Guvernul de la București se pregătește să majoreze salariul minim de la 1 ianuarie, la 2.080 de lei, în timp ce salariul minim pentru persoanele cu studii superioare și cele care au cel puțin 15 ani vechime în câmpul muncii ar urma să ajungă la 2.350 de lei.
Europa Liberă: Ce efect va avea creșterea salariului minim de la 1 ianuarie asupra situației persoanelor considerate sărace în România - 4,6 milioane de persoane, potrivit unui raport recent al Institutului Național de Statistică?
Aurelian Dochia: „În principiu, creșterea salariilor și, în general, creșterea veniturilor sunt dezirabile pentru că, printre altele reduc sărăcia, sunt tot mai multe persoane care pot să își procure cele necesare traiului având un salariu
Nu știm care sunt domeniile care nu vor putea suporta o creștere a salariului minim.
și venituri mai mari. Dar întotdeauna creșterea salariului minim are și o doză de risc în ea pentru că nu știm care sunt domeniile care nu vor putea suporta o creștere a salariului minim. Sunt anumite industrii, cum ar fi tricotaje, îmbrăcăminte, încălțăminte, în care sunt multe persoane care lucrează la nivelul salariului minim și în cazul în care aceste companii sau firme mici din aceste zone nu reușesc să susțină creșterea de salarii fie prin creșterea prețurilor fie prin cea a productivității, atunci multe dintre ele ar putea să fie obligate să reducă personalul sau să se închidă. Și, în aceste condiții s-ar putea ca efectul final să fie contrar celui urmărit, acela de îmbunătățire a condițiilor de viață. S-ar putea să existe un efect de creștere a șomajului. Pentru România cel puțin, nu este acum cazul, economia a fost destul de dinamică, am avut creștere de 7% în 2017, iar șomajul a ajuns la un nivel foarte redus. Am ajuns în situația în care angajatorii se plâng că nu găsesc personal pentru locurile de muncă pe care le au. Dar în alte condiții și pentru anumite zone restrânse s-ar putea să existe și riscuri.”
Your browser doesn’t support HTML5
România: riscul creșterii salariilor
Pe de altă parte, ce impact o să aibă introducerea salariului minim diferențiat pentru persoanele care au peste 40 de ani, de pildă, care fie au studii superioare, fie au cei 15 ani vechime la locul de muncă?
Aurelian Dochia: „Aceasta este deja o intervenție care merge un pas mai departe pe piața muncii și are tot felul de repercusiuni care se vor vedea că nu sunt favorabile, după părerea mea. De exemplu, o firmă poate ajunge la punctul în care are un angajat al său are o vechime de peste 15 ani și ajunge la 2.300 de lei, să spună: „renunțăm la serviciile acestei persoane, angajăm oameni mai tineri cărora nu trebuie să le plătim acest salariu”. La fel și cu studiile superioare. Toate intervențiile în bucătăria internă a unei firme creează distorsiuni și după părerea mea riscă să aibă mai multe efecte negative decât pozitive scontate.”
Europa Liberă: Spuneați mai devreme că, în principiu, orice creștere a salariului minim este benefică. Dar în ce măsură creșterea salariului minim ar putea fi erodată de inflație?
Aurelian Dochia: „Există două situații: în cazul în care productivitatea crește în ritm cel puțin egal cu salariul, atunci efectele sunt pozitive, crește puterea de cumpărare, nu se vede nimic în prețuri, dacă însă productivitate muncii nu crește la fel de repede ca salariul, atunci diferența dintre creșterea de salariu și creșterea de productivitate se va vedea, mai devreme sau mai târziu, în creșterea de prețuri. Dar totuși există și niște lucruri care țin atât de teoria economică cat și de practica și de bunul simt al fiecăruia, căci își dau seama că nu se poate la nesfârșit să duci o creștere de salariu care să aibă impact dacă nu reușești să crești și productivitatea. Ori la noi în multe perioade, productivitatea a rămas mult în urma creșterii de salarii și asta reprezintă un pericol.”