Analiză | Maia Sandu mai are de trecut testul parlamentarelor. Ce provocări o așteaptă

Rezultatele oficiale arată că Maia Sandu a câștigat alegerile de duminică cu 55, 41%, voturile provenind în principal din două mari bazine: diaspora și Chișinăul.

Dar victoria decisivă a fost asigurată de diaspora, unde Maia Sandu a obținut 82,78% (269.496 voturi), față de doar 17,22% (56.068) pentru Stoianoglo.

În afară de Chișinău (57,38%), Maia Sandu și-a mai revendicat în mod cu totul neașteptat și raionul Orhei, fieful lui Ilan Șor – fugarul condamnat care a fost instrumentul principal al Rusiei în tentativa de cumpărare de voturi.

„De fapt, Orheiul se întoarce la ce era odinioară, un al doilea Chişinău ca orientare politică pro-Vest. Dar reţeaua Şor e în continuare vie şi mişcă, a pierdut doar o bătălie, nu războiul”, scrie pe Facebook, Sorin Ioniță, directorul Expert Forum, ONG care a monitorizat alegerile din Republica Moldova.

În schimb, Alexandr Stoianoglo a ieșit învingător în Republica Moldova cu circa 30.000 de voturi peste Maia Sandu.

În Găgăuzia, regiunea rusofonă în care este născut fostul procuror, a obținut 97,04%, în municipiul Bălți – 69,98%, iar în regiunea transnistreană – 79,4%.

Stoianoglo a mai câștigat și în raioanele Cahul, Taraclia, Fălești, Glodeni, mai precis în raioanele de la granița cu România și, deci, cu Uniunea Europeană.

De ce au câștigat rusofonii în țară

Explicațiile pentru această situație sunt mai multe, spune pentru Europa Liberă Sorin Ioniță, director Expert Forum.

Sorin Ioniță, ExpertForum

În primul rând, este vorba de furtul masiv, de aproape 10%, în al doilea – de erodarea naturală a regimului, care a trecut prin toate crizele posibile – Covid, războiul din Ucraina, care a înseamnat refugiați ucraineni, mult mai mulți decât în România per capita de locuitor moldovean, criza energetică, una dură – în fiecare iarnă ei stau speriați, inflația, cum a fost în toată regiunea, prețurile la energie, care sunt mari la ei”, explică pentru Europa Liberă Sorin Ioniță.

Foarte important a fost însă managementul foarte prost al așteptărilor, susține expertul.

„Au promis foarte mult în special pe partea cu reforma justiției, anticorupția, unde lumea a avut așteptări foarte mari și este dezamăgită, inclusiv susținătorii Maiei Sandu. Raioanele românești – Ialoveni, Strășeni, Hâncești – au votat și pro-Europa la referendum, și cu Maia Sandu acum, dar prezența a fost mică”.

„Cât am umblat pe acolo cu campania civică, asta auzeai de la toată lumea, și de la adversarii lui Maia Sandu, și de la simpatizanții ei: păi, unde-s corupții, de ce nu i-a prins, ia uite cum stau ăia fugiți și nu le-a luat banii. Asta e tema numărul unu”, spune Sorin Ioniță pentru Europa Liberă.

Aceasta este fotografia momentului și ea sugerează că urmează vremuri complicate pentru Maia Sandu la alegerile parlamentare din vara anului viitor.

Rusia nu și-a pierdut suflul

Contextul în care s-au desfășurat alegerile a fost unul dificil: război la graniță, zeci de mii de refugiați ucraineni, trupe rusești în Transnistria. Toate au favorizat temerile părții rusofone a populației și au creat climatul propice pentru propaganda antieuropeană.

Rezultatele de la turul al doilea al prezidențialelor, precum și cele de la referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană au arătat că Rusia nu și-a pierdut suflul.

Violența cu care a intervenit Rusia în alegerile din Republica Moldova a devenit evidentă la primul tur de scrutin al prezidențialelor, dar nu era totuși ceva nou.

Zeci de mii de voturi au fost cumpărate de rețeaua lui Ilan Șor, așa cum au arătat diverse investigații de presă sau ale politiei moldovene, votanții au fost transportați cu avioanele sau autocarele, minciunile și manipulările au curs, iar ziariști și ongiști au fost amenințați cu moartea.

Ilan Șor și Veaceslav Platon, instrumente ale Moscovei, nu au ascuns nici un moment că obiectivul lor este să oprească aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și s-o întoarcă spre Uniunea Economică Eurasiatică și spre Federația Rusă.

Angela Grămadă

„Au folosit foarte multe instrumente și narative de propagandă și dezinformare, au indus frică în societate, au dezbinat societatea și pe criterii etnice, și pe criterii rasiale”, spune pentru Europa Liberă Angela Grămadă, doctor în științe politice, specializarea relații internaționale.

De ce a investit însă atât de mult Rusia în manipularea alegerilor din Republica Moldova? Răspunsul pe care îl dă istoricul și analistul Armand Goșu este tranșant: Moldova e o miză mult mai importantă pentru Rusia decât putem bănui.

„Din rațiuni geopolitice, Rusia spera că o Moldovă care revine sub controlul ei poate să reprezinte o bază de pornire pentru amenințări împotriva Ucrainei, să deschidă un nou front de lupta împotriva Ucraieni din regiunea Odesa”.

Următoarea luptă: alegerile parlamentare

Ca și în România, președintele Republicii Moldova are puteri limitate, prevăzute de Constituție, iar fără o majoritate parlamentară nu-și poate pune în practică nici promisiunile, nici ideile de reformă și, în ultimă instanță, nici măcar asigura drumul european al țării.

Angela Grămadă, specialistă în relații internaționale, atrage atenția că un parlament ostil, rusofon, poate pune sub semnul înterebării procedura de aderare, negocierile cu Uniunea Europeană.

„Ele pot fi blocate pur și simplu sau pot fi încetinite pentru o perioadă nedeterminată de către un viitor Parlament care ar putea să nu cocheteze prea mult cu valorile democratice”, spune Angela Grămadă pentru Europa Liberă.

Acesta este și motivul pentru care Rusia nu va renunța, atrage atenția Armand Goșu.

„Va fi o campanie electorală extraordinar de dură pentru alegerile parlamentare. Ce s-a întâmplat acum e doar o pregătire pentru campania de anul viitor”.

Armand Goșu, istoric

Practic a doua mare confruntare cu Rusia se va da la alegerile parlamentare din vara viitoare. Maia Sandu a declarat chiar din noaptea alegerilor că a înțeles mesajele critice din societate și a spus că vor exista schimbări politice semnificative.

„Am auzit vocea cetăţenilor şi a celor care au apreciat lucrurile pe care le-am făcut şi a celor care sunt nemulţumiţi de situaţia din ţară şi o să discutăm în continuare şi o să îmbunătăţim actul guvernării.

Provocările din fața Maiei Sandu

Fereastra de oportunitate pe care o are însă Maia Sandu este de doar câteva luni, iar majoritatea populației este împotriva ei, baza de susținere în Republica Moldova fiind fragilă.

În aceste condiții, Maia Sandu are foarte mult de lucru, spune pentru Europa Liberă istoricul Armand Goșu.

„Maia Sandu trebuie să intervină, să inițieze un dialog serios cu societatea, cu Găgăuzia, cu transnistrenii, să schimbe miniștri acuzați de corupție, să dea un impuls nou reformelor, de exemplu, să vadă ce-i cu justiția. Are mult de lucru”.

Ar mai fi vorba și de criticile care au fost aduse unora dintre membrii cabinetului Sandu, cum ar fi, de exemplu, Andrei Spînu, de lipsa dialogului cu societatea și de deschiderea spre alte partide cu afinități europene.

Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) trebuie să discute cu reprezentanții diferitor categorii sociale, inclusiv cu liderii unor minorități etnice, să discute cu societatea civilă, cu presa, ca să aibă o susținere mai mare din partea acestor două categorii, spune Angela Grămadă.

„Cred că dezamăgirea ar putea să crească în intensitate dacă nu va merge în direcția asta și ar putea să aibă o eroziune și mai accentuată a popularității Partidului Acțiune și Solidaritate.

Maia Sandu a făcut niște promisiuni după primul tur al al alegerilor prezidențiale și după referendum și și ea trebuie să se țină de aceste promisiuni”.

Unele promisiuni se referă la o remaniere guvernamentală, la o analiză mai atentă a performanței miniștrilor, dar și la o discuție cu alte formațiuni pro-europene de la Chișinău care au fost într-un fel marginalizate.

Europa

Alegerile din Republica Moldova au fost urmărite cu atenție în Europa și Statele Unite, fiind considerate un teren de luptă pentru conflictul dintre Moscova și Occident, pe fondul războiului din Ucraina.

Pro-europenii au pierdut meciul în Georgia, unde după scrutinul de acum o săptămână au existat mari suspiciuni de fraudă pe fondul interferențelor rusești. În Georgia au fost demonstrate limitele Uniunii Europene în contracarea influenței Moscovei.

Ca să nu mai discutăm de faptul că partide populiste eurosceptice au câștigat alegerile parlamentare în Austria și în trei landuri din Germania.

Tocmai de aceea, victoria Maiei Sandu în Republica Moldova a fost primită cu vizibilă încântare în Europa. Felicitările au curs dinspre capitalele europene.

Întrebarea e dacă vor curge și banii care să ajute regimul Maia Sandu să-și convigă cetățenii scepticii sau chiar de-a dreptul ostili că integrarea în UE e un lucru bun dincolo de cuvinte.

Începând cu 2022 au fost frunizate R. Moldova 2,2 miliarde de euro și chiar înainte de alegeri au mai fost promise alte 1,8 miliarde.

Dar cu atâtea probleme în față: o nouă administrație americană, războiul din Ucraina și continuarea celui din Orientul Mijlociu, rămâne totuși un semn de întrebare dacă UE are capacitatea de a rămâne angajată în R. Moldova.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.