Ancheta Parlamentului European: Unele țări UE au cumpărat softul pentru spionaj Pegasus prin interpuși

Programul Pegasus ar fi fost folosit ilegal în mai multe state din Uniunea Europeană conform investigațiilor presei și ale societății civile.

Potrivit raportului Comisiei Parlamentului European, care va fi prezentat în plen pe 8 mai, serviciile de informații europene ar fi folosit firme private intermediare pentru a cumpăra softul de spionaj Pegasus, produs de firma israeliană NSO.

Potrivit investigațiilor de presă și ale societății civile, Pegasus este un soft utilizat și de guverne din UE pentru a spiona personalități, responsabili politici, jurnaliști și aleși europeni, iar această concluzie ar urma să apară și în raportul rezultat în urma anchetei.

Serviciile naționale de informații din statele membre ale Uniunii Europene au refuzat să răspundă clar membrilor comisiei formate din eurodeputați dacă au folosit sau nu programul spion Pegasus, arată raportul consultat de Europa Liberă.

Reprezentanții companiei NSO din Israel au oferit însă Parlamentului European informația că softul Pegasus a ajuns în Europa prin intermediul unor firme private.

Secretele

Principalele descoperiri din investigația Parlamentului European, sintetizate pentru Europa Liberă de europarlamentarul român REPER, Dragoș Tudorache:

  • Firma NSO a recunoscut că a vândut softul în Europa. „Însă, NSO a precizat că a vândut acest soft doar guvernelor sau agențiilor naționale de informații din statele membre UE, ceea ce i se permite din Israel, conform legislației din această țară”;
  • Reprezentanții NSO au transmis Parlamentului European că o mare parte din agențiile de spionaj din UE au achiziționat programul de spionaj prin intermediul unor firme care ar fi reprezentat aceste servicii de informații naționale. „Nu știm care au fost aceste entități private care au cumpărat în numele serviciilor de informații”;
  • Autoritățile din Franța au transmis membrilor comisiei de anchetă că serviciile secrete din această țară nu au achiziționat astfel de programe și că toate softurile de acest gen sunt realizate doar în interiorul serviciilor de informații.

Scandalul

În vara anului 2021, mai mulți jurnaliști de investigație, ONG-uri și cercetători dezvăluiau o listă de 50.000 de persoane vizate de programe-spion. Aceasta după ce, în 2020, o listă țintă de 50.000 de numere de telefon supravegheate cu ajutorul Pegasus a ajuns la organizația non-profit „Forbidden Stories”.

Dezvăluirile presei și ale societății civile s-au axat în special pe produsul Pegasus, al companiei israeliene NSO Group, dar și pe alte sisteme asemănătoare.

O sucursală a firmei NSO din orașul Sapir, din sudul Israelului.

Investigația a arătat că Pegasus și-a vândut produsele către 22 de utilizatori finali din nu mai puțin de 14 state membre, printre care Polonia, Ungaria, Spania, Țările de Jos și Belgia.

În cel puțin patru state membre, Polonia, Ungaria, Grecia și Spania, a existat o utilizare nelegitimă a programelor spion și există suspiciuni cu privire la utilizarea acestuia în Cipru.

Neclaritățile

Parlamentul European a decis pe 10 martie 2022 să înființeze o comisie de anchetă privind scandalul provocat de Pegasus.

„Gravitatea scandalului Pegasus nu poate fi subestimată”, a declarat la acel moment eurodeputata olandeză Sophie in't Veld (Renew Europe).

După aproape 14 luni de investigație, eurodeputații nu pot afirma că au reușit să afle marile secrete ale afacerii, cel puțin asta e concluzia lui Dragoș Tudorache.

Dragos Tudorache, europarlamentar REPER

„Ne-am terminat cercetările. Am fost în Grecia, în Israel, la firma care a produs și vândut softul spion. Pegasus a fost folosit în Europa, asta am aflat.”

Acesta a subliniat că toate guvernele membre ale UE și serviciile de informații din aceste țări au refuzat să precizeze dacă au cumpărat ori dacă au folosit programul Pegasus sau alte softuri de spionaj.

„Am fost de obicei trimiși la plimbare, cum se spune. La întrebările comisiei, ni s-a răspuns că nu sunt informații care pot fi oferite Parlamentului European”, a mai adăugat eurodeputatul român.

Acesta nu a dorit să ne precizeze care a fost răspunsul Serviciului Român de Informații (SRI).

„Înțelegem că dacă vrem ca aceste agenții de informații să-și facă treaba și să protejeze societatea, în secolul XXI, este nevoie și de astfel de programe. Dar, este nevoie de proceduri de control civil. Să vedem cine le-a folosit, cum le-a folosit. Trebuie să fie un anumit control. În situația cu Pegasus acest lucru nu este cunoscut”, spune Tudorache

Cei 38 de membri ai comisiei propun ca agențiile de informații europene să dezvăluie dacă achiziționează astfel de produse.

Spionajul cu Pegasus

Comisarul european pentru Justiție, belgianul Didier Reynders, s-ar afla printre responsabilii europeni spionați cu Pegasus, conform dezvăluirilor presei internaționale.

Scandalul a cunoscut o evoluție neașteptată și în Spania, unde mișcarea separatistă catalană a acuzat luni Guvernul că a utilizat acest soft pentru a spiona telefoanele mobile a zeci de lideri între 2017 și 2020.

Comisia Europeană a considerat „că nu are competența de a interveni în activitățile de informații ale statelor membre.

„Contăm pe sisteme judiciare independente pentru a aborda acțiunile guvernelor lor”, a subliniat încă din aprilie unul dintre purtătorii de cuvânt ai CE.

Cum funcționa Pegasus

Softul se instala fără nicio acțiune din partea posesorului unui telefon. Era necesar doar ca unui telefon să i se trimită un fișier sau doar un link.

Pegasus se descărca automat în telefon și o altă persoană avea acces la datele din telefon fără ca posesorul acestui să-și dea seama.

Cel care instalează Pegasus în telefonul cuiva poate să transmită și documente compromițătoare în respectivul dispozitiv fără ca posesorul să-și dea seama.