Marchează atacurile israeliene din Liban începutul unui nou război ?

Coloană de mașini la Damour, la periferia de sud a capitalei Beirut, la 24 septembrie. Oamenii se refugiază din sudul Libanului, unde bombardamentele israeliene sunt constante.

Israelul a lansat săptămâna aceasta cele mai puternice atacuri împotriva grupării militante libaneze Hezbollah din 2006, când a avut loc un război de cinci săptămâni. Noile atacuri, în care au fost ucise sute de persoane, marchează începutul unui nou război, cred experții.

Tensiunile la granița dintre Israel și Liban s-au acumulat treptat, de când Israelul și-a lansat războiul în Fâșia Gaza, în octombrie. Hezbollah a declarat atunci că a lansat rachete asupra Israelului în semn de solidaritate cu palestinienii - iar israelienii au ripostat de fiecare dată.

Ce se întâmplă de câteva zile reprezintă însă „un nou nivel”.

„Ambele părți pot escalada încă și mai mult conflictul, dar ne aflăm deja la un nivel de violență peste cel din al doilea război din Liban, din 2006”, spune Michael Horowitz, șeful serviciului de informații al companiei de consultanță Le Beck International, cu sediul în Bahrain.

Diferența dintre conflictul actual și un război la scară largă „devine atât de mică încât este aproape irelevantă”, precizează Horowitz.

Să nu subestimăm Hezbollah

Gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a fost afectată, în ultimele luni, o serie de eșecuri. Israelul a asasinat membri-cheie ai structurii ei de conducere și comandă. Atacul pus pe seama Israelului, de săptămâna trecută, care a vizat pagere și walkie talkie utilizate de luptătorii Hezbollah, a compromis, de asemenea, comunicațiile grupării.

Salvatori prin moloz în satul Akbiyeh, din sudul Libanului, pe 24 septembrie.

În ciuda pierderilor semnificative, avertizează experții, gruparea militantă libaneză nu ar trebui să fie considerată deja ca și eliminată.

Horowitz a spus că scoaterea completă a Hezbollah din luptă (promovată de unii politicieni israelieni) „nu este un obiectiv realist”, având în vedere arsenalul său militar, precum și efectivele sale, care sunt de ordinul zecilor de mii.

Hezbollah a ripostat până acum la bombardamentele aeriene prin lansarea de rachete asupra nordului Israelului. Dar gruparea nu și-a folosit încă armele mai sofisticate, precum dronele și rachetele cu rază medie și lungă de acțiune, care pot lovi adânc în teritoriul israelian.

Ce urmăresc beligeranții?

Hezbollah insistă că va continua să lovească Israelul dacă nu se va ajunge la un acord de încetare a focului pentru a pune capăt războiului din Gaza. În ce-l privește, Israelul spune că obiectivul său este să garanteze securitatea de-a lungul frontierei sale de nord cu Libanul, astfel încât israelienii strămutați de acolo să se poată întoarce acasă.

Sistemul israelian Iron Dome interceptând rachete lansate din la Haifa, în nordul Israelului, la 23 septembrie. Guvernul Israelului a cerut locuitorilor să aibă răbdare și să „rămână uniți”.

„Israelienii cred că, dacă exercită suficientă presiune asupra Hezbollah, gruparea va accepta în cele din urmă să decupleze frontul din Liban de cel din Gaza - sau se va confrunta cu atât de multe pierderi încât capacitatea sa de a continua războiul de uzură pe care l-a dus împotriva Israelului timp de 11 luni va fi semnificativ redusă”, declară Horowitz.

El crede însă, ca și alții, că Israelul adoptă o strategie periculoasă intensificând atacurile împotriva Hezbollah.

„Planul Israelului poate fi să slăbească destul gruparea ca ea să nu mai aibă puterea de a lovi zona centrală a Israelului, iar între timp aliatul Hezbollah, Iranul, să nu facă mare lucru”, crede Horowitz. „Acesta este însă un pariu foarte riscant”.

Your browser doesn’t support HTML5

Asistăm la începutul celui de-al treilea război din Liban?

De ce tac iranienii?

Iranul, principalul susținător al Hezbollah, a fost reticent în a se implica direct în conflictul Israel-Hezbollah.

Într-un interviu pentru Radio Farda (parte din RFE/RL), comentatorul politic londonez Jalali Hashemi a declarat că riposta relativ modestă a Hezbollah la atacurile din 23 septembrie, ca și reticența Iranului de a intra într-o confruntare directă cu Israelul l-au încurajat pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu să ordone „atacuri încă și mai puternice” spre nord.

Iranul și Israelul au ajuns în pragul războiului - cel puțin la nivelul retoricii - în mai multe rânduri, inclusiv după uciderea lui Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas, la Teheran, în iulie. Teheranul a dat vina pe Israel și a promis că va riposta, deși până acum nu a făcut-o.

Lumea s-a temut cel mai mult de un război direct între Israel și Iran în primăvară, când Teheranul a lansat pentru prima dată rachete în direcția rivalului său regional. Pagubele au fost minime, atacul fiind „semnalat” din timp.

Ali Mohtadi, un expert în problemele Orientului Mijlociu stabilit în Marea Britanie, afirmă că, în timpul războiului dintre Israel și Hezbollah, din 2006, Teheranul s-a abținut de la implicarea directă în ostilități. În schimb, Iranul i-a oferit aliatului său din Liban sprijin logistic și arme.

„Este posibil ca de data aceasta, chiar dacă Iranul se află într-o situație diferită față de 2006, să facă același lucru, anume să continue să ofere același nivel de sprijin Hezbollahului”, a declarat Mohtadi pentru Radio Farda.

Articol bazat pe relatări de Elaheh Ravanshad și Hooman Askary, de la Radio Farda, și preluat de la Europa Liberă Moldova.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI