Ministerul Agriculturii a cheltuit din 2018 până azi 3,5 milioane de euro pentru ca 10.000 de fermieri să afle cum să se asocieze. Trei ani și jumătate mai târziu, au rezultat opt cooperative, multe funcționale ca asociații doar pe hârtie. Cooperativele nu au mai mult de zece membri. Efectul e aproape de zero, la scara întregii țări.
În România sunt peste trei milioane de ferme mici și medii care lucrează sub cinci hectare de teren, așa cum reiese din datele Institututlui Național de Statistică. E adevărat, în acest calcul au intrat și gospodăriile de subzistență ale familiilor care dețin sub două hectare de teren și care produs pentru a se întreține.
Din cele 3,14 milioane de ferme, doar 100.000 produc și pentru a vinde. Proprietarii acestora evită să se asocieze în cooperative serioase de teama ca ferma lor să nu fie controlată de altcineva, așa cum era în perioada colectivizării comuniste de până în 1989.
Pentru a învinge teama fermierilor de asociere, de cooperative, Ministerul Agriculturii a selectat la finele anului 2018 compania Egis Romania pentru ai-i învăța pe agricultorii români care sunt avantajele muncii în echipă. Egis a primit 3,5 milioane de euro, fonduri europene, de la Ministerul Agriculturii condus atunci (ca și acum) de Petre Daea.
La momentul în care compania Egis România a fost selectată pentru programul denumit „Agricoop”, societatea avea legături financiare cu doi consilieri personali ai lui Petre Daea. Este vorba de Tiberiu Ștef și Florin Ciobanu. Cei doi erau parteneri Egis în alte proiecte europene finanțate însă de Ministerul Fondurilor Europene (actualul Ministerul al Investițiilor și Programelor Europene - MIPE)
Reprezentanții firmei ne-au explicat că toate contractele s-au desfășurat corect. Iar Tiberiu Ștef, unul dintre consilierii ministrului, a insistat că nu a avut atribuții în selectarea companiei Egis la licitația din 2018.
Ministerul Agriculturii condus de Petre Daea nu ne-a precizat oficial până la acest moment care sunt cooperativele înființate, care activează în interesele a mai mulți membri, în cadrul programului „Agricoop”.
Efectul unui program guvernamental de milioane de euro eșuat
În această primăvară, tot mai mulți fermieri români- legumicultori, crescători de animale, cultivatori de cereale - au semnalat prin acțiuni de protest că produsele nu mai sunt cumpărate de procesatori sau de comercianți. Motivele: lanțurile de magazine preferă să importe sau să cumpere produse de la marile ferme.
„Vine extrem de mult lapte din import. Peste un milion de tone de lapte și produse lactate. Vorbim de cantități foarte mari din Polonia şi Ungaria care ne aduc pe noi în imposibilitatea de a concura pe piață”, explică Ionuț Lupu, fermier zootehnic, dar și reprezentant al unei cooperative importante din domeniu.
Un protest inedit al fermierilor români a avut loc pe 29 martie, în județul Sălaj. Mai mulți crescători de vaci au vărsat laptele, nemulțumiți de prețurile prea mici pe care le primesc de la procesatori.
Fermierii reclamă că nu își mai acoperă costurile și avertizează că iau în calcul să renunțe la animale. Între timp, în magazine, litrul de lapte se vinde chiar și de peste trei ori mai scump decât la poarta fermei.
Șapte tone de lapte au aruncat fermierii români într-un protest simbolic din 29 martie.
„Am scăzut prețurile de la 3 lei cât era în luna decembrie (...) până am ajuns acum la 1,65 lei. Dar ni s-a comunicat că nu mai au nevoie de lapte nici la prețul ăsta. Ne gândim în continuare să ducem vacile să le abatorizăm”, spune Ionuț Pop, președintele Cooperativei Bovis Someș.
Ionuț Lăscaie, președinte al Cooperativei Agricole Produs în Dâmbovița, este unul dintre cei care cred că o parte dintre neajunsurile fermierilor români provin din faptul că nu au reușit să lucreze în cooperative
„Eu am strâns o sută de producători de legume. După ce a început să funcționeze, au înțeles că acesta e viitorul. Am accesat fonduri europene și am făcut o făbricuță, unde am început să procesăm legume de la producători și iată că astăzi avem 869 de membri, care lucrează 3.500 de hectare, iar membrii produc legume, fructe, miere, carne, lapte, cereale, am încercat să diversificăm activitatea”, ne explică Lăscaie.
România dezbinată. Cooperativele sunt puține și, de multe ori, de formă
Modelul cooperativelor din Franța, Olanda și alte state mai dezvoltate ar trebui să fie reperul pentru agricultorii mici și medii. „Trebuie să găsim soluții comune, astfel vom reuși să progresăm. Cooperativele din Olanda, din Italia, din Franța, de oriunde din vestul Europei au un cuvânt de spus, în timp ce la noi nu e o structură care să ne adune pe toți și să spună același mesaj“, spune Gabriel Stanciu, președinte al Cooperativei Agricole Braicoop.
Faptul că fermierii români nu știu sau nu vor să se asocieze este de notorietate de ani de zile.
Pe drumul care leagă comunele argeșene Buzoiești și Recea, în fața propriilor sere, două familii de mici fermieri vând separat legume, deși împreună le-ar fi mai ușor, măcar dacă ne gândim că ar fi nevoie de o singură persoană care să vândă, nu de două.
Recea, Buzoiești, județul Argeș, Romania
În România sunt peste 4.000 de cooperative, conform datelor Ministerului Agriculturii, de la sfârșitul anului 2020. Însă doar 10% au mai mult de cinci membri fondatori, iar puțin peste 5% au mai mult de 20 de membri, conform datelor asociațiilor din domeniu agricol.
Una dintre micile cooperative este cea a apicultorilor din Recea. Valentin Alecse spune că sunt de-abia la început și nu au multe realizări.
„Nu avem nici sediu, noi lucrăm în câmp. Suntem înființați de curând. Nu prea avem ce să vă spunem, facem miere.”
În multe cazuri, aceste cooperative sunt de familie, ori o asociere între prieteni apropiați, de încredere. Un alt fenomen este asocierea de formă, doar pentru a avea un punctaj mai mare la obținerea fondurilor europene.
Explicațiile lipsei de cooperare dintre fermieri
În comuna Recea, sunt două cooperative. Cea de apicultori condusă de Valentin Alecse este înființată prin programul „Agricoop” al Ministerului Agriculturii, inițiativă lansată în 2018 de ministerul de resort cu scopul de a-i ajuta pe fermieri să înțeleagă mai bine avantajele asocierii. Este exact programul finanțat de Comisia Europeană cu peste 3,5 milioane de euro.
Viorel Mihalcea, fermier
Cea de-a doua cooperativă, unde membrii cultivă cereale, îl are ca președinte pe Viorel Mihalcea.
„Eu am înființat cooperativa undeva în 2016. Avem ceva fermieri tineri, dar de peste 45, 50 de ani nu sunt. Nici nu au vrut să audă de așa ceva, știu ei cum să-și facă treaba”, ne spune acesta.
Viorel Mihalcea consideră că amintirea perioadei comuniste, când colectivizarea s-a făcut forțat, este motivul reticenței agricultorilor români.
„Majoritatea persoanelor sunt reticente. Sunt fermieri bătrâni și nu acceptă. Ei consideră că în momentul când cooperativa este înființată, iar eu sunt președinte, consideră că noi îi și direcționăm în părțile unde noi dorim. Lucru care nu este adevărat. Orice lucru se supune la vot. Dar e mult mai greu să intri să te înțelegi cu ei”.
Rănile colectivizării
În România, Partidul Comunist Român a desfășurat în perioada 1949–1962 procesul de colectivizare, ce a constat în confiscarea aproape a tuturor proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat.
Gospodăria colectivă a fost înlocuită de Cooperativa Agricolă de Producție (CAP)
În România, colectivizarea a fost similară cu cea efectuată în URSS.
Acest sistem al colectivizării forțate a fost menținut și întărit de sistemul condus de Nicolae Ceaușescu până în 1989.
A fost introdus sistemul cotelor. Prin acest sistem, țăranii erau obligați să predea statului o parte semnificativă din producția gospodăriilor lor.
Dimensiunile acestui impozit în natură au variat. De multe ori, țăranii erau lăsați doar cu grâul de sămânță pentru anul următor, iar uneori nici cu acesta. Prin sistemul cotelor, multe gospodării agricole mari din zona rurală au fost duse la ruină, ceea ce a cauzat sărăcirea satelor românești în ansamblul lor.
Fermierii lucrau la comun terenurile colectivizare și primeau în schimb o cotă de produse care le permitea cu greu supraviețuirea.
Istoricul Germina Nagâț crede că țăranii români au avut cel mai mult de suferit în perioada comunistă, dar și după Revoluție, ceea ce explică lipsa lor de voință pentru a mai lucru în colectiv, într-un număr cât mai mare, cu alți fermieri.
„Sunt cei mai mari perdanți ai post-comunismului. Au muncit ca niște robi, au fost prost plătiți muncind pe pământul lor confiscat, au pensii mizerabile. Chiar datoria externă a României s-a plătit în principal cu produse agricole”, ne explică aceasta.
Avantajele cooperativelor
Viorel Mihalcea, fermier din Recea, comună din Argeș, vede clar avantajele cooperativelor.
„Cheltuieli mai mici, licitații pe partea de inputuri, licitații pe partea de vânzare. Ne ajută orice ban și la vânzări, și la cumpărare”.
Your browser doesn’t support HTML5
Ceaușescu încă îi bântuie pe fermierii români care refuză asocierea în cooperative
„Vă spun sincer, și pe partea de stocare, strângând cerealele cooperativei (n.r. obținem) la licitație, prețuri mai mari, venituri mai mari. E destul ușor de înțeles, pentru cine vrea să înțeleagă.”
Fermierul din Recea care a înființat o cooperativă în 2016, înainte de programul guvernamental, crede în continuare în viitorul cooperativelor, chiar dacă recunoaște că majoritatea nu au foarte mulți membri în acte, dar și mai puțini care să acționeze la comun.
Programul Agricoop. Opt cooperative, 3,5 milioane de euro, succes pe hârtie și în declarațiile oficiale
Tocmai pentru ca tot mai mulți fermieri români să înțeleagă avantajele asocierii, Ministerul Agriculturii a lansat un program prin care dorea să promoveze cooperarea. Viorel Mihalcea consideră util programul guvernamental.
„Da, clar da. Sunt benefice astfel de proiecte. Știu și de programul Ministerului Agriculturii. Știu”, aprobă fermierul.
Am luat la rând toate așa-zisele cooperative înființate cu bani europeni ca să vedem cât succes au acum, după cinci ani de la implementarea programului. Nu mică ne-a fost mirarea când am descoperit că nici măcar toate cele opt asocieri, oricum puține, nu sunt funcționale.
În Buzoiești, comuna vecină, este o singură cooperativă - AgriProd Muntenia, din satul Ionești.
Pe hârtie, cooperativa are zece membri. Cifra de afaceri pare să demonstreze că este activă și de succes. În 2021, a raportat o cifră de afaceri de peste 22 de milioane de lei.
Cum se face agricultură în Argeș, România
Președintele Asociației, Mitică Dincă, spune însă în timpul unei discuții telefonice că de fapt are un singur membru activ, în ciuda cifrelor care dau bine pe hârtie.
„Nu, nu aveți cu ce alt membru să vorbiți, doar eu mai sunt. Iar eu sunt plecat”, ne explică acesta când îl întrebăm dacă putem discuta despre cum a evoluat afacerea pe care o conduce, după ce a fost înființată în 2020.
Am continuat investigația și iată rezultatele:
Cât de active sunt cele 8 cooperative înființate pentru 3,5 milioane de euro
- Apicultorii Văii Argeșului, Comuna Recea
Reprezentanții Primăriei Recea nu au înregistrat cooperativa. Activitatea apicolă a lui Valentin Alecse, președintele cooperativei, e cunoscută ca o asociație familială, nu o cooperativă. Valentin Alecse nu a dorit să stea de vorbă cu Europa Liberă, pe motiv că nu are sediu și nu știe ce să ne spună.
- Cooperativa Agricolă AgriProd Muntenia din Ionești, județul Argeș
Președintele Asociației ne-a transmis că poate sta de vorbă cu Europa Liberă, dar că are treabă. A recunoscut că doar el este membru activ. „Nu aveți cu cine să vorbiți cu altcineva, doar eu sunt.”
- Cooperativa Agricolă AgroActiv, Mârghia de Sus, județul Argeș
Europa Liberă nu i-a putut contacta membrii Asociației.
- Terra Prod din Bradu, județul Argeș
AgroActiv Mârghia și Terra Prod au același număr de contact.
Ambele cooperative îl au consilier pe Dragoș Alexandru, managerul de proiect al Agricoop. Dragoș Alexandru este reprezentantul Egis România, care a coordonat proiectul de 3,5 milioane de euro.
Din toate cooperativele înființate în Agricoop nici una nu are mai mult de 30 de membri, din care măcar 10 să fie activi, așa cum reiese din monitorizarea făcută de Europa Liberă.
Cooperativa de fațadă, înființată pentru un punctaj mai mare la fonduri europene
Paradoxal, pentru a avea acces la fonduri europene, fermierii cu inițiativă și-au făcut „cooperative personale” cu puțini membri pentru a avea punctaje cât mai bune la acordarea banilor europeni.
Așa se face că din 2022 sunt mai multe cooperative decât erau în perioada comunistă, atunci când forțat în fiecare localitatea era câte o cooperative - denumite Cooperativa Agricolă de Producție (CAP) - pe tipul de activitate agricolă - cereale, legume, fructe, zootehnie etc.
Din datele Ministerului Agriculturii reiese că la finalul anului 2022 erau peste 4.000 de cooperative. Înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007, erau sub 350.
Petre Daea, ministrul în funcție de la Agricultură, ne-a spus că acesta a susținut mereu cooperarea dintre agricultori, care să țină seamă și de politicile europene comune.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, salută înființarea cooperativelor. Un mesaj la fel de steril precum programul de 3,5 milioane de euro aruncate pe fereastră.
„Trebuie să valorificăm interesele fermierilor, valorificând resursele de care dispunem în funcție de condițiile specifice fiecărei zone în parte, în așa fel încât nivelul producțiilor și valorificarea superioară a acestora să influențeze pozitiv viața economică a României”, ne-a spus acesta.
Și ministrul pune o parte din rateurile asocietii fermierilor pe traumele comuniste.
Asocierea în cooperative este viitorul
Cu toate acestea, Viorel Mihalcea crede că asocierea este viitorul micilor fermieri. Nu crede că numărul cooperativelor este important, ci cât de puternice sunt.
„Speranța moare ultima, dar, anual, gradual, încercăm să ajungem la cât mai mulți, să avem cât mai mulți membri. Suntem cinci membri fondatori, plus doi; suntem șapte membri la ora actuală.
„Nu e nevoie neapărat de mai multe cooperative. E nevoie ca fermieri să se unească. Nu era nevoie nici de asta înființată de mine. Dacă eram de acord toți fermierii să mergem la una, cu cât mai mulți, cu atât mai bine”.
Programul finanțat din fonduri europene, Agricoop, pe larg
Dincolo de mesaje frumoase, dar fără efect, rămân datele de netăgăduit ale singurului program de amploare din România care trebuia să-i convingă pe fermierii români să se asocieze. Revenim la firma care a câștigat contractul.
Egis România a fost declarată compania câștigătoare de către Ministerul Agriculturii la începutul lunii octombrie 2018.
Grupul francez de proiectare, inginerie și consultanță în construcții Egis își desfășoară activitatea în România prin intermediul a două firme, EgisRomânia SA și Egis International SA Franța, Sucursala București. Egis România este mai cunoscută pentru faptul că a fost implicată, în calitate de consultant, în contractul cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania, și pentru faptul că primarul sectorului 1, Clotilde Armand, a fost director al subsidiarei pentru România.
Egis România trebuia să pregătească timp de 41 de luni de la semnarea contractului minimum 10.000 de fermieri care să realizeze 350 de asociații, dintre care OPT chiar să funcționeze pe piață, conform legislației.
În caietul de sarcini realizat de angajații Ministerului Agriculturii, un capitol care atrage atenția este cel legat de subcontractare. A fost stabilit un plafon maxim de subcontractare de 9%.
Subcontractantul a fost firma Fidmart Merk, societate deținută de Dragoș Alexandru, conform datelor platformei termene.ro. Dragoș Alexandru este director în cadrul Egis România și cel care a devenit manager de program.
„Referitor la solicitarea dumneavoastră de a vă pune la dispoziție o serie de informații despre proiectul «Servicii de Consiliere acordate producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol », dorim să vă comunicăm că în contractul semnat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale exista clauze de confidentialitate, care nu ne permit să divulgăm informații ale contractelor către terțe părti. Pentru aceasta, vă rugăm să contactati biroul de presă al Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a fost răspunsul primit de la Egis.
Daea a fost în comisia de licitație
Printre persoanele nominalizate din cadrul Ministerului Agriculturii cu răspundere în această licitație a fost Petre Daea – Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Actualul ministru de la Agricultură conducea ministerul și în 2018.
Primul scop al acestui contract de 3,5 milioane de euro este, conform datelor depuse de Ministerul Agriculturii, de „înființara de forme asociative care să fie orientate spre piață”.
Apoi, se dorește „consilierea fermierilor din mediul rural privind asocierea și întocmirea de planuri de afaceri”.
Se mai vizează încă două obiective: „consilierea beneficiarilor care au angajamente de agro-mediu, agricultură ecologică, precum și reducerea emisiilor de GES și amoniac din agricultură și consiliere pentru reorientarea calitativa a producției”.
Consilierii lui Daea au primit bani de la Egis în alte programe
Unul dintre consilierii personali ai lui Petre Daea în 2018 era Tiberiu Ștef. Asociația Agrom-Ro, pe care acesta o coordona, avea la acel moment un proiect de 13,4 milioane de lei tot cu Egis România, compania care primea de la Ministerul Agriculturi un contract de 3,5 milioane de euro, ca unic participant.
Tiberiu Ștef ne-a transmis că nu are nicio legătură cu atribuirea contractului. El a recunoscut că asociația sa are relații de parteneriat cu Egis și că lucrează la minister în calitate de colaborator.
Ce spun datele obținute de Europa Liberă. În luna martie 2018, Egis România anunța că a obținut de la Ministerul Fondurilor Europene un proiect de 13,4 milioane de lei (peste 2.9 milioane de euro, la cursul oficial de atunci).
Banii erau acordați în cadrul Porgramului „Start Up Plus”. Partenerul Egis în cadrul acestui proiect de aproape trei milioane de euro era Asociația Agrom-Ro, înregistrată în Sângerogiu de Mureș, județul Mureș.
Cei doi parteneri își asumau ca în schimbul milioanelor de euro să școlească 450 de persoane, 300 fără ocupație, din județele Mureș, Harghita, Sibiu, Covasna, Brașov și Alba să deschidă afaceri.
Prezentările în căminele culturale sau în săli ale primăriilor au reprezentat principalele activități ale programului Agricoop.
Egis România și Agrom-Ro trebuiau să aleagă 54 de proiecte de afaceri din partea celor 450 de participanți, planuri de afaceri care să benefieze de 30.000 de euro, iar în cadrul acestor afaceri să se creeze 108 locuri de muncă.
Din datele oferite de Ministerul Justiției, minister care administrează baza de date a organizațiilor non-guvernamentale, reiese că Agrom-Ro din Sângeorgiu de Mureș este o organizație care este condusă de un consiliu director.
Din consiliul director fac parte Jeno Nazna, președinte, și membrii Arpad Szabo, Vasile Greu, Ema Borbely și Tiberiu Ștef, așa cum reiese din datele obținute de la Ministerului Justiției.
Funcția de director este ocupată de la înființare, în 1999, și până acum, de Tiberiu Ștef.
„Conducerea zilnică a operațiunilor și activității curente este asigurată de director împuternicit în acest sens”, se mai precizează pe site-ul asociației.
Tiberiu Ștef se împarte între funcția de consilier personal al ministrului și cea de șef executiv la Asociația Agrom-Ro.
„Eu lucrez la Ministerul Agriculturii. Nu sunt angajat, sunt colaborator și nu am discutat cu ministrul Petre Daea despre contractul atribuit firmei Egis. Eu discut cu ministrul Daea doar despre probleme legate de zona montană. Nu am avut nicio implicare în acordarea acestui contract pentru că eu sunt consilier personal al ministrului”, ne-a transmis Tiberiu Ștef.
Tiberiu Ștef (centru)
Acesta a recunoscut că a colaborat cu Egis România, dar a precizat că proiectul a fost depus când el nu lucra la minister. Totodată, Ștef consideră că nu este niciun conflict de interese între faptul că este consilier la Ministerul Agriculturii, minister care a acordat 3,5 milioane de euro partenerilor săi dintr-un alt program.
Răspunsul Egis primit a fost următorul: „Referitor la solicitarea dumneavoastră de a vă pune la dispoziție o serie de informații despre proiectul «Servicii de Consiliere acordate producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol », dorim să vă comunicăm că în contractul semnat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale există clauze de confidentialitate, care nu ne permit să divulgăm informații ale contractelor către terțe părti. Pentru aceasta, vă rugăm să contactati biroul de presă al Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.”
- Al doilea consilier: Florin Ciobanu
Florin Ciobanu era și el consilier personal al lui Petre Daea atunci când ministrul a acordat contractul Egis. Ciobanu fusese contractat de Egis România încă din februarie 2012 să fie expert într-un alt proiect pe fonduri europene câștigat de compania cu origini franceze.
Anunțul privind licitația lansată de Ministerul Agriculturii a fost pe 15 februarie. Cinci zile mai târziu, pe 20 februarie, Egis România a postat pe site că îl alege dintre 13 candidați pe Florin Ciobanu să fie expert în cadrul unui contract.
Este vorba de proiectul „Dezvoltarea mediului antreprenorial din regiunea Sud-Vest prin acces la finantare – DEMOFIN – SV”. Valoarea finanțării primite de Egis de la Ministerul Fondurilor Europene a fost de 2,9 milioane de euro, aproximativ 13,5 milioane de lei.
Florin Ciobanu, lângă Petre Daea
Am încercat să-l contactăm pe consilierul ministrului Daea, însă Florin Ciobanu nu a răspuns la niciunul dintre cele două numere de mobil. Acesta nu ne-a răspuns până la acest moment nici la mesajele SMS pe care i le-am trimis. L-am întrebat dacă a avut vreo implicare în licitația câștigată de Egis, dacă a vorbit cu Petre Daea depre licitație și contract și câți bani a luat până în prezent de la compania cu capital francez.
ANI spune că nu e conflict de interese
Surprinzător, ANI spune că nu mai este conflict de interese ca un consilier al ministrului să ia bani de la firma care primește contracte de la ministerul unde lucrează.
În solicitatea trimisă ANI, am descris exact situația în care se află Tiberiu Ștef și Florin Ciobani. Agenția de Integritate a trimis următorul răspuns pe care îl redăm în totalitate:
„Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale incidente, având în vedere că funcția de consilier personal al ministrului nu este o funcție publică în sensul Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, ci reprezintă o funcție de natură contractuală, menționăm că nici OG nr. 32/1998 și nici Legea nr. 161/2003 nu reglementează incompatibilități sau situații de conflict de interese pentru această categorie de funcție.
Referitor la posibila încălcare a dispozițiilor legale privind conflictul de interese în materia achizițiilor publice, opinăm că din cele menționate în solicitarea dumneavoastră nu rezultă o situație de fapt care să conducă la încadrarea în unul dintre cazurile reglementate de art. 59-63 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.”