Evenimentul, care a început la București marți după-amiază, este văzut ca un semnal de încredere și susținere pe care aliații NATO și SUA îl acordă României în contextul delicat al războiului din Ucraina.
Antony Blinken a prefațat reuniunea alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vorbind despre susținerea pe care SUA și Alianța nord-atlantică le vor acorda Ucrainei.
Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că nu exista un moment mai bun și un loc mai bun pentru reuniunea NATO, decât România,
„NATO e mai puternică acum ca niciodată și mult mai unită decât a fost vreodată. Și asta e și meritul secretarului general Stoltenberg”, a spus Blinken.
„Vom reafirma susținerea noastră pentru Ucraina, și sprijinul pentru a întări alianța noastră, așa cum am stabilit la Madrid și cum vom face anul viitor la Vilnius”.
„Vom avea doi noi membri curând - Suedia și Finlanda – care vor fi cu noi astăzi, dar principiul fundamental pe care îl avem de când a început războiul în Ucraina este că suntem uniți. Acesta este cel mai mare atu al NATO”
Jens Stoltenberg, Mircea Geoană și Klaus Iohannis în deschiderea ministerialei NATO din noiembrie 2022, de la București.
Reuniunea NATO de la București a început cu un discurs al președintelui României, Klaus Iohannis. Acesta a vorbit despre summitul NATO de anul viitor, din Lituania, dar și despre adoptarea de către Alianță a deciziilor luate anul acesta la Madrid, în special cele privind Flancul Estic.
Îți mai recomandăm Analiză | Mizele reuniunii NATO de la București. Polonia: Trebuie să facem un bilanț al deciziilor de la Madrid„Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoștință a României către toți aliații care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru”, a spus Iohannis.
„Marea Neagră are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică – așa cum este deja prevăzut în Noul Concept Strategic. Trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenție evoluțiile și să promovăm o abordare și mai strategică în regiune.”
Anterior, Jens Stoltenberg a vorbit despre războiul din Ucraina spunând că Vladimir Putin se folosește de iarnă ca de o armă împotriva statului invadat.
Your browser doesn’t support HTML5
Jens Stolenberg: Putin folosește iarna ca o armă în războiul din Ucraina
Parteneriatul strategic SUA - România
Marți, secretarul de stat al SUA s-a întâlnit cu premierul Nicolae Ciucă, alături de care a vizitat o expoziție de la Ateneul Român, după care a mers la Palatul Cotroceni pentru o întrevedere cu președintele Klaus Iohannis.
Înainte de a merge la reuniune, Antony Blinken a susținut o conferință de presă comună alături de ministrul de externe român, Bogdan Aurescu.
Aurescu a declarat că vizita lui Blinken are loc într-un moment special dintre cele două țări, deoarece acum 25 de ani statul român a semnat un Parteneriat Strategic cu Statele Unite. Acesta a conturat cooperarea politică, economică și în domeniul militar dintre București și Washington.
La rândul său, Antony Blinken a declarat că vizita e esențială în contextul războiului brutal al lui Vladimir Putin în Ucraina.
„Statele Unite nu pot să își dorească un aliat mai marcant și angajat ca România, o țară care găzduiește mii de militari americani și NATO în bazele sale aeriene și navale. Statele noastre lucrează în mod strâns la operațiunile la Marea Neagră, care sunt și vor fi un obiectiv important din punct de vedere strategic pentru NATO”, a declarat secretarul american Antony Blinken.
Secretarul de stat Antony Blinken, alături de ministrul român de externe, Bogdan Aurescu.
De la începutul război și până în prezent, România a ajutat la exportarea a 5,8 milioane de tone de grâu dinspre Ucraina către restul lumii. Oficialul de stat american a mai adăugat că în intervalul februarie-decembrie 2022, Statele Unite au investit peste 120 de milioane de dolari în asistență pentru România.
„De asemenea, vom sprijini alte alocări de fonduri pe lângă cele 48 de milioane de dolari pentru ajutoarele umanitare alocate pentru Ucraina”, a declarat Antony Blinken, amintind de investițiile SUA în reactoarele modulare de dimensiuni mici, ce vor ajuta România în procesul de tranziție către energia verde.
„Știm foarte bine că rolul de lider al României în această luptă a impus costuri pentru întreaga populație din țară, dar și pentru populația din Europa și din întreaga lume. (Acțiunile efectuate de, n.r.) Rusia au provocat o creștere a costurilor la energie, alimente și altele”, a continuat el.
Ministrul de externe român a adăugat că la momentul de față are loc audierea viitorului ambasador al SUA la București în Senat.
Aurescu a confirmat că la momentul de față, atât Bucureștiul cât și Washington-ul lucrează la elaborarea mai multor proiecte de parteneriat economic, printre care și extinderea centralei nucleare de la Cernavodă și dezvoltarea de centrale modulare mici pentru a spori capacitatea energetică a României.
Îți mai recomandăm Analiză | Mizele reuniunii NATO de la București. Polonia: Trebuie să facem un bilanț al deciziilor de la MadridÎntâlnirile lui Blinken în România
Vizita lui Antony Blinken de la Ministerul de Externe al României are loc după ce oficialul american s-a întâlnit marți dimineața cu premierul României, Nicolae Ciucă, și cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la Ateneul Român.
Aceștia au vizitat expoziția „Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat Strategic”, organizată de Ambasada SUA alături de MAE, Agenția Națională de Presă Agerpres și Universitatea din Craiova.
Your browser doesn’t support HTML5
Antony Blinken și Nicolae Ciucă, în vizită la Ateneul Român
Cei trei au participat la un concert simfonic dedicat vizitei oficialului american.
Ulterior, Blinken s-a întâlnit cu președintele României, Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Iohannis i-a mulțumit lui Blinken de vizită în contextul în care România găzduiește pentru prima dată o reuniune importantă a NATO în plin război la graniță.
Antony Blinken alături de oficiali ai statului român, în timpul unei întrevederi de pe 29 noiembrie.
„Este momentul perfect în care aţi ales să faceţi o vizită în România în contextul în care ne confruntăm cu un război violent în Ucraina, dar şi pentru că avem de luat decizii dificile şi importante în cadrul NATO”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis.
Secretarul american de stat și-a reafirmat încă o dată aprecierea față de rolul geostrategic important al României, în contextul în care autoritățile de la București s-au confruntat încă de la începutul războiului cu un val crescut de refugiați și cu o criză energetică în R. Moldova.
„Momentul nu putea fi mai bun în contextul în care s-au împlinit 25 de ani de la Parteneriatul strategic care s-a dezvoltat în moduri pe care nici preşedinţii Clinton şi Constantinescu, la acel moment, nu puteau să le imagineze, dar şi pentru că avem de discutat chestiuni urgente şi importante în plan bilateral, regional şi chiar global şi în acest context suntem recunoscători pentru că România este un aliat atât de puternic şi partener”, a transmis Antony Blinken alături de Klaus Iohannis.
Reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO de la București este al doilea eveniment major găzduit de România de la aderarea la NATO. În urmă cu 14 ani, la Palatul Parlamentului avea loc summit-ul NATO, când membrii Alianței au transmis pentru prima dată că Ucraina și Georgia se pot alătura organizației militare.
Patru luni mai târziu, Moscova a invadat Georgia pentru a sprijini trupele separatiste pro-ruse din regiunile Abkhaziei și Oseției de Sud, aflate pe teritoriul statului georgian.
Your browser doesn’t support HTML5
Reuniunea NATO la București: cele mai importante evenimente ale zilei
Ce trupe aliate acționează pe teritoriul României sau pot interveni în situații de criză
În luna mai a acestui an, președintele Klaus Iohannis a aprobat sporirea trupelor aliate aflate în România, forţe aeriene şi terestre cu rol de descurajare, dar şi de unităţi specializate în culegerea de informaţii.
„Pe fondul situaţiei existente şi a intenţiilor Federaţiei Ruse de a-şi reafirma statutul de mare putere regională, a fost întocmit la nivelul Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SHAPE) Planul pentru operaţionalizarea ariei de responsabilitate a Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR)”, le-a transmis Iohannis parlamentarilor români în primăvara acestui an.
Tot atunci, preşedintele a anunţat Parlamentul că a aprobat dislocarea de trupe aliate în România, după analiza NATO, la cererea autorităților române.
Astfel, s-a dispus dislocarea, la nevoie, a „Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată - VJTF în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare. VJTF (Very High Readiness Joint Force), cel mai rapid instrument de răspuns al NATO, care permite dislocarea a 40.000 de soldați în câteva zile.
Instrumentul a fost creat în 2014 ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi la crizele din Orientul Mijlociu. În 2022, o brigadă franco-germană de 3.500 de oameni serveşte drept nucleu al VJTF, în timp ce Polonia, Spania şi Portugalia se vor alătura trupelor.
Președintele a mai aprobat și dislocarea unor misiuni în Marea Neagră de creştere a vigilenţei în cadrul componentei navale (eVA), cu o grupare navală din cadrul celei permanente de luptă a NATO, și sporirea componentei aeriene (ePA) a unor aeronave aparţinând SUA, Italiei şi Germaniei, precum şi a unor elicoptere aparţinând Marii Britanii şi SUA.
Flota aeriană aliată care operează în România este formată din 8 aeronave F-16 Fighting Falcon ale US Air Force şi 4 aeronave F/A-18 Super Hornet, din cadrul Forţelor Navale ale Statelor Unite ale Americii în Europa şi 2 aparate F-35 Lightning II de generaţia a V-a ale US Air Force.
Toate aceste aeronave pot decola de urgență de pe Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă” de la Borcea. Lor li se alătură şi 8 aeronave Eurofighter Typhoon din cadrul Forţelor Aeriene Italiene, care constituie Detaşamentul Black Storm, 6 aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Germane şi 4 aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) care execută misiuni de poliţie aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Ele se alătură celor 17 avioane F-16 A/B Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române, care execută în misiuni de poliţie aeriană la graniţele NATO.
De asemenea, Iohannis a mai aprobat dislocarea în Marea Neagră şi la graniţa cu Ucraina a unor capabilităţi de informaţii, supraveghere şi cercetare care aparțin SUA și dislocarea în România a 500 de militari francezi care au venit în România pentru consolidarea prezenței NATO pe Flancul Estic. Ei au venit cu vehicule de luptă VAB (Véhicule de l’Avant Blindé), VBL (Véhicule Blindé Léger) şi PVP (Petit Vehicule Protégé).
De asemenea, șeful statului a mai aprobat intrarea, staționarea și operarea în România a Batalionului STRYKER al SUA, format din aproximativ 1.000 de militari, pentru misiuni NATO de descurajare şi apărare.
Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, pe teritoriul Românei erau dislocați 1.000 de militari americani la baza de la Mihail Kogălniceanu, organizați ca grup de luptă, cu blindate şi elicoptere de atac şi transport. Lor li s-au alăturat militarii care operează dronele MQ-9 Reaper de la Câmpia Turzii şi 200 de specialişti care asistă scutul antibalistic de la Deveselu.
Acest text a fost actualizat.
Au contribuit: Andreea Ofițeru, Ionut Benea.