Peste 16 miliarde de euro pierde bugetul public din evaziune. Numai din TVA, Fiscul român încasează cu 33% mai puțin decât își planifică singur că ar trebui să colecteze. Datele fiscale ale României sunt centralizate într-un sistem electronic din 1998.
Serverele nu mai fac față, iar inspectorii fiscali nu pot face analize de risc care să le indice firmele și persoanele care nu își plătesc taxele. Platforma Fiscului cuprinde de fapt peste 400 de aplicații independente, cu servere proprii, iar datele din aplicații nu sunt interconectate.
În România evaziunea este de 3 ori și jumătate mai mare decât media statelor din Uniunea Europeană, conform unor statistici ale Eurostat. Însă, oficialii români nu pot limita această evaziune record pentru că nu au un sistem informatic modern, susțin chiar foști șefi ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Mai mult, chiar ultimul șef al Fiscului, Lucian Heiuș, spunea că această evaziunea nu este chiar așa de mare, iar craterul fiscal ar fi motivat de modul în care se calculează taxele în România printr-un sistem informatic vechi.
„Evaziunea fiscală din România nu este așa de mare cum se spune. Nouă, ca români, parcă ne place să ne lăudăm câtă corupție avem, câtă evaziune avem, cât nu colectăm … Noi avem și cu actualul sistem informatic 26 – 27% venituri fiscale în PIB. Și japonezii și SUA au tot cam atât”, a explicat Lucian Heiuș la o conferință din luna mai.
Cert este că România nu are un sistem informatic modern care să permită ușor plata impozitelor și a taxelor de către contribuabili, depistarea infracțiunilor de către inspectorii fiscali și eliminarea unor greșeli de calcul.
Your browser doesn’t support HTML5
ANAF supraveghează plata taxelor cu un sistem informatic din secolul trecut
Inspectorii fiscali și contribuabilii folosesc în prezent un sistem informatic lansat în 1998 și care a folosit doar mici actualizări ale softurilor care să permită platformei să fie accesate de pe aplicațiile browser ale calculatoarelor și telefoanelor.
Și inspectorii fiscali, și contribuabilii au dureri de cap când trebuie să folosească sistemul național fiscal al României.
Contribuabilii corecți nu pot plăti taxele, platforma cade des
Finalul lunii mai este un moment important, din punct de vedere fiscal, pentru persoanele fizice care trebuie să-și raporteze declarațiile de venituri pe anul anterior. Dar, și pentru firme, contabilii și administratorii trebuie să depună bilanțurile contabile pentru anul precedent.
Aproape ca în fiecare an, în luna mai, platforma ANAF a picat, pentru că nu a mai făcut față numărului mare de utilizatori. Pe 23 mai, dar mai ales pe 24 mai, platforma Fiscului nu a fost funcțională în cea mai mare parte a zilei.
Pe 24 mai, platforma nu a funcționat mare parte din zi. În cadrul documentării acestui material, Europa Liberă a încercat de trei ori să verifice dacă platforma funcționa pe 24 mai și de fiecare dată apărea un mesaj de eroare, semn că serverul ANAF nu poate fi găsit. Toate aceste încercări au fost făcute între orele 9.00 și 14.00, în cursul zilei de 24 mai 2023.
Platforma ANAF nu a funcționat o mare parte a zilei de 24 mai, cu o zi înainte de termenul limită pentru depunerea declarațiilor de venit a persoanelor fizice.
Asociația contabililor CECCAR (Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România) a cerut imediat prelungirea termenului pentru depunerea bilanțurilor firmelor (30 mai) și a declarațiilor personale (25 mai).
„Având în vedere disfuncționalitățile sistemului informatic al ANAF ce conduc la imposibilitatea respectării termenelor de depunere a declarațiilor fiscale și a situațiilor financiare anuale, CECCAR a solicitat autorității fiscale prorogarea termenelor de 25, respectiv 30 mai 2023 pentru depunerea acestora”, precizează reprezentanții CECCAR într-un comunicat al asociației din care fac parte peste 35.000 de liber-profesioniști contabili.
Autoritățile - ANAF și Ministerul de Finanțe, instituție care are în subordine agenția fiscală - nu au prelungit termenele de depunere, dar și-au pasat vina pentru blocarea platformei fiscale.
Haosul afectează sute de mii de firme. De exemplu, 800.000 de societăți comerciale și-au depus bilanțul contabil anul în mai 2022, conform rapoartelor Registrului Comerțului.
Bugetul public, păzit cu platformă IT din secolul XX
Deși au trecut 23 de ani din noul veac, statul român colectează taxe cu ajutorul unui sistem informatic din secolul trecut. În urmă cu 25 de ani, când a fost lansată actuala platformă ANAF, telefoanele cu taste Nokia încă erau cele mai vândute aparate electronice de telecomunicații în România.
Agenția de Administrare Fiscală este cea mai importantă structură centrală de colectare a taxelor și impozitelor datorate de persoanele fizice și de companiile care activează în România.
Actualul sistem informatic al ANAF a fost implementat de Ministerul Finanțelor Publice în 1998, cu bani de la Banca Mondială. Atunci au fost cumpărate primele servere și sisteme de stocare a informației de la IBM, conform datelor obținute de la Fisc.
Compania americană IBN este cea care a pus în funcțiune sistemul și l-a întreținut până în 2016 în baza unui contract desfășurat cu statul român și Banca Mondială. Inițial, sistemul era administrat de Ministerul de Finanțe.
În octombrie 2003, sistemul a fost transferat la ANAF, o dată cu înființarea noii instituții.
Minusuri ale platformei Fiscului. Timpul mediu de depistare a evaziunii este de DOI ani
În acest moment, sistemul IT al ANAF are mai multe minusuri care nu permit inspectorilor fiscali să-și facă munca și nici contribuabililor să-și plătească ușor taxele și impozitele.
Pentru inspectorii fiscali:
Europa Liberă a strâns din discuțiile cu oficiali și cu inspectorii fiscali, o parte din marile probleme cu care se confruntă cânt utilizează sistemul informatic.
- Deși digitalizarea fiscală este implementată în România de peste 15 ani, datele nu sunt centralizate. Un inspector fiscal poate bănui abia după un an, din confruntarea bazelor de date, o posibilă evaziune fiscală. Lucian Heiuș spunea că în acest moment, timpul mediu de depistare a evaziunii este de doi ani.
- Datele tranzacțiilor dintre firme nu sunt verificate automat. Un inspector trebuie să urmărească o tranzacție din diferite seturi de date. Mai exact, parcursul fiscal al unui produs de la Dragonul Roșu poate fi urmărit doar dacă se iau datele firmei care a cumpărat și se merge pe fir, tot mai departe, până la utilizatorul produsului. Un sistem modern ar trebui să soluționeze într-o secundă acest parcurs.
Inspectorii fiscali nu au parte de o platformă IT modernă care să le permită să depisteze ușor evaziunea.
- Analizele de risc din acest moment țin cont de controalele efectuate în anul anterior de direcțiile fiscale și de riscul de evaziune. Astfel, o firmă nouă și fără probleme poate face evaziune până când se primește o sesizare externă ANAF.
- Datele caselor de marcat nu sunt centralizare. Ele sunt doar stocate, dar nu sunt introduse într-o platformă centralizată.
- Platforma digitală conține peste 400 de aplicații individuale, pentru fiecare declarație, pentru activități economice, iar datele nu sunt integrate. Trebuie verificate individual.
Pentru contribuabili
- Aplicațiile online de tip desktop sunt realizate mai mult pentru a fi folosite de experți contabili, nu și pentru persoane fără pregătire contabilă.
- Este imposibilă folosirea platformei ANAF de pe telefon, dacă se dorește completarea unor date.
- În vârfurile lunare de depunere a declarațiilor fiscale, platforma cade destul de des.
Serverele nu mai fac față încă din 2003. Statul a cheltuit banii împrumutați de la Banca Mondială pe ... consultanță
În practică, ca la orice sistem informatic cu mulți utilizatori și o mare bază de date, serverele sunt partea cea mai importantă. Serverele sunt de vină, în opinia experților IT, și de problemele pe care inspectorii fiscali și contribuabilii le au când intră pe anaf.ro și de acolo pe alte pagini electronice ale Fiscului.
„Un sistem informatic înseamnă nu o interfață online, a unui site, a unei aplicații, ci partea din spate. Protecția datelor, arhivarea lor pentru o instituție de genul ANAF și capacitatea serverelor. Serverele reprezintă peste 50% dintr-un astfel de sistem informatic”, ne spune Dragoș Dobre, antreprenor în domeniul IT și consultant pentru mai multe societăți din domeniu.
Un inspector fiscal trebuie să consulte zeci de baze de date care formează platforma ANAF, fără ca datele din aceste aplicații să fie integrate.
„Sistemul informatic de mărimea și importanța ANAF n-ar trebui să fie ocupat în mod normal mai mult de jumătate ca spațiu de calcul. Pentru ca atunci când ai vârfuri, de exemplu 25 ale fiecărei luni (n.r. - data când au loc raportările lunare, trimestriale și anuale), să poată prelua sarcinile suplimentare. De asemenea, dacă ai o parte de resursă care pică, să poți să apelezi la altă resursă din sistem și s-o înlocuiești”, explica Gabriel Biriș, după ce acesta părăsea funcția de secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
„Sistemul și-a arătat primele slăbiciunile încă de acum 20 de ani. Funcționa la mai mult de 75% din capacitate și, pe data de 25 ale lunii, când firmele plăteau contribuțiile la stat, sistemul pica”, completează Gabriel Biriș.
Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe
Problemele semnalate de Gabriel Biriș puteau fi rezolvate din 2013. Atunci, tot Banca Mondială s-a oferit să rezolve problema statului român. În urmă cu zece ani a oferit un credit de 100 de milioane de euro, fără dobândă, care urma să fie rambursat în tranșe începând din 2018.
Din 2013 până la sfârșitul anului 2016, au fost cheltuite 21 de milioane de euro, din cele 70 pe care ni le-a împrumutat Banca Mondială. Noul sistem informatic al IT nu a fost niciodată gata. Principala problemă: șefii Ministerului de Finanțe nu s-au înțeles asupra sediului pentru aceste servere.
În schimb, o parte din creditul Băncii Mondiale a fost cheltuit inutil. Ionuț Mișa, președinte ANAF, declara în 24 ianuarie 2018, la Realitatea TV: „Acest program, din evaluările pe care le avem, a fost realizat doar într-o proporție de 23,5%, în sensul că s-au cheltuit 23,5% din sumele alocate, în schimb niciun leu pe sistemul IT. Absolut toți banii de care vorbim, cele 23,5%, echivalentul, a fost cheltuite numai pe consultanță.”
În realitate, banii (vreo 20 de milioane de euro) nu au fost cheltuiți doar pe consultanță, ci și pe investiții software care nu au mai fost necesare, cel puțin pentru scopul achiziției.
Platforma ANAF este cel mai important sistem informatic al României pentru bugetul țării, cu toate aceste investițiile în modernizarea sa se lasă așteptate de peste două decenii.
Au fost încheiate peste 20 de contracte care priveau realizarea sistemului care nu a mai fost pus în funcțiune.
- Spre exemplu, Nova Tech Integrated Solutions a obținut un contract de peste 3,6 milioane de euro pentru a asigura servicii de comunicații internet în cadrul noului sistem electronic al ANAF care se dorea pus la punct.
- Datanet Systems SRL a obținut contracte de securizare a datelor transmise între terminalele IT ale Fiscului.
Reprezentanții ANAF au precizat pentru Europa Liberă că serviciile și produsele IT achiziționate în aceste proiect au fost utilizate.
Ironic, deși sistemul informatic al ANAF-ului nu a fost realizat, Guvernul României a început deja să ramburseze din creditul de 70 milioane euro contractat cu Banca Mondială, o primă tranșă de 7,1% din valoarea principalului intrând la plată în octombrie.
Fără sistem IT modern, România bate recorduri la evaziune
Fără un sistem digitalizat corect, cu date integretate și ușor accesibile, România este campionă la evaziune fiscală în Uniunea Europeană, conform datelor raportate de autoritățile române și preluate de Eurostat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a raportat pentru anul trecut, 2022, o evaziunea de peste 30%, asta în condițiile în care media europeană este de puțin peste 9%.
România pierde anual între 16 și 25 de miliarde de euro față de taxele pe care le-ar putea colecta din activitățile economice ale românilor și ale firmelor autohtone.
Gelu Diaconu, fost președinte al ANAF, susținea, după ce părăsise funcție de președinte a Fiscului, că inspectorii nici nu pot recunoaște rapid originea lipsei banilor din colectare pentru că nu au la dispoziție date în timp real puse de o platforma informatică modernă. „Nu s-au dorit investiții în domeniu, eu am încercat. Am adus bani, proiecte, dar proiectul nu a fost și implementat. S-au pierdut bani”, explica acesta.
Înainte să plece de la șefia ANAF, Lucian Heiuș recunoștea că sistemul informatic este unul depășit.
România, campioană la evaziune
„După analize proprii, cred că undeva la 16 miliarde de euro”, declara în luna aprilie, Lucian Heiuș, președinte ANAF.
Numai din ocolirea plății taxei pe valoare adăugată - TVA, evaziunea fiscală s-ar ridica la 6 miliarde de euro.
Comerțul cu legume, fructe, îmbrăcăminte și încălțăminte, dar și produsele de balastieră, alături de vânzările de locuințe, sunt printre activitățile economice cu cel mai mare risc de evaziune, conform datelor Ministerului de Finanțe.
Evaziunea la comerțul cu legume este unul dintre cele mai mari în România
România este pe primul loc în lista țărilor din Europa cu cele mai mari pierderi fiscale, cu o pierdere de 34,9% din TVA într-un an, potrivit Comisiei Europene. Ultimul studiu ține cont de datele din 2019, înainte de pandemie.
În 2019, România a înregistrat cel mai mare deficit național de conformare la normele TVA, pierzând 34,9% din veniturile sale din TVA în 2019, urmată de Grecia (25,8%) și Malta (23,5%). Cele mai mici deficite de TVA au fost observate în Croația (1,0%), Suedia (1,4%) și Cipru (2,7%). În valori absolute, cele mai mari deficite de conformare la TVA au fost înregistrate în Italia (30,1 miliarde de euro) și Germania (23,4 miliarde de euro).
2025, noul termen asumat pentru un nou sistem informatic. Promisiuni rămase fără stăpân
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a asumat în fața Comisiei Europene că va reforma sistemul informatic al ANAF pentru a-și îmbunătăți colectarea fiscală.
În cadrul acestor acorduri, ANAF a început deja modernizarea sistemului informatic prin mai multe programe.
Fostul șef ANAF, Lucian Heiuș, a făcut foarte multe promisiuni în luna aprilie, când a prezentat planurile de reformare a ANAF. La nici două luni, a plecat din funcție, în urma scandalului generat de gaura din buget care a ajuns la aproape 30 de miliarde de lei și de rotația premierilor.
- Evaziunea va putea fi depistată la timp, nu după doi ani
APIC Big Data este unul dintre proiectele mari cu termen de finalizare decembrie 2025 al Fiscului, așa cum reiese din documentele agenției.
În cadrul proiectului, se va realiza o bază mare de informații pe care inspectorii Fiscului o vor folosi pentru a face analize de risc la zi. Lucian Heiuș ne-a explicat că după decembrie 2025, Fiscul „va putea identifica cu multă precizie locul și momentul în care se produce evaziune fiscală , astfel încât echipele de inspecție vor interveni exact acolo unde este nevoie”.
- Baza de date actualizată permanent pentru firmele cu datorii fiscale
SFERA este numele dat programul de gestionare al creanțelor fiscale înregistrate de firme. Fostul Președintele ANAF, Lucian Heiuș, spune că își dorește foarte tare să extindă acest program și la persoanele fizice. În ceea ce privește creanțele persoanelor fizice, Fiscul are o problemă: deține un program informatic foarte vechi ce dă rateuri, deci rata de încasare a acestor creanțe nu este foarte bună.
- Plata taxelor pe telefon
ANAF vrea să modernizeze și relația cu contribuabilul. Există „șapte sau opt proiecte prin care încercăm ca întregul contact cu contribuabilul să se facă eminamente în sistem online”, asigură Lucian Heiuș.
E vorba, între altele, și de modernizarea Spațiului Privat Virtual. O aplicație de tip desktop în acest moment în care persoanele fizice își pot plăti o mare pare din taxele publice.
„Interfață mult mai atractivă, modernă și dinamică, să poți să obții orice informație la orice oră din zi și din noapte”, promitea Lucian Heiuș la o conferință de presă din luna mai.
„I-am pus pe colegii mei să modifice SPV și am făcut o echipă de proiect, să încerc să-l fac cât mai accesibil și atractiv și pentru un om care nu este economist și vrea să facă operațiuni simple.”
- e-Factura pentru toți
Este vorba de un sistem prin care pentru orice tranzacție se va elibera online o factură electronică și care apoi va ajunge în sistemul ANAF și va fi integrată în baza de date fiscală.
„După Comisia Europeană, așteptăm să primim derogare pentru a merge în sistemul B2B (n.r. - vânzările între două firme, servicii oferite de o societate pentru altă societate). Mă interesează să nu mai poată cel din Dragonul Roșu să încarce portbagajul unui om din Orăștie și să nu-i dea nicio factură. Practic, să nu se mai poată deplasa nicio marfă pe teritoriul României fără să fie emisă acea factură în sistem electronic”, anunța Heiuș în luna mai.
Lucian Heiuș, fost președinte ANAF
„Să intre o societate în sistem, în server-ul central al ANAF și de acolo să plece spre clientul respectiv, cu toate măsurile de securitate, cu toată certitudinea că factura va ajunge acolo. Fiecare factură va avea număr unic. Sunt state la care funcționează de câțiva ani, Ungaria, de exemplu. Așteptăm această derogare. Verbal ni s-a spus că totul este ok. E foarte complicat. Ne pregătim pentru 2 milioane – 2 milioane și jumătate de facturi pe zi”, mai explica Heiuș.
- IA în loc de operatori call-center
Un alt proiect anunțat de Heiuș în luna aprilie, tot la o întâlnire cu presa, se referă la chatbot-ul ANAF care să înlocuiască operatorii de call-center. Va fi un proiect bazat pe machine learning- chatbot-ul va învăța din multitudinea de întrebări care sunt puse ANAF și va răspunde automat și, foarte important, unitar.
Lucian Heiuș spera ca chatbot-ul să devină funcțional la jumătatea anului viitor, proiectul fiind ”stabilit, aprobat și finanțat”.
Cine a câștigat de pe urma vechiului sistem IT
Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe, susține că amânarea modernizării platformelor electronice ale ANAF a fost de fapt decizia politicienilor, care au avut alte avantaje din acest lucru.
„Este nevoie în primul rând de determinare politică. Pentru că un astfel de sistem schimbă foarte multe. În primul rând, transparența. În sensul că atunci când informațiile sunt disponibile într-un mod centralizat, nu mai poți să-i ascunzi pe unii, să-i protejezi pe alții, să-i ataci pe cei care nu sunt prietenii tăi, pentru că lași urme. Administrarea fiscală nu se mai face după ureche”, ne-a spus acesta.
Un sistem fiscal ar fi blocat orice inițiativă legislativă greșită pentru bugetul public.
„Orice modificare legislativă ar avea un studiu de impact bazat pe date clare, nu pe calcule personale. S-ar ști de la bun început, dacă se vine cu o lege, ce va produce ea în cifre. Acum, cineva poate presupune și interpreta anumite date”, mai adăuga Gabriel Biriș
În Româna sunt și peste 200 de modificări legislative fiscale în timpul unui an. În 2017, au fost peste 250. ”Orice modificare legislativă ar presupune mai întâi verificarea implementării cu aplicația existentă și cele pe care aplicația nu le permite nu se fac atunci”, spunea și Gelu Diaconu.