa şi a patra ca mărime din lume. Aşadar, dacă luăm în calcul aceşti factori, relaţia economică este una destul de bună, atât în ce priveşte comerţul, cât şi în ce priveşte investiţiile”.
Europa Liberă: Ce-ar trebui să facă România pentru ca mai mulți investitori americani să-și aducă afacerile aici?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Mai multe lucruri. Unul dintre ele este să ia în calcul modificarea policitilor, să se gândească la principiile stabilităţii, predictibilităţii, transparenţei şi o dorinţă reală de consultare cu actorii implicaţi înainte de a face schimbări.
Stabilitatea politicilor este foarte importantă pentru investitori. Un alt lucru pe care mi-l menţionează nu doar companiile americane, ci şi companiile româneşti este că lipsa forţei de lucru calificate devine un obstacol major în calea creşterii economice în România. În perioada petrecută de mine în România, doar două-trei companii americane au luat decizia de a pleca din România sau de a închide părţi ale operaţiunilor lor aici. În două dintre cele trei cazuri, au făcut acest lucru pentru că nu au mai putut găsi forţă de lucru calificată. Aşadar investiţia în educaţie este foarte importantă, investiţia în sistemul de sănătate, în infrastructură şi în plus un cadru de politici stabil. Acestea sunt lucrurile care îi atrag pe investitorii americani.
Europa Liberă: Militarii americani vor fi aici, de pilda, și în 2030?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Ei vor fi aici atât timp cât rămânem aliaţi în cadrul NATO și atât timp cât ţările aliate se confruntă cu o ameninţare care necesită prezenţa trupelor americane. În prezent, avem circa 1.000 de militari la Baza Militară Mihail Kogălniceanu ca parte a Brigăzii Blindate, mai sunt circa 250 la Deveselu, la amplasamentul sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore şi chiar săptămâna trecută am anunţat că vom trimite câţiva militari la Craiova pentru a participa la brigada multinaţională dislocată acolo. Aşadar, suntem foarte mândri de faptul că avem, atât ca aliaţi NATO, cât şi ca parteneri strategici, o relaţie care permite prezenţa trupelor aici.
Europa Liberă: Cum poate menţine Washingtonul sentimentele pro-americane în România?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Nu este vorba doar despre Washington, aceasta este şi o parte foarte importantă a sarcinii mele: să sporesc înţelegerea de către români a Americii, a priorităţilor şi istoriei noastre, a valorilor noastre, dar şi să încerc să le explic americanilor cum este România. Desfăşurăm mai multe programe de schimb pentru a-i sprijini pe români să înveţe despre America. Programul Fulbright este probabil cel mai cunoscut, însă avem, de asemenea, programe dedicate liceenilor, în toată ţara avem Colţuri Americane (American Corners) şi Rafturi Americane (American Shelves), în cadrul bibliotecilor judeţene. Toate aceste programe şi altele au rolul de a-i informa pe români despre America şi sperăm ca acele legături să se consolideze în timp.
Europa Liberă: În general, atitudinea pro-americană este în scădere în România, potrivit diferitelor cercetări sociologice.
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Da, dar este încă destul de puternică. La sfârşitul lunii noiembrie am participat la Academia Română la o prezentare a unui sondaj realizat împreună cu o companie americană. Conform acestuia, aproape 80% dintre români sunt pro-americani, au o părere pozitivă despre relaţia SUA-România şi o părere pozitivă despre Statele Unite. Comparând România cu alte ţări de aici, din Europa, ne simţim binecuvântaţi de susţinerea pe care România o acordă parteneriatului cu SUA.
Europa Liberă: Scutul anti-racheta de la Deveselu nu este încă funcțional. Până când va fi amânată pornirea lui?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: De fapt, a fost declarat complet funcţional în mai 2016.
Europa Liberă: Dar radarul din Polonia nu este funcţional.
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: El funcţionează independent de amplasamentul din Polonia. Depinde de radarul amplasat în Turcia şi face parte dintr-o reţea de sisteme Aegis, amplasate în majoritatea lor pe nave care asigură prezența navală a SUA în Marea Neagră şi în Marea Mediterană. Aşadar, este funcţional şi complet integrat în sistemul de apărare antirachetă al NATO.
Europa Liberă: Care e principala amenințare pe care o percepe Washington-ul în regiune?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Indiscutabil, Rusia. Există și alte ameninţări: terorism, trafic, infracţionalitate cibernetică şi lipsa securităţii cibernetice, însă, dacă discutăm despre ameninţări pe flancul estic al NATO, în regiunea Mării Negre, cu siguranţă vorbim despre Rusia.
Europa Liberă: De ce ar fi regiunea Mării Negre de interes pentru Statele Unite?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Este o regiune cuprinsă în comunitatea transatlantică şi în Tratatul NATO. Suntem foarte îngrijoraţi de actele de agresiune ale Rusiei din urmă cu un deceniu, din Georgia, şi mai recent, din Ucraina, acte de agresiune care s-au repetat, spre sfârşitul anului 2018, în Strâmtoarea Kerci, când trei nave ucrainene şi personalul acestora au fost capturate. De asemenea, s-a petrecut militarizarea Crimeii, de când Rusia a anexat în mod ilegal Crimeea, în urmă cu câţiva ani. Toate aceste manifestări au generat îngrijorări serioase atât în România, cât şi în Statele Unite.
Europa Liberă: Rusia consideră că NATO și SUA sunt principalii săi inamici. Poate fi și reversul valabil?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Strategia de securitate naţională a Statelor Unite publicată anul trecut nu descrie Rusia ca inamic, ci ca un competitor strategic care trebuie să ne îngrijoreze serios.
Nivelul de propagandă rusă şi încercările de influenţă malignă (în România - n.r.)) sunt îngrijorător de ridicate
Dacă analizăm activităţile sprijinite de Rusia cu scopul de a interveni în alegerile din SUA şi în politica internă, dar şi activităţi similare din alte ţări partenere şi aliate, comportamentul Rusiei din ultima perioadă este un motiv de îngrijorare majoră pentru SUA şi, alături de China, Rusia este menţionată în strategia noastră de securitate naţională drept competitor strategic.
Europa Liberă: Se poate spune că Rusia este inamicul SUA?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Comportamentul Rusiei este cu siguranţă foarte îngrijorător pentru SUA şi pentru NATO.
Europa Liberă: Atacurile cibernetice asupra NATO și în general asupra statelor aliate sunt în creștere. Propaganda și dezinformarea par să fi depășit nivelul întâlnit în confruntările clasice. Washington-ul socotește aceste agresiuni ca fiind parte a unui război?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Sunt activităţi care ne trezesc mari, mari îngrijorări. La Ambasadă, avem o echipă care monitorizează activităţile de influenţă malignă ale Rusiei din presa şi societatea românească şi încercăm să împărtăşim din ce în ce mai mult aceste informaţii cu partenerii noştri din Guvernul României, dar şi cu publicul român. Aşa cum aţi spus, nivelul de propagandă rusă şi încercările de influenţă malignă sunt îngrijorător de ridicate şi suntem foarte bucuroşi de nivelul de rezistenţă la aceste activităţi demonstrat de România.
Europa Liberă: Ce cred SUA despre intensificarea curentului unionist?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Nu am mare lucru de spus despre acest subiect. Statele Unite recunosc suveranitatea şi integritatea teritorială a României şi a Republicii Moldova.
Europa Liberă: Modificarea Legilor Justitiei, decapitarea DNA și găsirea soluțiilor de salvare a politicienilor corupți se suprapun peste mișcările similare din Polonia sau Ungaria. Care sunt riscurile unor astfel de manevre în România?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: În preambul, Tratatul NATO de la Washington stipulează că toate ţările membre NATO trebuie să urmărească principiile democraţiei, libertăţilor individuale şi statului de drept. Şi Parteneriatul nostru Strategic este întemeiat pe principii similare. Statul de drept include un sistem judiciar independent, procurori liberi de influenţe politice neadecvate şi un efort de a combate infracţiunile şi corupţia din sistemul public. Riscurile pe care le identificăm aici sunt ca România să nu adopte pe deplin aceste principii şi, nereuşind să lupte adecvat împotriva corupţiei, să ofere actorilor care doresc să prejudicieze România, precum Rusia, o ocazie să profite de acest lucru şi să genereze dezbinare în societatea românească.
Europa Liberă: Ar fi posibil ca SUA să condiţioneze sprijinul în ce priveşte securitatea de respectarea statului de drept?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Aşa cum am mai spus, în calitate de membri NATO, de aliaţi, şi SUA şi România trebuie să respecte aceste principii.
Europa Liberă: Şi în Turcia, cum se contorizează aceste lucruri?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: La fel şi Turcia. Îl voi lăsa pe colegul de la Ankara să vorbească despre relaţia SUA cu Turcia, însă aceste lucruri sunt fundamentale nu doar pentru parteneriatul nostru bilateral, ci şi pentru calitatea noastră de aliaţi NATO.
Europa Liberă: Credeţi că Laura Codruţa Kovesi merită să fie procuror-șef european?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Am avut o cooperare excelentă cu doamna Kovesi în perioada în care a fost procuror general şi director al DNA. Din experienţa activităţii noastre comune cu doamna Kovesi, avem un mare respect pentru capacităţile sale şi credem că este deplin calificată pentru postul de procuror-șef european.
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Pot Statele Unite ale Americii să ajute România să revină la statul de drept?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Nu cred că România a abandonat statul de drept. Suntem îngrijoraţi de direcţia unora dintre reformele sistemului judiciar din România. Ne-am exprimat acele îngrijorări frecvent în privat, în discuţiile cu înalţi demnitari români, dar şi public. Şi nu doar SUA au făcut acest lucru, ci şi Comisia Europeană, Parlamentul European, Comisia de la Veneţia, GRECO, alţi parteneri bilaterali ai României, ţări precum Canada, Norvegia, Elveţia. Am făcut acest lucru uneori împreună, prin declaraţii comune, în care am exprimat îngrijorarea faţă de direcţia reformelor sistemului judiciar din România. În acelaşi timp, avem o colaborare foarte bună cu România în domeniul aplicării legii, în lupta împotriva terorismului, în lupta împotriva traficului de persoane, de arme, de droguri, în lupta împotriva infracţionalităţii cibernetice şi eforturile de creştere a securităţii cibernetice. Una dintre îngrijorările pe care le au Statele Unite şi pe care şi le-am exprimat public şi privat este că unele dintre reformele făcute sau luate în considerare ar putea împiedica continuarea acestei cooperări excelente.
Europa Liberă: Ridicarea vizelor pentru românii care vor să viziteze SUA a rămas un subiect nerezolvat. Multe vize sunt respinse însă mai degrabă din motive de formă, nu de fond, din cauza unor greșeli care se fac la completarea formularelor. Când credeţi că va îndeplini România condiţiile pentru includerea în Programul Visa Waiver?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Am încercat pe cât posibil să oferim cât mai multe informaţii pe pagina noastră de internet, dar şi prin alte modalităţi astfel încât atunci când un român solicită o viză pentru SUA, fie ea de studii, turistică sau de afaceri, să ştie care sunt cerinţele şi să poată să completeze formularul complet şi corect. Chiar astăzi, câţiva dintre colegii noştri sunt la Iaşi şi în Moldova pentru activităţi de informare astfel încât potenţialii solicitanţi de viză să ştie de ce documente au nevoie astfel încât acele greşeli pe care le-aţi menţionat să poată fi evitate.
Programul Visa Waiver necesită ca rata refuzurilor să fie de 3% sau mai mică, ceea ce ar permite includerea României. Conform datelor statistice făcute publice acum câteva săptămâni, în anul 2018, România se afla încă la 10%, în scădere faţă de 11%, în anul precedent. Aşadar, din păcate, mai este până la îndeplinirea cerinţelor impuse de actuala legislaţie.
Europa Liberă: Ce părere aveţi de viza europeană pentru cetăţenii americani?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Nu există încă. Ştiu că este o posibilitate şi în weekend am citit că din 2021 anumite ţări europene vor solicita americanilor care doresc să călătorească în Europa să se înregistreze online şi să plătească o taxă. Acestea sunt alegeri pe care fie statele membre, fie Uniunea Europeană le pot face în ce-i priveşte pe aceia care călătoresc în Europa.
Europa Liberă: Presa independentă este în pericol aici, în România, lucru constatat şi de rapoartele internaţionale. Cum vedeți situația?
Ambasadorul SUA, Hans Klemm: Suntem îngrijoraţi nu doar în privinţa României, ci în general atunci când o parte prea mare a presei ajunge concentrată în mâinile unui număr prea mic de proprietari de presă. Aşadar, facem ce putem pentru a încuraja presa independentă, jurnaliştii de investigaţie şi o varietate de instituţii de presă. Acestea sunt motivele pentru care ne bucurăm că Radio Europa Liberă s-a redeschis în România după închiderea de acum 10 ani. În ce priveşte televiziunile, cred că există o concentrare nesănătoasă a proprietăţii.