Ceasul a ajuns să fie dăruit Papei de Viorica Dăncilă pentru că cei din anturajul șefei Guvernului au fost primii care au făcut comanda. Ulterior, a venit o comandă și din partea opoziției, tot pentru cadoul oferit Papei Francisc, însă deja se angajase că îl va da Palatului Victoria.
Augustin Matei a studiat arta sacră la Facultatea de Teologie din București, arhitectură peisageră și a terminat Liceul Tonitza. Locuiește la Pucioasa, unde decorează ceasuri, prin gravură, pictură sau semisculptură, după personalitatea celor care urmează să le poarte. Când am vorbit cu el, a spus că surprinde emoția pe care viitorul purtător al ceasului vrea s-o păstreze cu sine peste timp.
Dar cum a fost în cazul ceasului pentru Papa Francisc?
„Am lucrat vreme de o lună. Am avut două încercări eșuate (în decorarea cadranului -n.r.). M-am decis că trebuie să fie transpunerea portretului Sfântului Francisc din Assisi, din fresca lui Giotto, însă prima variantă era prea cromatică. Părea un ceas nou și modern, care nu se potrivea cu Papa Francisc, un om de peste 80 de ani. La a doua variantă, am patinat grafica, însă nu m-a mulțumit. În final, mi-am dat seama că, pornind de la mesajul Papei -să mergem împreună -, trebuie să găsesc expresia artistică a oricărui român care se regăsește în dorința de apropiere între bisericile creștine”, spune Augustin Matei.
În cazul Papei Francisc, ce a impregnat pe un obiect care măsoară trecerea timpului?
„Smerenia unui om care este călăuzit de Dumnezeu”, spune, fără ezitare artistul ceasornicar.
Prezentarea tehnicii pe care a folosit-o este, din nou, legată de conceptul artistic.
„Este gravură și grafică, cretă pe un cadran de argint, pentru că este un material moale, nu pentru că ar fi prețios. Am folosit o curea care are legătură cu veșmântul ordinului franciscan, din care Papa face parte și care a fost înființat de sfântul din Assisi. Am stat zece zile, în trecut, la mănăstirea franciscană din Assisi și mi-a rămas foarte pregnantă atmosfera de acolo. Carcasa ceasului este din Germania, de la furnizorii mei, mecanismul este elevețian, iar cureaua este de la Oradea. Cadranul este românesc”, a mai spus Augustin Matei pentru Europa Liberă.
Și o precizare a artistului - „La mine, la Pucioasa, nu vine lume care nu a citit cărți, care nu știe să-și exprime emoțiile. Eu nu pot săpa definiția spiritului unei persoane, emoția unui moment care-l definește, dacă acel om nu se cunoaște bine pe sine.”