Legea care rupe din ariile protejate pentru hidrocentrale, din nou la CCR. Inițiatorul legii, sătul de preocuparea pentru „peștișori”

Actualizare 25 martie, ora 14.30. Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pronunțarea pentru 1 aprilie 2026. Este a treia amânare de termen, după sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan pe 11 noiembrie 2025.

Articolul inițial

Finalizarea mai multor hidrocentrale începute în urmă cu zeci de ani și care se intersectează parțial cu zone protejate - parcuri naționale / naturale sau situri Natura 2000 - au făcut în ultimii ani obiectul a numeroase controverse și acțiuni în instanță ale unor ONG-uri de mediu.

Suspendarea acordului de mediu, a defrișărilor și a oricăror altor lucrări pentru hidrocentrala Răstolița (județul Mureș), respectiv suspendarea unei autorizații de construire pentru hidrocentrala Surduc-Siriu (județul Covasna) sunt doar două exemple.

Pentru a accelera finalizarea investițiilor, derulate de compania controlată de stat Hidroelectrica, mai mulți deputați au resuscitat în toamna anului 2025 un proiect de lege inițiat în 2022 de parlamentari PSD, în frunte cu Daniel Zamfir și Radu Oprea.

Proiectul viza modificarea limitelor ariilor protejate pentru proiecte hidroeenergetice aprobate înainte de 2007, prin Hotărâri de Guvern sau decrete de stat (din timpul regimului comunist).

De asemenea, proiectele hidroenergetice care contribuie la securitatea națională ar urma să fie exceptate de la studiile de impact asupra mediului. Vizate sunt în special nouă hidrocentraleAmenajările hidroenergetice declarate de interes public major și vizate de inițiativa de lege sunt:

- Livezeni-Bumbești (pe râul Jiu)
- Cornetu-Avrig (pe râul Olt)
- Pașcani (pe râul Siret)
- Răstolița (râul Răstolița)
- Surduc-Siriu (râul Bâsca)
- râul Siret (pe sectorul Cosmești-Movileni)
- complexul hidrotehnic și energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a
- râul Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunăre; centrala hidroelectrică Islaz
- Cerna - Belareca (râurile Cerna și Belareca). care au fost declarate de interes public major printr-o Ordonanță de Urgență din 2022.

Proiectul de lege a fost modificat cu amendamente și în octombrie 2025 a fost aprobat de Camera Deputaților, cu un vot majoritar din partea tuturor formațiunilor politice, cu excepția USR. Legea a fost trimisă la promulgare la președintele României, Nicușor Dan, dar acesta a sesizat Curtea Constituțională.

Președintele a subliniat, în esență, că legea contravine obligațiilor României ca stat UE și încalcă dreptul constituțional la un mediu sănătos. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a avut, la rându-i, o poziție similară.

Activiștii de mediu spun și ei că o astfel de lege va afecta iremediabil mediul și că este de neconceput ca decrete de stat din timpul regimului comunist să se dovedească mai presus de Directive UE, care protejează habitatele și speciile.

În plus, mai spun ei, aportul energetic al amenajărilor hidro la rețeaua României nu este semnificativ.

În schimb, inițiatorii legii, care în decembrie 2022 a fost respinsă de Senat, susțin că scopul ei este să permită deblocarea unor proiecte hidro, care vor avea rol în echilibrarea energetică, în prevenirea inundațiilor și la întărirea independenței energetice a României. Nu vor mai putea fi la fel de ușor blocate în instanță, susțin ei.

Miercuri, 25 martie, sesizarea de neconstituționalitate este pe ordinea de zi a ședinței CCR. Au existat două termene anterioare, la care Curtea a decis amânarea unei hotărâri.

Șaizeci de zile pentru modificarea limitelor ariilor protejate și exceptare de la proceduri

În forma aprobată de Camera Deputaților în 2025, proiectul de lege conține doar două articole. Unul modifică Ordonanța de Urgență a Guvernului din 2007 privind regimul ariilor protejate, iar celălalt o Lege din 2018, cu privire la evaluarea impactului asupra mediului.

Prima prevedere exceptează investițiile hidroenergetice care au fost aprobate prin HG-uri sau decrete de stat anterior datei de 29 iunie 2007 (când a intrat în vigoare OUG-ul privind ariile protejate) de la obligația realizării unui studiu științific privind modificarea limitelor ariilor protejate.

Pentru acestea, „autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate în termen de 60 de zile de la solicitarea de către beneficiar prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate”.

În prezent, legislația în vigoare prevede posibilitatea modificării limitelor ariilor protejate doar pentru proiecte pentru care existau licențe de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile, anterior datei amintite.

A doua prevedere precizează că normele de evaluare a impactului asupra mediului nu se aplică proiectelor care contribuie la realizarea obiectivelor de securitate națională, desemnate astfel prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

În aprilie 2025, declararea proiectelor hidroenergetice ca fiind de securitate națională a fost dezbătută în CSAT, la nivel consultativ - în urma unui proiect de lege similar cu cel din prezent, inițiat atunci de Ministerul Energiei condus de Sebastian Burduja. Nu a existat însă un aviz în acest sens, după cum a transmis CSAT, la acel moment, pentru Europa Liberă.

Președintele Nicușor Dan: legea încalcă dreptul la un mediu sănătos

Pe 11 noiembrie 2025, președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la legea de modificarea a limitelor ariilor protejate și exceptarea proiectelor hidroenergetice de la evaluarea de impact de mediu și a cerut declararea inițiativei drept neconstituțională.

Într-un document de peste 20 de pagini, Administrația Prezidențială arată că inițiativa de lege are mai multe probleme care ar trebui să o facă neconstituțională, așa cum Europa Liberă a relatat:

• încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție;
• contravine directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare;
• elimină evaluările de mediu și măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecție a biodiversității și expunând România riscului declanșării unei proceduri de infringement.

„Independența energetică a țării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligația constituțională și europeană de a proteja patrimoniul natural și de a garanta fiecărui cetățean dreptul la un mediu sănătos”, a semnalat președintele, într-o postare pe Facebook.

„Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanții ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept”, a conchis el.

De asemenea, consiliera pe probleme de mediu a Administrației Prezidențiale, Ștefania Simion, a declarat că „modificarea nu ține doar de proceduri juridice, ci de felul în care alegem să ne raportăm la natură și la responsabilitatea față de generațiile care vin după noi”.

„Ariile protejate nu sunt un obstacol pentru dezvoltare – sunt garanția că România păstrează intacte ecosisteme rare, păduri, ape și habitate care nu pot fi înlocuite”, a mai scris ea, adăugând că „legea contestată ar deschide posibilitatea ca aceste zone să fie redesenate după interesul de moment, fără compensare și fără consultare publică, încălcând principiile Constituției și angajamentele europene”.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat în termeni duri inițiativa de lege, după ce a fost adoptată deCamera Deputaților.

Ea spune pentru Europa Liberă că „poziția Ministerului Mediului nu s-a schimbat, considerăm că astfel de proiecte contravin legislației europene și ne pun pe noi toți în risc de amenzi usturătoare, pentru că nu respectăm Directivele Europene”.

Respectarea reglementărilor de la nivelul UE vine la pachet și cu avantaje, precum accesarea fondurilor europene și susținerea de proiecte pentru comunitate.

„Trebuie să respectăm prevederile pe care ne-am asumat deja că le vom respecta”, conchide ea.

Activiștii, revoltați de proiectul de lege

Încă de după aprobarea proiectului de lege către Camera Deputaților, mai multe ONG-uri de mediu și activiști l-au contestat vehement. Mai multe organizații, Bankwatch, Declic, Ecolegal și Fundația Eco-Civica, i-au cerut public președintelui să sesizeze CCR, întrucât legea „încalcă dreptul cetățenilor la un mediu sănătos și echilibrat”.

Reprezentanții mediului civic au fost cu atât mai contrariați cu cât proiectul a fost unul care părea abandonat, mai ales după respingerea de către Senat, dar și de avize și rapoarte negative, inclusiv din partea Guvernului, la parcursul din Camera Deputaților.

Mai mult, un proiect similar de lege, inițiat tot de senatorul Daniel Zamfir, a fost declarat neconstituțional de CCR în noiembrie 2022 - la sesizarea USR. Senatorul a depus la scurt timp în Parlament un nou proiect - cel aflat acum pe masa CCR.

Biologul și activistul Călin Dejeu explică pentru Europa Liberă că legea „pune decretele de stat ale lui Ceaușescu deaspura legislației europene”.

De asemenea, invocarea CSAT este una abuzivă, întrucât Consiliul are prin excelență atribuții legate de apărarea țării, nicidecum de mediu.

Un astfel de argument este prezentat, de altfel, și în sesizarea Administrației Prezidențiale.

Dejeu mai amintește că Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), cu peste 1.400 de organizații membre, a subliniat în Ghidul pentru Conservarea Conectivității prin Rețele Ecologice și Coridoare rolul esențial al conectării ariilor naturale protejate, reclamând fragmentarea acestora.

„Fără conectivitate, ecosistemele nu pot funcționa corect, iar fără ecosisteme funcționale, biodiversitatea și alte elemente fundamentale ale vieții sunt în pericol. Perturbarea sau absența conectivității ecologice apare din cauza «fragmentării» induse de om, destrămării unui habitat, ecosistem sau tip de utilizare a terenului în parcele din ce în ce mai mici”, explică experții organizației.

Reprezentanta asociației Eco Legal, Cătălina Rădulescu, spune pentru Europa Liberă că proiectele hidroenergetice au efecte extrem de nocive asupra ariilor protejate.

„Distrug pur și simplu aria protejată, nu o să mai existe habitatele și speciiile care fac obiectul conservării, iar asta contravine dreptului european, care nu permite realizarea de hidrocentrale fără evaluări de mediu făcute corect.”

Multe dintre hidrocentralele vizate de proiectul de lege au fost începute în comunism, fără niciun fel de evaluări de mediu, explică ea.

Într-o analiză a Ordonanței de Urgență din 2022 care stabilea unsprezece proiecte din domeniul energiei regenerabile ca fiind de interes public major (din care nouă amenajări hidroenergetice) asociația arăta că acestea afectează nu mai puțin de 27 de arii protejate: parcuri naționale, naturale și situri de importanță comunitară Natura 2000.

Producția de energie a acestora ar reprezenta însă doar 2% din producția națională, „cu costuri ecologice și economice ireversibile”.

Inițiatorul legii: limitele ariilor protejate s-au stabilit din pix

Inițiatorul legii care modifică limitele ariilor protejate, Daniel Zamfir (PSD), afirmă că proiectul este foarte important întrucât are în vedere investiții hidroenergetice începute înainte de declararea zonelor în care se aflau drept arii protejate.

„Când s-a făcut acest mecanism de delimitare a ariilor protejate a fost o mare eroare, pentru că nu s-a făcut pe teren, ci dintr-un birou. Așa s-a ajuns ca funcționari dintr-un birou să traseze aceste arii peste zone unde erau deja obiective în construcție”, spune el.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, spune că nu exclude ca atunci când au fost trasate ariile protejate să fi fost și erori, însă Directiva Europeană prevede cum pot fi îndreptate astfel de erori.

„Ele trebuie să fie punctuale, notificate către Comisia Europeană, este un întreg proces. Faptul că se încearcă modificarea legislației astfel încât să nu mai fie nevoie de urmarea unei astfel de proceduri, asta nu poate fi acceptabil pentru Comisia Europeană și nici pentru obiectivele pe care ni le-am asumat.”

Daniel Zamfir adaugă, pe de altă parte, spune că a citit și argumentele Administrației Prezidențiale din sesizarea către CCR, dar că ele ar reprezenta „argumente ONG-istice” în mare parte.

Senatorul menționează că, în ciuda opoziției ONG-urilor, din perspectiva impactului de mediu, acesta s-a produs deja când au fost ridicate barajele sau lacurile de acumulare și că terminarea investițiilor nu mai are un efect semnificativ.

Lucrările care mai sunt de făcut în prezent, afirmă senatorul, vizează în special dotarea amenajărilor cu echipamenetele hidrotehnice, iar oprirea acestui pas nu poate fi argumentat decât „dacă am un alt interes decât producerea de energie electrică în România”. E limpede pentru mine.”

Astfel, Zamfir declară că nu mai este dispus să accepte argumentele activiștilor de mediu: „Suntem preocupați și de scoicile de pe fundul mării și de peștișorul de prin râul Jiu și de cârtița pe care o deranjăm dacă băgăm țeava de gaze”.

Daniel Zamfir mai afirmă că invocarea încălcării dreptului la un mediu sănătos nu se susține în cazul unor investiții care vor aduce un plus energetic, câtă vreme sunt tăiate cantități masive de păduri pentru asigurarea încălzirii cu lemne a populației.

„Dacă nu ne alimentăm cu gaze, tăiem pădurile, pentru încălzirea cu lemne.”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI