Câți kilometri de autostradă s-ar putea construi în România în 2024

După ce România a inaugurat 81 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres în 2023 (plus alți 16,3 finalizați, dar neinaugurați), autoritățile din Transporturi dublează miza pentru 2024.

Astfel, peste 180 de noi kilometri ar urma să fie finalizați în acest an, spun pentru Europa Liberă reprezentanţii Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

„Ținta de cel puțin 250 de kilometri de kilometri de autostradă în 2023 și 2024 va fi atinsă”, a repetat la mijlocul acestei luni ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Vor fi finalizate şi deschise, promit oficialii din Transporturi, toate loturile de pe sectorul Sud al autostrăzii de centură a Bucureștiului (A0) dar și cel puțin patru loturi de pe autostrada Moldovei A7, Ploiești - Siret.

La acestea ar trebuie să adauge drumurile expres (DEx) Craiova - Pitești, Galați - Brăila și legătura autostrăzii Transilvania cu centura Oradei.

„Absolut siguri în acest moment sunt 55 de noi kilometri de autostradă. Sunt șanse și pe alte tronsoane, dar într-un scenariu realist-optimist vor fi cel mult 90-100 de noi kilometri. Cam jumătate din cât se promite”, spune Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură.

Acesta arată că multe dintre porţiunile de autostrăzi care ar trebui finalizate au stadiu de realizare de sub 50%, fondurile şi capacitatea administrativă sunt limitate, iar unii constructori nu au capacitatea de a lucra în ritm susținut.

Nevoia de drumuri rapide este în continuare acută în România (în condițiile în care borna de 1.000 de kilometri a fost depășită abia în 2023), spun la rândul lor reprezentanții asociaţilor de transportatori.

România a depăşit abia în toamna anului 2023 borna de 1.000 de kilometri de drumuri rapide construite, în condiţiile în care peste 100 de km au fost realizaţi în comunism. În prezent, sunt 1.075 de km de autostradă şi drum expres.

La protestele organizate alături de fermieri în jurul Bucureștiului dar și în țară, transportatorii au solicitat ca noile taxe de drum care se vor aplica transportului de mare tonaj din 2026 – și care ar crește substanțial tarifele pentru utilizarea autostrăzilor – să fie revizuite.

De la 81 de kilometri la peste 180 km

Pentru 2024, CNAIR şi Ministerul Transporturilor anunţă că vor finaliza 180 de noi kilometri de autostradă şi drumuri expres.

„Vorbim de loturile 1, 2 şi 3 de pe AO, încă 2 km pe A0 Nord (la capătul lotului 2, finalizat dar inaugurat parţial, n.r.), tronsoanele 1 şi 4 de pe drumul expres Craiova-Piteşti, loturile 1 şi 2 de pe autostrada Buzău-Focşani, cel puţin 2 loturi pe Buzău-Ploieşti, plus drumurile expres Galaţi-Brăila şi cel de lângă Oradea”, spune purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu.

Cinci din cele 11 tronsoane pe care CNAIR le promite sunt însă la un stadiu de realizare de sub 50%.

Două dintre ele chiar sub 30 de procente, ceea ce îl face pe preşedintele Pro Infrastructura, Ionuţ Ciurea, să considere planurile CNAIR mult prea optimiste.

Preşedintele Pro Infrastructură, Ionuţ Ciurea, spune că într-un scenariu realist România va avea încă 100 de noi kilometri de autostradă şi drumuri expres în 2024.

„Siguri sunt 55 de kilometri noi, 11 kilometri pe drumul expres între autostrada Transilvania şi centura Oradei, lotul 1 din AO Sud (17 km), 11 km pe autostrada Moldovei, la Focşani şi porţiunile neinaugurate de pe A0 Sud (6, 3 km pe lotul 2 AO Sud şi 9 km pe lotul 2 din A0 Nord). Vorbim de loturi unde doar un dezastru ar face să nu poată fi deschişi circulaţiei”, explică el.

„Nu are cum să fie gata tot ce se promite pentru că nu sunt banii necesari, nu ai nici capacitatea administrativă şi nu ai nici capacitatea la constructori”, explică el.

Reprezentantul CNAIR, Alin Şerbănescu, susţine că statul român dispune de bani, însă este important ca investiţiile în infrastructură să fie prioritizate.

Mai ales că majoritatea drumurilor rapide care trebuie finalizate anul acesta sunt în derulare și sunt finanţate cu bani europeni, la care statul are o cofinanţare de aproximativ 60%.

„Trebuie să decidem dacă direcţionăm banii prioritar pe nevoile sociale, care sunt mai degrabă pe termen scurt, sau către investiţii, care în 4-5 ani generează un efect de bunăstare pe termen lung. Banii investiţi în fiecare kilometru de autostradă au un efect de multiplicare de 2-3 ori”, argumentează Alin Șerbănescu.

În 2024, valoarea totală a bugetului de investiţii din fonduri europene derulate de Ministerul Transporturilor este de 20,4 miliarde de lei.

Sorin Grindeanu, la o vizită pe şantierul A0 Nord, lotul 2, unde aproape 10 km au fost daţi în folosinţă la final de noiembrie 2023. Alţi 9,5 kilometri, finalizaţi dar neinauguraţi, ar urma să fie deschişi în acest an.

Din această sumă, statul va asigura o cofinanţare de 12 miliarde de lei, explica ministrul Sorin Grindeanu, la aprobarea proiectului de buget de către comisiile Parlamentului, în decembrie 2023.

Tronsoanele promise de CNAIR, în stadii între 20% şi 90%

Tronsoanele promise pentru acest an pe principalul proiect finanţat prin PNRR, autostrada Moldovei, A7 Ploieşti - Paşcani, sunt cele mai problematice, spune Ionuţ Ciurea.

Cu excepţia „cocoaşei” de la Focşani, porţiunea de 11 km care formează o buclă în jurul municipiului, celelalte au şanse minime să fie gata la timp, consideră acesta.

Spre exemplu, lotul 1, de doar 4,6 km între Buzău şi Vadu Paşii, cu stadiu de realizare de 26% în prezent şi termen de finalizare august 2024, este unul complicat.

„Termenul nu cred că poate fi respectat. Acolo trebuie făcut pod peste Buzău, deloc simplu, plus că şi dacă va fi gata, va fi «muzeu», că nu are conexiune cu drumul naţional spre Brăila. Poate fi gata în schimb o legătură pe drumul judeţean”, spune el.

Compania UMB construieşte 255 de kilometri, din totalul de 320 km ai autostrăzii A7 de pe distanţa Paşani - Ploieşti, finanţaţi prin PNRR. Imagine de pe şantierul autostrăzii, lângă Paşcani.

Totul va depinde şi de mobilizarea constructorului, UMB, firma lui Dorinel Umbrărescu, care a contractat lucrările de pe toată distanţa Buzău-Paşcani.

CNAIR spune în schimb că vor fi posibile inaugurările inclusiv pe alte două loturi construite de companie între Buzău şi Focşani, cu lungime totală de 67 km.

În condiţiile în care au termen de finalizare oficial 2025 şi UMB este răspândit pe majoritatea drumurilor rapide în lucru în acest moment în România, şansele de finalizare în 2024 a acestora sunt minime, spune Ciurea.

Pe sectorul A7 dintre Buzău şi Ploieşti (singurul de pe A7 neadjudecat de către UMB), CNAIR promite că şi lotul 1 Dumbrava-Mizil, (21 de km) construit de Pizarotti şi lotul 2, Mizil - Pietroasele (28,35 km) vor fi gata.

Ambele au stadiu de finalizare octombrie, extins anterior, după ce mobilizarea constructorilor a fost criticată în trecut inclusiv de către Compania de Drumuri.

Stadiul lucrărilor este de 43% pe lotul 1 şi 41,2% pe lotul 2.

„Ca să avem gata aceste tronsoane, ar trebui să se lucreze pe modelul antreprenorilor de la Cheţani - Câmpia-Turzii, de pe autostrada Transilvania (inaugurat înainte de termen, în decembrie 2023, n.r.). Acolo s-a lucrat într-un ritm extrem de intens şi abia au fost gata la final de an”, explică reprezentantul Pro Infrastructura.

Şansele de inaugurare în 2024 sunt şi mai reduse pe lotul 1 din DEx Craiova-Piteşti (17,7 km), construit începând cu septembrie 2023 de turcii de la Alsim Alarko, după ce CNAIR reziliase contractul cu vechiul antreprenor.

În condiţiile în care 57% din lucrări erau realizate, de atunci „progresul fizic al noului antreprenor a fost de doar vreo 2%”, subliniază el. De altfel şi termenul de realizare este trimestrul I din 2025.

Şanse mai mari sunt pe lotul 2, Coloneşti-Oarja, deşi stadiul de realizare este mai mic, 42,5%, menţionează reprezentantul Pro Infrastructura.

„Toate aceste proiecte, cu termene în acest an şi promise pentru 2024 sunt cu dacă şi cu parcă. Vor fi probabil extensii de termene”, sintetizează Ciurea.

Cu dacă şi cu parcă este şi secţiunea 5 din autostrada Sibiu-Piteşti, între Piteşti şi Curtea de Argeş, cu termen de finalizare 2025, dar care ar putea fi deschisă parţial, în condiţiile în care stadiul lucrărilor este de 60%.

Reprezentantul Companiei de drumuri spune că firmele constructoare au tot interesul să „profite” de faptul că investiţiile în drumuri rapide au devenit prioritate în ultimii ani şi să îşi îndeplinească obligaţiile conform termenelor stabilite deja pentru 2024.

Legătura între A 1 şi A2 pe autostrada de centură, prioritate zero

Dintre proiectele care nu sunt certe pentru acest an, în ciuda promisiunilor, există unul unde oficialii din Transporturi şi constructorii ar trebui să îşi concentreze toate eforturile, subliniază Ciurea.

Este vorba de loturile 1, 2 şi 3 din sectorul sud al autostrăzii de centură a Bucureştiului, care să permită legătura la cele două capete cu A1, Bucureşti -Piteşti, respectiv cu A2, Bucureşti - Constanţa.

Aproximativ 10 km de pe lotul 2, între conexiunile cu DN 6 şi DN 5, au fost daţi în folosinţă în 2023, iar până în primăvară, ministrul Transporturilor spune că alţi 14 km vor fi inauguraţi (6,3 km de pe lotul 2 sunt gata deja), permiţând prelungirea până la DN4.

Conectarea sectorului sud din A0 - autostrada de centură a Bucureştiului - cu autostrăzile A1 Bucureşti - Piteşti şi A2 Bucureşti - Constanţa ar trebui să fie o prioritate majoră în 2024, spune asociaţia Pro Infrastructura. CNAIR spune că îl va finaliza.

Următoarea ţintă din acest an pas va fi finalizarea tuturor loturilor de pe zona de Sud, astfel ca autostrada de centură să se lege de A 1 şi A2.

Pe lotul 1 (17 km) Glina - Vidra, realizat de Alsim Alarko, lucrările sunt la 83,7%, în timp ce pe lotul 3, Bragadiru (DN6) - Joiţa (A1) sunt la 58,4%, fiind realizate de compania Aktor.

În ciuda promisiunilor, este nevoie de presiune publică pentru ca toate loturile să fie într-adevăr gata în acest an.

„Impactul va fi uriaş, trebuie să fie marea prioritate a acestui an, pe lângă porţiunile date ca sigure. Conectarea cu A1 şi A2 va rezolva o mare parte din problemele de trafic din jurul capitalei”, conchide Ciurea.

Transportatorii, nemulţumiţi de noile taxe de drum şi de lipsa locurilor de odihnă pe autostrăzi

Pe măsură ce România inaugurează noi secţiuni de autostrăzi şi taxele care le vor fi aplicate transportatorilor de mare tonaj ar urma să crească.

Între cele 76 de revendicări formulate de aceştia, după protestele ample din jurul capitalei şi din ţară, la punctul 16 se numără şi „revizuirea taxei de drum care intră în vigoare în 2026, prin diminuarea la minim a prețului pe km.”

Din 2026, România ar urma să aplice, conform unor directive europene pe temă, un model schimbat de taxare a rovinietei, atât pentru maşinile mici, cât mai ales pentru cele cu greutate de peste 3,5 tone.

Acestea vor fi taxate cu un nou sistem electronic, Toll Ro, în funcţie de kilometri parcurşi, în baza unui tarif unitar care ar urma să crească.

Astfel, pentru un TIR care va parcurge 100.000 de kilometri, din care 50.000 de km pe autostradă, taxa de drum va creşte de la 1.250 euro în prezent la 7.000 de euro, potrivit unei simulări prezentate de Ministerul Transporturilor la o dezbatere publică din 2023.

Taxa pe drumurile naţionale ar urma să fie la 50% din cea pentru autostrăzi, însă tarifele unitare vor fi stabilite prin Ordin de Ministru, după ce Legea cadru a fost votată de Parlament şi a intrat în vigoare în 2023.

Şoferii din România s-au obişnuit ca adeseori, după doar câteva minute să fie nevoiţi să coboare de pe autostradă, întrucât proiectele nu sunt gata în întregime. În România sunt în prezent 1.075 de km de autostrăzi şi drumuri expres.

„Comparativ cu alte state, taxele de autostrăzi în România sunt mai mici, însă pentru România impactul poate fi mai mare. Noi putem accepta o creştere, cu condiţia să ni se respecte marjele (de beneficiu, n.r.) propuse ş pe care le discutăm în prezent la Consiliul Concurenţei şi creşterea să nu fie transferată transportatorilor, ci clientului final”, spune pentru Europa Liberă Radu Dinescu, secretarul general al UNTRR - Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România.

El afirmă că, la fel ca şi în alte ţări, şoferii ar putea fi constrânşi să circule pe drumurile naționale, însă taxarea acestora pentru maşinile mari trebuie stabilită clar.

Transportatorii s-au obişnuit să utilizeze „exact atâtea autostrăzi câte există în România” şi solicită ca odată cu noile proiecte finalizate să fie amenajate mai multe spaţii de parcare şi odihnă dedicate şoferilor profesionişti, care au de respectat un program strict de pauze, adaugă el.