Postul de televiziune al Patriarhiei Române a anunțat decesul Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților ÎPS Pimen. În vârstă de 90 de ani, prelatul era internat de o lună la Institutul „Matei Balş” din Capitală după ce a fost diagnosticat cu noul coronavirus.
„Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen s-a mutat la Domnul! Dumnezeu să-l odihnească!”, este anunţul postat pe pagina de Facebook a Trinitas Tv
Ulterior, decesul a fost confirmat și de către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, iar, apoi, și de Grupul pentru Comunicare Strategică.
Directorul Institutului „Matei Balș", Adrian Streinu Cercel, a fost întrebat chiar marți seara despre starea Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, când a răspuns că ierarhul este în stare staționară.
„Beneficiază de confidențialitate maximă și tot ceea ce pot să vă spun este că este staționar. Eforturile noastre sunt maximale”, a spus Streinu Cercel.
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen a fost confirmat cu coronavirus în 20 aprilie, când a fost transferat de la Spitalul Judeţean Suceava la Institutul „Matei Balş", cu un elicopter, el având simptome severe de pneumonie.
Transportarea la București a ÎPS. Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților cu un elicopter a stârnit multe discuții privind egalitatea de tratament în cazul bolnavilor infectați cu COVID-19 din Suceava. Pe 20 aprilie 2020, secretarul de stat în MAI Raed Arafat declara că „am fost solicitați să-l aducem la București, probabil cu încă un pacient de acolo. Acum se ia decizia să sprijinim Suceava, să poată fi eliberat încă un pat de terapie intensivă. Am fost solicitați să-l aducem la București acum o oră jumătate. E un elicopter de la Iași, de la MAI, cu o echipă SMURD, care o să-l preia și o să-l aducă la Matei Balș". Arhiepiscopul Sucevei, în vârstă de 90 de ani, a fost adus la București cu un elicopter, împreună cu un alt pacient care trebuia adus în Capitală, potrivit Grupului de Comunicare Strategică.
Născut în localitatea Greabănu, judeţul Buzău, în 25 august 1929, el a devenit călugăr în 1951.
IPS Pimen a fost stareţ al Mănăstirii Putna, preot duhovnic la mănăstirea Văratec, preot la mănăstirea Durău, muzeograf la mănăstirea Putna şi stareţ la Mănăstirea Sfântul loan cel Nou de la Suceava, conform news.ro.
La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropolitului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei laşilor, cu titlul de Suceveanul. În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în ianuarie 1991, a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991.
ÎPS Pimen ar fi dat nouă note informative cât a colaborat cu Securitatea, în cazul său fiind întocmite mai multe referate, rapoarte, fișe personale și trei scrisori operative. Arhiepriscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a avut două nume conspirative în timpul colaborării sale cu Securitatea, inclusiv cu Direcția Informațiilor Externe (DIE).
Potrivit motivării Curții de Apel București (CAB), care l-a declarat în 2011 colaborator al Securității, Pimen a recunoscut în fața judecătorilor că o parte din notele consemnate de Securitate și invocate de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) sunt adevarate, însă în altele s-au tras concluzii neadevărate și incorecte.„A afirmat că a purtat discuții verbale cu diferiți ofițeri de Securitate dar prin acestea nu s-a atentat la poziția socială a unui cetățean sau a statului român”, se arată în decizia instanței.
Citește și: