România fără Salvare: cum te simți într-o ambulanță cu 1,3 milioane de km la bord

Imaginează-ți că ți se face rău și ambulanța care vine să te ia de acasă arată așa cum poate să arate o mașină care a parcurs peste un milion de kilometri. Te urci?

Cei mai mulți, desigur, o fac. Când durerile nu-ți dau pace, rugina care mănâncă de vie caroseria ambulanței sau căptușeala jerpelită a tărgii pe care ești pus devin detalii. Strângi din dinți și speri nu doar să te faci bine, ci și să ajungi cu bine la spital.

Sute de români aflați în agonie sunt preluați zilnic de astfel ambulanțe. Mașini care ar fi trebuit să zacă demult într-un cimitir auto, însă care sunt folosite în continuare pentru unul dintre cele mai importante servicii pe care un stat îl poate oferi cetățenilor săi: transportul, de urgență, la un spital.

Situația parcului auto al serviciilor de ambulanță din România este dezastruoasă și riscă să devină critică, spun cei din sistem. Ei avertizează că, în câteva luni, vor fi județe în care ambulanțele nu vor mai putea, pur și simplu, să ajungă la bolnavi.

Jumătate din toate ambulanțele țării sunt mai vechi de un deceniu și ar trebui casate, reiese dintr-o analiză a Europei Libere. Aproape în fiecare județ circulă încă autospeciale care au bătut milionul de kilometri pe drumurile ciuruite ale țării. Alte câteva sute se îndreaptă spre acest jalon.

S-a ajuns în situația absurdă ca pentru reparația lunară a unor ambulanțe cheltuielile să fie mai mari decât rata lunară pentru o mașină nouă.

Aceasta este radiografia unui pacient bolnav – Serviciul de Ambulanță. Pentru diagnostic, redăm mesajul primit de la un asistent medical din Botoșani: „Sunt varză mașinile!”

Video | România fără Salvare

Povestea ambulanței cu 1,3 milioane de kilometri la bord

„Dacă ar fi fost mașina mea, aș fi casat-o de mult”, spune Cristi Botezatu despre ambulanța pe care o conduce de șase ani.

Bărbatul lucrează de peste două decenii la Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) Iași și străbate satele din județ pentru a prelua bolnavi pe o autospecială care a parcurs peste 1,3 milioane de kilometri.

Cristi Botezatu lucrează ca șofer la Ambulanță de peste două decenii. Astăzi, conduce două mașini: una cu un kilometraj de peste 1,3 milioane de și alta care se apropie de un milion de kilometri.

Mașina este una dintre cele cinci cu peste un milion de kilometri „la bord” cu care ambulanțierii din județul Iași ajung la bolnavi. Sau încearcă - pentru că au mai fost situații, spun ei rare, în care au rămas cu autospecialele în drum.

Pe ambulanțierul Cristi Botezatu și colega, asistenta Anca Moșiesei, i-am găsit în substația SAJ Iași de la Bivolari, localitate de la marginea Iașului, la câțiva kilometri de frontiera cu Republica Moldova.

Ei fac echipă cu „IS 69 AMB”, o bătrână Mercedes fabricată în 2007, care a transportat la „viața” sa mii de bolnavi la și de la spitalele din județul Iași.

Ambulanța a avut motorul schimbat la aproximativ 800.000 de kilometri și are nevoie ea însăși de „îngrijiri” în service săptămânal, pentru a putea fi folosită.

Ultima oară, acum câteva zile, i-a picat kitul de ambreiaj. Mai demult, sistemul de încălzire, acum ceva vreme planetarele.

Aproape nimic din „IS 69 AMB”, cea originală, nu a supraviețuit drumurilor pe care le-a parcurs. Poate doar caroseria, mâncată pe la praguri de o rugină care se întinde văzând cu ochii spre portiere.

Galerie foto | Ambulanțe cu peste un milion de kilometri la bord salvează pacienții din România

Cristi Botezatu spune că, înainte de a pleca într-o misiune, se gândește nu doar cum să ajungă cât mai repede la pacient, ci și cum să facă pentru ca mașina să nu se defecteze pe drum.

„Ne descurcăm și noi cu ce putem”, punctează șoferul.

Menționează că, nu o dată, a mers la pacienți care au refuzat să urce când au văzut starea deplorabilă în care arăta ambulanța ce ar fi trebuit să îi transporte la spital.

„Unii au preferat să meargă cu taxi-ul, alții cu mașinile personale. Nu s-au simțit în siguranță cu noi.”

Colega sa, asistenta medicală Anca Moșiesei, spune că, în ciuda modului în care ambulanța pe care lucrează arată pe exterior, echipajul medical încearcă să compenseze prin calitatea serviciilor pe care le oferă pacienților.

„Chiar dacă pe afară e urât, măcar noi suntem cei care oferim susținere și căldură”, zâmbește Anca Moșiesei.

„IS 69 AMB” este o ambulanță de tip B, adică doar cu ambulanțier și asistent medical, iar pacienții pe care îi preia de obicei sunt conștienți, nu sunt în stare gravă. Au, așadar, toate simțurile active.

„Conștient” pe targa de pe „IS 69 AMB” înseamnă că urechile îți sunt agresate de zdrăngănitul metalic al mașinii, spatele, de zguduiala autospecialei, mintea, de gândul „sper cu ajung cu bine la spital!”.

Am simulat și noi o astfel de experiență: iată, mai jos, ce am putut surprinde cu o cameră video.

România fără Salvare: cum te simți într-o ambulanță cu 1,3 milioane de kilometri la bord

Jumătate dintre mașini ar trebui casate

Confortul și siguranța, extrem de importante în activitatea de transport de urgență a pacienților, nu sunt singurele afectate de situația dezastruoasă a parcului auto al serviciilor de ambulanță județene.

În județul Iași, pe lângă ambulanța de la Bivolari, alte patru autospeciale arată în bord cifra „999.999”, maximul de caractere permis de ecranul care afișează kilometrajul. E semn că toate au peste un milion de km parcurși.

Dispozitivul electronic care afișează numărul de kilometri parcurși de ambulanțe se oprește, în cazul mașinilor care depășesc un milion de kilometri, la 999.999.

Parcul auto al serviciului are, în total, 77 de ambulanțe. Pe lângă cele cinci care au milionul de kilometri, alte cinci au parcurs 900.000 de kilometri. Iar 42 au peste zece ani și, conform legii, ar trebui date la fier vechi, casate. Nu se întâmplă, însă, acest lucru; ar însemna ca activitatea serviciului să se blocheze, ne spune managerul SAJ Iași, Angelica Hristea.

„Într-o exploatare așa cum este la momentul actual, 24/24, apar automat probleme tehnice. Ne străduim cu personalul pe care îl avem să le remediem, avem contract cu o firmă de service, dar în momentul în care o mașină ajunge în service se pierde foarte mult timp cu repararea acesteia, timp care ar putea fi folosit pentru a ajuta pacienții care ne cer ajutorul”, explică dr. Angelica Hristea.

Șeful serviciului tehnic de la SAJ Iași, Vasilică Grădinaru, spune că o ambulanță intră în service, în medie, de cel puțin trei ori pe lună pentru probleme la sistemul de frânare sau pentru înlocuirea unor piese care se uzează.

Primul imagine pe care o văd pacienții atunci când urcă sau sunt urcați în această ambulanță.

„Pe subansamblele mai mari, intră în service cel puțin o dată sau chiar de două ori pe lună. În acel timp este disponibilizată din sistemul operativ”, ne spune Grădinaru.

Probleme sunt și la service-urile auto, acolo timpii de așteptare sunt mari. Mecanicii arareori lucrează cu prioritate la mașinile de ambulanță, în dauna celor ce aparțin persoanelor fizice.

„Sunt varză mașinile”

Nu doar la Iași, ci în toate județele țării parcul auto al serviciilor de ambulanță este învechit și afectează activitatea serviciului de urgență. Excepție este Bucureștiul, care a primit în comodat autospeciale achiziționate de Primărie.

În județul Suceava, de pildă, Serviciul de Ambulanță folosește în jur de 50 de mașini. Dintre acestea, patru au peste un milion de kilometri la bord, șapte au peste 800.000 de km și alte opt au peste 600.000 de km, spune pentru Europa Liberă doctorul Adrian Săraru, purtătorul de cuvânt al serviciului.

Ce nu se vede la o ambulanță din România.

„Ambulanțele noastre parcurg o medie de 200.000 de km pe lună. Avem 11 ambulanțe din 2008 și două din 2009”, adaugă dr. Săraru.

Acesta declară că nu s-a întâmplat ca autospecialele să rămână în drum în timp ce transportau pacienți, însă „șoferii merg cu grijă” și multe mașini intră adesea în reparații.

„Ultimele ambulanțe noi le-am primit în 2020, patru ambulanțe de tip B1 și B2”, a completat dr. Săraru.

De la Botoșani, asistentul medical Cristi Calimandriuc descrie plastic situația parcului auto al Ambulanței: „Efectiv, îs varză mașinile”.

Ambulanțierul spune că 21 de mașini ar trebui casate, pentru că au peste 600.000 de kilometri la bord.

„Dar nu avem cum [să le casăm] pentru că, după aceea, nu am mai avem cu ce lucra”, spune asistentul Calimandriuc.

Ambulanțe în curtea Serviciului de Ambulanță Iași.

„Nu rămânem în drum pentru că avem grijă să le punem la punct înainte de misiune, dar le cârpim cât de mult se poate. Este o nevoie acută de ambulanțe”, completează asistentul.

„Tot auzim exemplul ambulanțelor cu un milion de kilometri. Păi, asta nu mai e știre pentru noi, ne-am obișnuit deja cu astfel de rulaje.”

Situația la nivel național

La finele anului trecut, serviciile de ambulanță județene din România împărțeau în jur de 2.600 de autospeciale. Jumătate din acestea, adică 1.352, erau, în decembrie 2022, mai vechi de zece ani. Alte 410 aveau între șase și zece ani vechime și doar 937 erau mai tinere de șase ani.

Conform legii, o ambulanță se casează atunci când vechimea ei depășește cinci ani sau kilometrajul de 300.000 de kilometri. Două treimi din ambulanțele din țară, așadar, ar trebui casate. Date la fier vechi, pentru piese, sau folosite în programe de tip „Rabla”.

„Având în vedere situația economică a țării, înțelegem că este imposibil să fie schimbate toate cele care îndeplinesc norma de casare. Însă măcar acestea care au peste un milion de kilometri...”, spune doctorul Adrian Săraru, de la SAJ Botoșani.

În lipsa unor investiții urgente în parcul auto al serviciilor de ambulanță, există riscul ca, în anumite județe, activitatea ambulanțierilor să intre în blocaj, spune pentru Europa Liberă Gheorghe Chiș, președintele Federației Sindicale „Ambulanță”, care reprezintă interesele celor peste 12.000 de angajați ai serviciilor de ambulanță din țară.

„Am atenționat că dacă până în vara anului 2023, respectiv toamna anului 2023, nu vor apărea ambulanțe noi, serviciile de ambulanțe vor intra într-o criză tehnică fără precedent. E jenant să rămâi în intersecție... și am avut un caz cu o ambulanță rămasă defectă în intersecție unde a coborât asistenta cu ambulanțierul și au împins ambulanța din intersecție”, declară Gheorghe Chiș.

Bani au fost, de ce nu s-au cumpărat ambulanțe?

Liderul sindical vorbește despre „promisiunile” pe care ambulanțierii le-au primit în ultimii ani în ceea ce privește înnoirea parcului auto.

Problema ambulanțelor vechi și uzate din România nu e de ieri, de azi, și a fost folosită, în trecut, și în disputele politice.

În 2016, de pildă, secretarul de stat Raed Arafat era criticat de șeful PSD și – de facto – al guvernului de atunci, Liviu Dragnea, pentru problemele tehnice de la Ambulanță, dar și pentru presupuse „neînțelegeri” între Ambulanță și SMURD.

Dr. Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), care coordonează, din punct de vedere operativ, sistemul de ambulanță încă din 2007, respingea acuzațiile.

Dincolo de dispute politice, aceia au fost anii în care ambulanțierii au început să spere că problema parcului auto se va rezolva.

În 2017, Guvernul României a stabilit ca Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), instituție aflată în subordinea lui Raed Arafat, să se ocupe de achiziția de ambulanțe din bani europeni. Erau puși la bătaie peste 300 de milioane de euro.

Raed Arafat alături de fostul șef al IGSU, Paul Imandi. 23 august 2019.

Un an mai târziu, IGSU a scos la licitație achiziția. S-a semnat un acord cadru pe patru ani, între 2018 și 2022, în baza căruia IGSU urma să cumpere, anual, până la 4.000 de ambulanțe noi, de diverse tipuri de echipare.

Aveau să fie cumpărate, până la expirarea contractelor, 1.332 de echipaje, cele mai multe de tip A și B.

Autospecialele de ambulanță diferă foarte mult între ele, în funcție de echipări și dotări. Cele mai simple sunt cele de tip A, care sunt dotate doar pentru transportul pacienților – de pildă, de la spital acasă, sau între spitale.

Intermediare sunt cele de tip B – cum e cea de la Bivolari/jud. Iași, dotate cu echipament de prim-ajutor ce poate fi folosit de un asistent. În fine, cele mai scumpe, cele de tip C – un adevărat mini-spital ambulant – pe care care se află și medic și care intervin la cazurile grave, unde e nevoie de expertiza unui doctor.

Toate lipsesc azi din parcurile auto, însă cei din sistem reclamă cel mai mult uzura sau lipsa celor de tip B și C.

După licitația din 2018, IGSU a semnat patru acorduri cadru pentru livrarea de ambulanțe cu Renault, Țiriac Auto și Deltamed.

Primele contracte au fost semnate la finele acelui an, când livrarea a 644 de ambulanțe a fost parafată între firme și IGSU. Un an mai târziu, în 2019, au fost încheiate contracte pentru alte 645 de ambulanțe.

Părea că lucrurile se îndreaptă spre bine. Parcul auto al ambulanțelor primea o mult așteptată gură de oxigen.

În 2020 a venit pandemia și achiziția de ambulanțe s-a oprit. Doar 20 de autospeciale au fost achiziționate în acel an în baza acordurilor cadrul din 2018. În 2021, respectiv 2022, niciuna.

Ultima achiziție aferentă acelui contract a fost anunțată săptămânile trecute: 122 de ambulanțe de tip A, ce urmează a fi livrate de Renault în perioada următoare.

Ce spune Arafat

Sindicaliștii din serviciile de ambulanțe se plâng de faptul că, în pandemie, toate achizițiile s-au învârtit în jurul materialelor sanitare de protecție anti-Covid, în timp ce de reînnoirea ambulanțelor nu i-a mai păsat nimănui.

„Am sperat, conform promisiunilor, că va fi mai bine. Din păcate, ne-am convins că s-a lucrat împotriva noastră și îmi asum ceea ce spun”, spune Gheorghe Chiș, de la Federația „Ambulanța”.

Acesta argumentează: „Nu s-a avut în vedere absolut nicio achiziție în timpul pandemiei, toată lumea s-a concentrat doar pe problemele de pandemie și nu s-a continuat achiziția care trebuia făcută anual prin contracte subsecvente în baza acordului cadru a celor patru ani”.

Gheorghe Chiș acuză și faptul că reprezentanții DSU au ignorat nevoile serviciilor de ambulanță în tot acest an; în toamna anului trecut, după o acțiune de protest la guvern, i s-a promis că premierul îi va căuta pentru a le auzi doleanțele.

Gheorghe Chis, președintele Federației „Ambulanța”.

Nu s-a mai întâmplat acest lucru nici până în ziua de azi.

Secretarul de stat Raed Arafat, șeful DSU, a explicat în luna februarie 20233, la one2one, rubrica de interviuri a Europei Libere, de ce a eșuat achiziția de ambulanțe.

„Firmele nu au mai vrut să semneze contractele subsecvente chiar dacă aveam noi bani pentru că au crescut prețurile și nu au vrut să riște”, a explicat Raed Arafat.

În ianuarie 2023, întrebat despre vechimea ambulanțelor, secretarul de stat spunea că, de fapt, problema nu e chiar atât de gravă.

„Sunt ambulanțe cu un milion de kilometri, dar acestea au deja motorul schimbat, deci au 500.000 de kilometri”, declara secretarul de stat.

Pentru că acordurile cadru din 2018 au expirat, DSU, prin IGSU, pregătește o nouă licitație publică pentru achiziția a 1.200 de ambulanțe, tot cu bani europeni.

„Deja este făcut noul caiet de sarcini, colegii l-au finalizat, urmează să iasă noua procedură. O să vedem după asta în cât timp se livrează, pentru că toate firmele ne avertizează că va fi greu cu livrările”, spunea Arafat, la același interviu one2one de la Europa Liberă.

Până vineri, 28 aprilie, pe platforma de licitații publice din România anunțul de licitație privind achiziția celor 1.200 de ambulanțe nu era publicat.