Analiză | De ce nu a câștigat, de fapt, nimeni după alegerile locale din București

Dintr-un anumit punct de vedere, victoria lui Ciprian Ciucu este comparabilă cu înfrângerea lui Cătălin Drulă și Daniel Băluță – toate au consecințe asupra primilor actori politici ai momentului: președinte, premier și șeful PSD.

Alegerile din București au adus totuși o surpriză pentru proeuropeni – a câștigat detașat un candidat proeuropean, sprijinit de premierul Ilie Bolojan.

Cea mai scăzută prezență la vot din ultimul deceniu – doar 32,71% – a venit însă cu o înfrângere usturătoare pentru candidații PSD și USR, dar și cu un eșec al caselor de sondare – care nu au nimerit ierarhia nici măcar în exit-polluri.

Lista poate continua cu scorul foarte bun luat de suveranista Anca Alexandrescu, susținută de AUR, plasată pe locul doi, dar și cu palma primită de președintele Nicușor Dan, cel care l-a sprijinit pe Cătălin Drulă, situat de abia pe poziția a patra.

Toate aceste evenimente pot avea consecințe nebănuite asupra raporturilor de putere din partide și dintre partide, dar și asupra scenei politice în ansamblu.

Victorii cu cântec

1. Ciucu, balon de oxigen pentru Bolojan

Dacă ne uităm la procente, victoria lui Ciprian Ciucu este una fără drept de apel, 36,16%, dar în realitate a fost votat de doar 11,73% dintre cei peste 1,8 milioane de bucureșteni cu drept de vot. Asta ridică o problemă de legitimitate și de încredere la scară mai mare.

Premierul Ilie Bolojan are toate motivele să fie mulțumit, dar nu se poate îmbăta cu apă rece. A mizat corect pe Ciucu, a primit balonul de oxigen de care avea nevoie și astfel își va putea întări puterea în raport cu gruparea Thuma-Hellvig din PNL, care l-ar fi vrut plecat din funcție.

Lui Bolojan îi crește și puterea în guvern, însă nu în mod semnificativ.

În pofida înfrângerii suferite de PSD prin Daniel Băluță, este puțin probabil ca echilibrul de putere de la vârful statului să se schimbe radical.

La cald, după alegeri

Sorin Grindeanu a dat clar de înțeles duminică seara că poziția PSD față de reformele în administrație propuse de Bolojan rămâne neschimbată. Altfel spus, ofensiva la adresa lui Bolojan nu va intra în stand-by.

Mai mult, înfrângerea drastică a lui Cătălin Drulă va vulnerabiliza USR, căruia PSD i-a pus gând rău. Or, Bolojan are nevoie de USR în coaliție și guvern, deoarece este un susținător al măsurilor de reformă.

Deci, Bolojan va trebui să susțină USR chiar dacă disensiunile dintre Drulă și Ciucu au tensionat relațiile, oricum nu prea amicale, dintre cele două partide.

Victoria lui Ciucu poate fi de bun augur pentru PNL, care după înfrângerile din ultimii doi ani – prezidențialele pe mâna lui Niculae Ciucă și scorul modest de doar 14,2% la parlamentare – poate începe să-și refacă imaginea.

Tandemul Bolojan-Ciucu va fi unul puternic și reforma partidului capătă o șansă.

2. Alexandrescu, pe locul 2, dar suveranismul bate pasul pe loc

Scorul obținut de Anca Alexandrescu (21,94%), care a plasat-o pe poziția a doua, înaintea candidatului PSD, pare mare, dar nu e, iar asta tot din cauza prezenței foarte scăzute. În fapt, Alexandrescu a fost votată de doar 128.405 bucureșteni.

În cifre absolute nu se poate deci vorbi de o reală ascensiune a suveranismului, nici măcar în raport cu scorurile luate la parlamentarele sau localele din 2024. La nivel simbolic, este.

Anca Alexandrescu, alături de președintele AUR, George Simion.

Liderul AUR, George Simion, a punctat acest lucru – că nu este de ici, de colo să înfrângi PSD și USR în București.

Pe de altă parte, AUR nu prea are ce face cu această victorie, desigur o poate specula la nivel mediatic, dar cam atât.

Aritmetica parlamentară rămâne aceeași și, deocamdată, AUR nu are cum să-și găsească noi aliați, rămânând în continuare izolat pe scena politică. În fond, poartă ștampila de partid extremist.

În plus, scorul modest mai arată că AUR nu a ajuns un colector al nemulțumirii față de situația economică dificilă.

Marii înfrânți: PSD și USR

PSD și-l pune la butonieră pe Ciolacu, în loc de Băluță

Din favoritul sondajelor, primarul Sectorului 4 a ajuns al treilea în ierarhie, cu doar 20,51%, adică 120.000 de voturi.

Efectul s-a văzut chiar duminică seara. Cu o figură întunecată, Grindeanu a încercat să edulcoreze eșecul de la București vorbind despre marea victorie a lui Ciolacu la Buzău și cucerirea a 11 sate.

Este pentru a treia oară în ultimii doi ani când candidații PSD pleacă din poll-position și ajung outsideri: Marcel Ciolacu (noiembrie 2024), Crin Antonescu (mai 2025) și Daniel Băluță (decembrie 2025). Neplăcut pentru social-democrați.

Conducerea PSD, într-o imagine din seara alegerilor.

Înfrângerea de la București este de fapt un alt semnal, după cel de la parlamentare și prezidențiale, că electoratul PSD a migrat spre suveraniști și pare că nu are de gând să se mai întoarcă.

Dar mai este și un semnal că politica duplicitară a partidului – și la putere, și în opoziție – continuă să fie penalizată de electorat.

Chiar dacă Grindeanu răsuflă ușurat că „Daniel” nu a devenit o amenințare pentru poziția sa la șefia PSD, faptul că își începe mandatul cu o astfel de înfrângere ar putea să-i creeze probleme în partid.

Căci PSD are de răspuns la o întrebare complicată: devine și mai suveranist pentru a-și recupera electoratul? Există un puternic curent în PSD în sensul acesta. Sau încearcă să se reformeze?

Dacă următoarele alegeri vor prinde partidul ținând cu dinții de actualul status-quo, atunci s-ar putea ca alunecarea pe panta descendentă să prindă viteză.

Până va găsi răspunsul, Marcel Ciolacu, acum pe cai mari după victoria de la Buzău, cere scoaterea USR de la guvernare, de fapt un front în ofensiva împotriva lui Bolojan și o încercare de mutare a atenție publice.

Și, fidel politicii jocului la două capete, vorbește iarăși de ieșirea de la guvernare.

USR, pe tobogan de mână cu Dan

La USR, situația este chiar mai complicată, pentru că Drulă a pierdut Bucureștiul, oraș unde partidul are un scor bun, fiind susținut de președintele Nicușor Dan.

Cele doar 81.310 de voturi, care l-au împins pe Cătălin Drulă pe locul patru, sunt pe de o parte rezultatul prestației candidatului – atacurile sale s-au concentrat pe Ciprian Ciucu – iar, pe de altă parte, prestației partidului.

USR a fost penalizat și pentru aroganțe cum fost cea a lui Ionuț Moșteanu, fostul ministru al Apărării, care a mințit coafându-și CV-ul.

Cătălin Drulă a fost dezămăgit de rezultatele de la alegerile Primăriei București.

Pentru USR este cea de-a treia înfrângere majoră din ultimii ani, după parlamentarele și localele din 2024, iar schimbarea de gardă de la vârf nu a ajutat prea mult.

Candidatura lui Drulă, „alesul” lui Nicușor Dan, căruia voia să-i lase moștenire proiectele din mandatele sale, a fost chestionabilă, pentru că în fond sub Cătălin Drulă a avut loc prăbușirea partidului. Cariera lui politică este acum sub un mare semn de întrebare.

Dar și soarta partidului stă sub semnul incertitudinii, pentru că, fără o regândire a misiunii și locului său pe scena politică, USR riscă să devină un partid-balama.

Dominic Fritz promite o analiză „profundă” a eșecurilor și drumului USR, dar poate era bine ca aceasta să fie făcută înainte de localele de la București.

Prima înfrângere a președintelui

Realitatea e că USR – și Drulă în special – au mizat prea mult pe susținerea președintelui Nicușor Dan. S-au înșelat cu toții.

Pentru Dan este prima înfrângere majoră din mandat, o lovitură pentru imaginea sa și un semn de întrebare pentru gradul de popularitate și autoritate de care beneficiază.

Tăcerea sa de după alegeri vorbește de la sine.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.