Se pierd, astfel, zeci de milioane de euro, fără să fie tras nimeni la răspundere. Ministerele de Finanțe și cel de Externe susțin că nu e de competența lor deschiderea acestor procese pentru recuperarea pagubelor.
România a plătit pe 10 decembrie 2020 amenda de 3 milioane de euro primită în urma unui proces pierdut la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) deoarece nu a transpus Directiva europeană privind spălarea banilor.
Banii au fost plătiți din fondurile Ministerului Finanțelor, pe 10 decembrie 2020, fiind adoptată și o ordonanță de urgență în acest sens, deoarece până atunci nu era prevăzut sursa de finanțare a acestor amenzi.
„Ministerul Finanţelor a efectuat, potrivit extrasului de cont din data de 10.12.2020, plata sumei de 3.000.000 euro, reprezentând obligația de plată către Comisia Europeană în cauza C-549/18 – acțiunea de infrigment generată de netranspunerea în termen a directivei UE 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului”, se arată în răspunsul MFP către Europa Liberă.
Fără cadru legal pentru plata acestor amenzi
Deși sursa amenzii este, în fapt, inacțiunea politicienilor, care nu au transpus în legislație directiva europeană, nimeni nu răspunde. Europa Liberă a solicitat lămuriri de la MFP, cu privire la răspunderea personală în privința acestor sancțiuni, însă răspunsul primit a fost unul tangențial.
„Ținând cont de faptul că legislația națională nu conținea o reglementare de natură bugetară care să stabilească sursa de finanțare și ordonatorul principal de credite prin bugetul căruia se va efectua plata sumei mai sus menționate, în vederea evitării riscului plăţii unor dobânzi penalizatoare după expirarea termenului de 45 de zile calendaristice de la data primirii notificării de plată, s-a promovat proiectul de act normativ care a apărut în dreptul pozitiv ca Ordonanța de urgență a Guvernului nr.207/2020”, se arată în răspunsul incomplet al MFP.
Lege incompletă în Parlament
În OUG-ul cu pricina nu se face vreo referire la inițierea unei acțiuni în regres împotriva persoanelor responsabile de sancțiunea aplicată, doar se precizează de unde se plătesc banii, adică bugetul de stat, prin MFP.
În acest moment, ordonanța este la Camera Deputaților, unde este în dezbatere, și a trecut de Senat fără niciun amendament pentru recuperarea banilor plătiți de România de la politicienii responsabili de primirea acestor amenzi.
La momentul pronunțării deciziei de condamnare a României, la conducerea ministerului Justiției se afla Tudorel Toader.
El susținea atunci că nu este vina lui, deoarece a cerut în repetate rânduri adoptarea proiectului prin ordonanță de urgență, dar a fost „blocat” în Guvern. L-am întrebat pe fostul ministru dacă Ministerul Finanțelor Publice ar trebui să inițieze un proces împotriva persoanelor responsabile de sancțiunile aplicate de CJUE. A citit mesajul, dar nu a răspuns.
Corecții financiare plătite fără proces
Un alt caz mediatizat este cel al corecțiilor financiare de 80 milioane de euro din cauza unor nereguli cu bani europeni rezervați agriculturii, bani plătiți de România în urma unei greșeli a echipei conduse de agentul guvernamental Radu Canțăr.
În iunie 2018, Comisia Europeană a aplicat României corecții financiare de circa 100 de milioane de euro pentru o serie de nereguli constatate la absorbția unor fonduri europene în agricultură, în perioada 2014-2016.
În septembrie 2018, fostul agent guvernamental al României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Radu Canțăr, a contestat la Tribunalul UE corecții financiare de 80 de milioane de euro din totalul sumelor imputate de Comisie. Canțăr a făcut o confuzie și a depus contestația prea târziu, iar Tribunalul UE i-a respins-o din acest motiv.
România a întârziat două săptămâni cu deschiderea procesului, așa că a pierdut ocazia de a se apăra în fața acuzațiilor.
Acarul Păun se uită spre Polonia
În octombrie 2019, Guvernul Dăncilă a fost demis de Parlament, iar în noiembrie Canțăr a demisionat din funcția de subsecretar de stat în Ministerul de Externe, agent guvernamental la Curtea de Justiție a UE.
Întrebat dacă ar fi oportun ca ministerul de Finanțe să se îndrepte printr-un proces împotriva persoanelor responsabile de sancțiunile aplicate de CJUE, Canțăr a răspuns ca nu are nimic împotrivă, că nu știe dacă există o lege specială care să reglementeze asta, dar în lipsa unei legi speciale pot fi folosite normele generale din Codul Civil privind răspunderea delictuală civilă.
„Nu știu dacă s-au plătit acele corecții. În privința netranspunerii directivei privind combaterea spălării banilor, vedeți și dumneavoastră cazul Poloniei, nu suntem singurul stat sancționat de CJUE. În ceea ce privește corecțiile pe agricultură, am fost scos în față, nu sunt singura persoană care a luat decizia respectivă. Ceilalți care nu au fost nominalizați apar și în decizia Curții. Lucrarea a fost analizată la Serviciul de contencios, au fost reuniuni de lucru, grupuri de lucru care au stabilit data respectivă. Nu mi-a semnalat nimeni, dintre colegi, că ar fi probleme cu acele termene. A trebuit să fiu desemnat Acarul Păun, îmi pare rău că s-a întâmplat așa. Pe de altă parte, nu putem fi siguri că am fi câștigat procesul”, ne-a declarat Canțăr.
Avertismente în van
Cu referire la netranspunerea în termen a directivei privind combaterea spălării banilor, fostul agent guvernamental arată că a făcut nenumărate demersuri și a tras mai multe semnale de alarmă în legătură cu acest subiect, dar nu a fost ascultat de nimeni.
„Arhivele stau mărturie că au fost mai multe avertismente. Am avut cel puțin 20 de reuniuni pe această temă. Directiva era în aria de reglementare a ministerului Justiției, a ministerului de Finanțe și a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Nu eu am asigurat reprezentarea României în ședință. În fiecare lună am trimis o notă de informare a guvernului pe acestă temă, în sensul că trebuie implementată directiva. A durat foarte mult în parlament, a fost atacată și la Curtea Constituțională, e greu de spus cine se face vinovat de această amendă”, ne-a mai declarat Canțăr.
MF știe doar să plătească, nu să recupereze
Ideea de a recupera banii de la cei vinovați de amenzile primite în urma unor decizii ale CJUE este susținută și de fostul ministru al Justiției, Ana Birchall.
„Ministerul Finanțelor trebuie să informeze transparent opinia publică dacă a inițiat acțiunea de regres împotriva persoanelor responsabile și vinovate de amenda primită de Romania, în valoare de 3.000.000 de euro, prin decizia CJUE pentru că a tergiversat transpunerea în legislația națională a directivei spălării banilor. Cap de lista este Tudorel Toader! Sunt curioasă dacă Ministerul Finanțelor a introdus această acțiune de regres pentru recuperarea banilor sau nu! În iulie 2020 alertam că instituțiile responsabile trebuie să îi tragă la raspundere pe cei vinovați. De ce să plătească această amendă fiecare român cinstit și de bună credință care nu are nicio vină că niște smecheri, politicieni sau un ministru auto intitulat apolitic, deși era mai mult decât politic, nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu?”, se întreba, recent, Birchall pe Facebook.
Am întrebat și noi la ministerul de Finanțe dacă are de gând să recupereze banii pierduți în urma corecțiilor subvențiilor din agricultură.
Instituția a transmis solicitarea către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) deoarece „obiectul cauzelor soluționate de către Tribunalul Uniunii Europene (T-530/18), respectiv de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (C-498/19/P) nu se află în aria de competență a Ministerului Finanțelor”.
Nici MAE nu e competent
La rândul său, MAE susține că nu e în competența lui să recupereze aceste sume, ei având doar misiune de reprezentare în aceste procese și a retrimis solicitarea noastră către ministerul de Finanțe.
„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) exercită, în numele Guvernului României, prerogativele de Agent Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb. În această calitate, instituția noastră a asigurat reprezentarea juridică a României în acțiunea în anulare care a făcut obiectul cauzei T-530/18 și în recurs (cauza C-498/19 P). Exprimându-ne disponibilitatea de a furniza informații în legătură cu aspecte de competența instituției noastre, precizăm că declanșarea unei acțiuni în regres nu intră în atribuțiile Ministerului Afacerilor Externe. Prin urmare, vă informăm că am restituit Ministerului Finanțelor solicitarea dumneavoastră, spre competentă soluționare”, se arată în răspunsul MAE.
De la magistrați se pot recupera banii
Situația este oarecum similară cu despăgubirile plătite de stat în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Într-un studiu de anul trecut al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), organizația arată că MFP nu manifestă niciun interes față de recuperarea banilor plătiți de noi toți pentru erorile comise în cauze care au dus la condamnarea României la CEDO.
Chiar dacă este inaplicabilă, răspunderea magistraților este trecută, formal, în statutul magistraților. „Statul se poate îndrepta cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în lege.
Cu toate acestea, ministerul de Finanțe nu a deschis niciun proces împotriva magistraților care au greșit.
„Este normal ca Ministerul de Finanțe să se întoarcă împotriva celor responsabili de condamnarea României pentru netranspunerea unor directive europene. Așa cum avem în legea magistraților posibilitatea ministerului să deschidă un proces împotriva unui judecător sau procuror care a dispus măsuri sau a pronunţat hotărâri judecătoreşti care, ulterior, au dus la condamnarea României printr-o hotărâre CEDO, ar trebui și clasa politică trasă la răspundere pentru lipsa de voință politică sau tergiversarea adoptării unei legi”, ne-a declarat un magistrat care a dorit să-și păstreze anonimatul.