Agenția Națională de Integritate, mărire și decădere. Cine verifică averile aleșilor și legăturile lor cu alte instituții

În fiecare zi, în clădirea monument de arhitectură de pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr.15, din București, intră 100 de oameni. Palatul, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, după planurile arhitectului Ion D. Berindei, este acum sediul Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Cei 100 de oameni sunt cei care, teoretic, verifică averile fiecăruia dintre cei 1.260.000 de bugetari, plus ale angajaților societăților deținute de stat. Și nu doar averile. Ci și conexiunile lor cu firme, cu afacerile instituțiilor în care lucrează sau între diversele funcții pe care le ocupă.

O sarcină dificilă, dacă ne uităm la numărul de declarații de avere și interese depuse la ANI de-a lungul anilor — peste 11,7 milioane.

Verdictul dat de acești 100 de oameni îi poate trimite pe angajații plătiți de stat și pe aleși chiar după gratii. Rapoartele lor sunt preluate de parchete și ajung în instanță.

Activitatea celor 100 de oameni s-a diluat mult în ultimii ani, spun specialiștii. Sunt departe de loviturile date în primii ani după înființare, când nume grele ale politicii au ajuns în rapoartele ANI.

Sediul Agenției Naționale de Integritate. Clădirea în care funcționează ANI este monument de arhitectură. A fost construită în 1897, după planurile arhitectului I.D. Berindei.

În cele nouă luni care au trecut din 2023, Agenția a reușit contraperformanța de a descoperi doar CINCI bugetari care ar avea averi nejustificate. În aceeași perioadă, a mai dat și puțin peste 60 de verdicte de incompatibilitate sau conflict de interese.

Dintre acestea, două privesc aleși mai cunoscuți - Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și Nicușor Dan, primarul Capitalei.

Are ANI un sediu frumos, dar prea puțini angajați sau sunt altele resorturile care au dus la slăbirea activității sale?

Cazul Buzatu

Misiunea ANI și eficiența acțiunilor sale au revenit pe agenda publică după flagrantul în care Dumitru Buzatu, președinte al Consiliului Județean Vaslui, a fost prins cu o mită de 1,25 de milioane de lei.

Declarațiile sale de avere îl arată a fi un om foarte bogat. Întrebarea: Averea sa a fost vreodată verificată? E legală?

În 2018, Dumitru Buzatu a făcut cele mai multe achiziții: 3,3 hectare de teren în Zapodeni, Vaslui, 5,7 hectare de pădure la Șaru Dornei, o casă de 91m² și o alta de 386m², ambele în Zapodeni, Vaslui.

Firma deținută de Dumitru Buzatu, care apare în declarația sa de interese, ACIP Perla SRL, a fost înființată în 2018, și are ca obiect de activitate agricultura. Datele financiare arată că societatea a obținut profit în fiecare an. În total, între 2018 și 2022, profitul a fost de 281.000 de lei.

Președintele Consiliului Județean Vaslui a fost prins, în flagrant, după ce primise 1,25 milioane de lei mită. Buzatu este un om bogat, conform declarației sale de avere.

Europa Liberă a solicitat ANI să comunice dacă declarațiile de avere ale lui Dumitru Buzatu au fost vreodată verificate, dar nu am primit, până în acest moment, niciun răspuns.

Conducerea ANI și legăturile politice. Dar și cu ASF

Din 2021, ANI este condusă de Florin Ionel Moise, președinte, și Sorin Popa, secretar general. Din decembrie 2022, agenția are și un vicepreședinte, în persoana lui Bogdan Sticlosu.

Președintele ANI - tatăl și fratele sunt membrii PSD, soția e angajată la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară).

Cariera lui Florin Ionel Moise, care are acum sub 40 de ani, se confundă cu istoria Agenției Naționale de Integritate, înființată în 2007.

Tot în 2007, Florin Ionel Moise termină studiile la ASE București, iar un an mai târziu ajunge consilier al președintelui de atunci al ANI, Alexandru-Silviu Macovei.

În mai 2013, este numit inspector de integritate. Din aprilie și până în noiembrie 2017 ocupă funcția de șef de serviciu, de unde este propulsat vicepreședinte al agenției.

Tatăl lui Moise a fost primarul PSD al unei comune din județul Brăila. Fratele lui, Sorin Moise, a fost zece ani director al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Brăila, iar de anul trecut e secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Din 2021, Florin Ionel Moise ocupă cea mai înaltă poziție de conducere în agenție, cea de președinte.

Soția lui, Mirabela, a fost și ea angajată a ANI, consilier, din mai 2017 - adică la o lună de la numirea dlui Moise în funcția de șef de serviciu.

A plecat, apoi, de la ANI, în 2021, după numirea lui Florin Moise în funcția de președinte al Agenției.

A fost angajată mai întâi la ANAF și apoi la ASF, după cum reiese din declarația de avere depusă de Florin Moise în 2022.

Și anul trecut soția sa lucra tot la ASF și câștiga mai mult decât soțul ei, președintele ANI, peste 160.000 de lei.

Într-o investigație, jurnalistul Radu Soviani susține că numirea soției lui Florin Moise la ASF nu ar fi fost întâmplătoare.

Președintele ASF, Nicu Marcu, ar avea probleme în declarația de avere, care ar fi fost trecute cu vederea de ANI.

Mai exact, ar fi vorba de vânzarea unei case deținute de Nicu Marcu fiicei sale, cu un preț mult mai mic decât cel de achiziție și decât cel al pieței.

Vicepreședintele ANI - fost colaborator al președintelui ASF și fost consilier al lui Mihai Tudose

Bogdan Sticlosu a absolvit Facultatea de Științe Economice de la Universitatea din Craiova. Între 2009 și 2011 a lucrat la Poșta Română, economist. Din aprilie 2011, apare ca expert în management la firma SC Eulink SRL.

Societatea cu pricina este partener al Universității din Craiova într-un proiect european, în 2012, moment în care prorector era Nicu Marcu.

Și tot în 2012, Bogdan Sticlosu apare ca director executiv la o asociație la care Nicu Marcu era președinte - Tinerii schimbă România.

În declarația de interese depusă în 2012, Bogdan Sticlosu a scris că este director la Fundația Tinerii schimbă România. Președintele fundației era Nicu Marcu, actualul șef ASF.

Pe o platformă de internet care arhivează articolele economice, la un text publicat de Nicu Marcu în 2011, emailul lui Bogdan Sticlosu este folosit ca adresă de contact a viitorului președinte al ASF.

Captură - portalul de internet cu lucrări științifice în care,la o lucrare a lui Nicu Marcu este trecut la adresa de contact emailul lui Bogdan Sticlosu.

Din 2012, cariera lui Sticlosu se mută la București - consilier al ministrului Economiei, Daniel Chițoiu.

Intră și în consiliile de administrație de la Romaero, Hidroserv și Complexul Energetic Oltenia.

În 2013 declară venituri din șase surse - Ministerul Economiei, Universitatea Craiova, cele trei consilii de administrație menționate și firma SC Eulink Pro SRL.

Din octombrie 2013 și până în ianuarie 2022, este expert la Ministerul Fondurilor Europene, cu o escală pe la cabinetul lui Mihai Tudose, în funcția de consilier, între decembrie 2017 și ianuarie 2018.

În iunie 2022, Bogdan Sticlosu participă la concursul pentru funcția de vicepreședinte al ANI, dar este respins.

Reușește din a doua încercare, în decembrie 2022. În martie 2023, este validat de Parlament și numit vicepreședinte al ANI, cu un mandat de patru ani.

Secretarul general - fiu de fost parlamentar

Și Silviu Ioan Popa, ca și Florin Moise, a lucrat toată viața doar la ANI. Și, la fel ca actualul președinte, s-a angajat în 2008 consilier al președintelui ANI. Direct de pe băncile facultății.

A absolvit Studii Politice și, ca student, a lucrat la firma familiei, Expert Aktiv Group.

Tatăl lui Silviu Ioan Popa este Aron Ioan Popa, fost parlamentar PDSR între 1996 - 2000 și PNL între 2004 și 2008.

De atunci, Popa Sr. s-a dedicat afacerilor. Firma lui are zeci de contracte cu statul, pentru servicii de formare profesională.

Revenind la Silviu Ioan Popa și cariera lui, în 2013, este numit director de Relații Publice la ANI, în același an în care Florin Moise ajunge mai întâi șef de birou și apoi vicepreședinte. Din 2016 este secretar general al agenției.

În 2023, Silviu Ioan Popa a avut venituri din patru surse - salariul de secretar general al ANI, remunerație pentru două proiecte implementate de agenție și bursă de merit, pentru că este student la SNSPA.

Europa Liberă a solicitat puncte de vedere de la conducerea ANI și de la președintelui ASF, dar nu a primit niciun răspuns până în acest moment.

Organigrama cu 200 de angajați, din care 100 posturi vacante

În strategia Agenției pentru perioada 2022 - 2025, publicată pe pagina oficială de internet, la puncte slabe este menționat numărul insuficient de inspectori de integritate și de consilieri juridici. Și faptul că nu se poate face un control complet, în timp real, al declarațiilor de avere.

Din informațiile publice, se vede că, la sfârșitul lunii martie 2023, din cele 200 de posturi câte prevede organigrama, erau ocupate doar 100. Adică jumătate. Instituția are 24 de posturi de șefi; cu câteva excepții, toate sunt ocupate.

Cele mai multe posturi vacante sunt tocmai la compartimentele cheie ale instituției - inspectori de integritate și consilieri juridici. La inspecția de integritate, la sfârșitul lui martie, erau doar 44 de posturi ocupate din 96, iar la direcția juridică, mai era nevoie de 20 de angajați.

Toți salariații ANI, mai puțin președintele, primesc sporuri. Unul de 15%, privind lucrul cu informații clasificate, și încă unul, tot de 15%, pentru condiții vătămătoare. La acestea se adaugă și norma de hrană.

Un inspector de integritate câștigă în jur de 7.000 de lei net, pe lună, iar un director peste 10.000 de lei net, lunar.

Președintele ANI are un salariu de 11.000 de lei net, lunar.

Activitatea ANI, axată pe descoperirea consilierilor locali care au călcat strâmb

De la începutul anului, activitatea ANI a fost axată aproape exclusiv pe aleșii locali din comune și orașe.

Cu trei excepții importante. Robert Negoiță, primarul sectorului 3, Constantin Buică Mitulețu, fostul șef al AEP, și Nicușor Dan, primarul general.

În ianuarie 2023, Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în privința șefului Autorității Electorale Permanente, Constantin Buică Mitulețu.

Acesta și-ar fi folosit funcția pentru a-și angaja cumnata consilier la autoritatea pe care o conducea. După anunțul ANI, Constantin Buică Mitulețu s-a retras din funcția de președinte AEP și a trecut în poziția de secretar general al aceleiași instituții. Cu câteva zile în urmă, a demisionat și din această funcție.

În februarie 2023, ANI a anunțat că actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan, este acuzat de conflict de interese, incompatibilitate, abuz în serviciu și că în cazul său au fost sesizate Parchetul, Curtea de Conturi și Instituția Prefectului.

ANI susține că Nicușor Dan a cerut bani Primăriei Capitalei din funcția de director general al Administrației Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB). Apoi a aprobat alocarea, în calitate de primar.

„În perioada 07 august – 07 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a funcției de director general al ALPAB, a solicitat în calitate de director general suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3.000.000 lei și ulterior a retransmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul solicitat”, scrie în sesizarea trimisă de ANI la Parchet.

În aceeași zi, în același comunicat, Agenția publică și o incompatibilitate descoperită în cazul unui fost primar al Bucureștiului, Sorin Oprescu, dar pentru calitatea sa de manager de spital.

Nicușor Dan a contestat în instanță și a reușit anularea raportului Agenţiei Naţionale de Integritate. A rămas sesizarea făcută de ANI la Parchet pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane. Ancheta în acest caz continuă.

În cazul lui Robert Negoiță, ANI a anunțat că a sesizat Parchetul pentru că edilul sectorului 3 ar fi favorizat, în contracte cu instituții aflate în subordinea sa, firme ale familiei.

Aceste contracte nu au fost menționate de către Robert Sorin Negoiță în declarațiile de interese depuse în perioada exercitării mandatelor de primar 2016 – 2020 și 2020-2024, fapt care a atras constatarea indiciilor privind săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, a comunicat ANI.

În ceea ce privește averile nejustificate, ANI a descoperit, în primele nouă luni din 2023, doar cinci situații.

În cazul fostului șef al DGA, Alexandru Cătălin Ioniță, inspectorii de integritate susțin că există „o diferență nejustificată în cuantum de 1.157.736 lei între averea dobândită și veniturile realizate împreună cu familia”.

ANI a sesizat, în cazul său, Comisia de Cercetare a Averilor din cadrul Curții de Apel București, în vederea începerii acțiunii de control.

Un fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Dragoș Virgil Titea, actual director în cadrul Romatsa, este acuzat de ANI că nu poate justifica 824.898 lei. Și în acest caz, raportul a fost înaintat comisiei de specialitate de la Curtea de Apel București.

Și tot cu averi nejustificate au fost raportați de inspectorii ANI și primarul comunei Breasta, Dolj - 114.540 lei, un șef de la Direcția de Drumuri Constanța - 165.957 lei și un angajat al Ocolului Silvic Bucegi - 68.000 Euro.

Mărirea și decăderea ANI

În aprilie 2013, ANI anunța că a constatat incompatibilități în cazul a cinci grei ai politicii - Klaus Iohannis, Theodor Stolojan, Marian Vanghelie, Nicușor Constantinescu, Artistotel Căncescu.

În noiembrie, tot 2013, ANI acuza trei dintre miniștrii cabinetului Ponta și un secretar de stat de probleme de integritate - Eduard Hellvig, Ovidiu Silaghi, Liviu Pop, Sorin Dan Mihalache.

Cei patru completau deja o listă de politicieni cu probleme sesizate de ANI, din Executivul de la acea dată - Ecaterina Andronescu, Victor Alistar, Mircea Diaconu.

„De când a început să funcționeze din plin Agenția Națională de Integritate, 20 de persoane cu funcții publice au fost descoperite cu diferențe semnificative de venituri între ceea ce au câștigat în mod legal și ceea ce a apărut în plus în averile acestora, iar instanțele le-au dat dreptate inspectorilor de integritate. În ultimii patru ani, aproape 100 de demnitari au fost trecuți pe lista neagră a conflictelor de interese”, scria, în 2013, jurnalista Sabina Fati pentru Europa Liberă.

Succesele inspectorilor de integritate s-au diluat, însă, de la an la an. În acest moment, Agenția Națională de Integritate și-a pierdut filosofia pentru care a fost creată, crede politologul Cristian Pîrvulescu.

Este doar un instrument birocratic care urmărește îndeplinirea cerințelor legale, depunerea declarațiilor de avere și interese și mai puțin cercetarea acestora, adaugă politologul.

„Cred că, în mare măsură, nu este sub o presiune politică constantă, ci pur și simplu este o instituție care și-a pierdut vocația. Funcționarii de acolo nu mai au, nu mai resimt niciun fel de libertate. Iar cei care sunt numiți în conducerea ANI înțeleg că nu trebuie să deranjeze foarte tare”, conchide politologul. „Este vorba de o orbire instituțională. Nu trebuie să deranjeze!”

La începutul anilor 2010, ANI era un instrument de forță, eficace în lupta anticorupție. A anticipat cumva apariția DNA, explică Cristian Pîrvulescu. A fost un test. Momentul în care ANI și-a pierdut din credibilitate și putere a fost cel în care fostul președinte al agenției, Horia Georgescu, a fost acuzat de corupție.

În martie 2015, Horia Georgescu, președinte în funcție al ANI în acel moment, a fost reținut de procurorii DNA pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu. În 2018, a fost condamnat în primă instanță la patru ani de închisoare, pentru ca un an mai târziu să fie achitat definitiv de instanța supremă.

În mandatul lui Horia Georgescu, ANI a dat verdict de incompatibilitate chiar președintelui României, Klaus Iohannis.

Inspectorii de integritate l-au acuzat pe Iohannis că, pe vremea când era primar al Sibiului, a deținut simultan şi funcţiile de reprezentant al Municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor în cadrul a două firme, respectiv S.C. Apă Canal S.A. Sibiu şi S.C. Pieţe S.A.

Pe 21 ianuarie 2015, completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, definitiv, că şeful statului nu a fost incompatibil în perioada în care a fost primar al Sibiului.

Întrebat de Mediafax dacă ancheta în dosarul său a avut o legătură cu declaraţiile pe care le-a lansat despre dosarele deschise de ANI şi implicarea directa a lui George Maior (fostul şef SRI), Horia Georgescu a răspuns: „Am spus tot ce era de spus în legătură cu asta. Pentru mine, e un subiect închis”.

Revenind la decredibilizarea ANI după incidentul Horia Georgescu, Cristian Pîrvulescu face o comparație cu DNA.

„Exact același lucru s-a întâmplat la DNA. E adevărat că n-au putut niciodată să o rețină și compromită definitiv pe Laura Codruța Kovesi. Dar în momentul în care procurorii au văzut că cel mai important vector de imagine al DNA-ului a fost într-un asemenea hal atacat și compromis, nu au mai avut încredere, pentru că nu au mai avut protecție.

Au simțit că sunt neprotejați și că riscurile sunt foarte mari. Nu spun că nu s-au făcut abuzuri la DNA, dar faptul că procurorii au fost arestați - asta a expus foarte tare instituția. Pentru că nu erau doar niște cazuri izolate, erau niște exemple pe care presa obedientă le dădea permanent. Același lucru s-a întâmplat și la ANI, dar mai devreme”, spune Cristian Pîrvulescu.

Ce șanse mai are ANI să revină în forță în ringul luptei anticorupție? Nu foarte multe, crede Cristian Pîrvulescu.

„Am îndoieli că se va putea în contextul acesta. Nu știu dacă contextul nu se va schimba, dar într-un context asemănător, care se poate permanentiza, va fi foarte greu ca ANI să devină o instituție eficientă”.

O colaborare ANI-DNA ar putea, însă, schimba regulile jocului. Și, cel mai important, să existe voința clasei politice ca lupta anticorupție să se întărească.

„Depinde foarte mult și de dinamica celorlalte instituții care luptă împotriva corupției în România. Și depinde de voința reală a politicienilor de a lupta împotriva corupției. În acest moment nu suntem convinși că există o asemenea voință”, adaugă Cristian Pîrvulescu.