Avalanșă de fake news despre golirea lacurilor de acumulare și demolarea barajelor. Expert: O invazie de gunoi informațional pe social media

De unde a pornit totul?

Întâmplările

Unu. Lacul de acumulare Vidraru/ jud. Argeș a început să fie golit în luna august. E un exercițiu de golire controlată a lacului, primul de la inaugurarea hidrocentralei de acum 50 de ani.

În noiembrie, datorită acestei proceduri strict tehnice, nivelul apei era foarte scăzut, iar imaginile cu lacul secat au început să se viralizeze pe rețelele sociale.

Doi. Pe 28 noiembrie, peste 100.000 de oameni din două județe au rămas fără apă, din cauza golirii barajului Paltinu (județul Prahova) pentru reparații. Situația e în curs de rezolvare.

Trei. Pe 3 decembrie, imagini cu râul Argeș, care trecuse din cauza debitului mărit de ploi, peste un pod improvizat din județul Călărași, s-au viralizat din nou. Imaginile de pe Facebook erau însoțite de întrebarea retorică: „De ce se golesc barajele?”

Reacțiile și distribuirile pe social media

„DISTRIBUIȚI! Nu există că nu au știut! Au făcut-o intenționat! Diana-Anda Buzoianu face parte din ASASINII ECONOMICI AI ROMÂNIEI?”, a postat pe 4 decembrie profilul de Facebook numit „Legitima Apărare”.

În completarea postării sale, sunt atașate capturi după regulamentul european privind restaurarea naturii. Induce în mod mincinos ideea că „demolarea barajelor” se face la ordinul Uniunii Europene.

Postarea a fost redistribuită deja de câteva mii de ori.

Postarea Legitimă Apărare în care se afirmă în mod fals că barajele României vor fi demolate la ordinul UE.

„Golirea necontrolată a lacurilor de acumulare NU este un accident. Este începutul unui scenariu pe care l-am mai văzut în Europa.

Uitați-vă la Spania: acolo au demolat peste 200 de baraje în numele «restaurării naturii»”, a scris, pe 5 decembrie, un utilizator de social media pe nume Daniel Ghiță. Postarea avea vineri seară peste 500 de redistribuiri.

Daniel Ghiță vorbește în postarea sa tot despre demolarea barajelor la un așa-zis ordin al UE.

Iar majoritatea celor câteva sute de comentarii care însoțesc postarea sunt în aceeași notă:

Ionut Ciprian: „Asta a fost planul, dl Georgescu ne-a avertizat dar romanii au zis că e nebun”

Lavinia Avi: „Este îngrozitor ce se întâmplă! Nu înțeleg de ce un grup de ticăloși distrug Europa! Iar noi suntem sub anestezie!!!”

Mihai Laurentiu : „Singura soluție... grevă generală/ revoluție, până nu se distruge tot ce a mai rămas!”

Sergiu Constantin Candaluta: „Barajul Vidraru va rămâne o amintire dar prostimea crede in minuni și în hoții care demolează și vând țara asta bucată cu bucată !”

Pana Gabriel: „SINGURA SOLUȚIE – IEȘIREA DIN U.E. pentru aceste sabotaje și pentru subminarea economiei naționale. Urmează distrugerea barajelor din cauza condițiilor de mediu, apoi inundații necontrolate pe cursurile inferioare ale acestor râuri. Pericol major. CSAT-ul unde este? Procurorul general?”

O altă postare pe social media susține că e vorba despre o strategie a Uniunii Europene și a corporațiilor internaționale:

„Acestea sunt cele șase lacuri de acumulare golite simultan de România în 2025: Paltinu, Vidraru, Măneciu, Bolboci, Bicaz, Leșu. Ca să nu mai credem că la Paltinu este un caz singular de incompetență, ci o acțiune orchestrată pentru a crea o criză. O acțiune în conformitate cu strategia UE de demolare a barajelor (și ea în listă), trasată de Forumul Economic Mondial, actualmente condus de Peter Brabeck, fostul CEO Nestlé, cel mai mare îmbuteliator de apă la nivel mondial (...). Useriștii execută planul UE de distrugere a barajelor și hidrocentralelor!”

E greu de definit care a fost sursa inițială a acestui text. Postări cu aceeași idee și texte ușor modificate se distribuie masiv pe Facebook. De exemplu, postarea utilizatorului Cristina Covali are câteva sute de redistribuiri.

Cristina Covali crede că barajele sunt golite din ordinul Forumului Mondial Internațional.

Altă temă: războiul.

„De ce au fost golite aproape toate barajele? De ce s-a ales ca acestea să fie golite în același timp, afectând ecosistemele formate în timpul, de când acestea au fost construite și lăsând localități fără apă curentă și poate chiar, fără energie electrică. Este un eșec controlat? Sau o strategie de apărare în eventualitatea unui război?”, a scris pe Facebook, pe 3 decembrie, un utilizator care folosește numele Corsar Bond. Postarea a fost redistribuită de câteva sute de ori.

Întrebată de Europa Liberă dacă a verificat informațiile vehiculate și dacă are dovezi care să le susțină, Cristina Covali spune că „dacă e, de fapt, un experiment climate change, atunci cineva atentează la siguranța națională”.

„În România nu e nevoie de ingerință străină pentru război hibrid. Avem suficientă ingerință domestică. E comisă de dorei, politruci și impostori ai politicii și științei”, a mai susținut ea.

O postare a unui membru AUR, Adrian Axinia, a devenit virală. „Trei sate sunt practic sub ape Mitreni, Clătești și Crivăț”, spune liderul Axinia, cu referire la recentele evenimente din județul Călărași, unde apele Argeșului au afectat mai multe poduri improvizate.

Postarea are 4.000 de like-uri, peste 600 de comentarii și a fost distribuită de 2.400 de ori.

Adrian Axinia de la AUR susține că trei sate din județul Călărași sunt sub ape.

„Am informația de la Realitatea TV”, a spus Adrian Axinia, întrebat de Europa Liberă de unde are informația că trei sate au ajuns sub ape.

Europa Liberă a vorbit joi cu primarul din Budești, județul Călărași, acolo unde un pod improvizat care lega localitatea de comuna Crivăț a fost distrus de apă.

„Nu avem oameni izolați sau localități izolate”, a spus primarul Mihai Ilie.

După ce i-am comunicat că informația pe care o distribuie e falsă, membrul AUR a spus: „Voi transmite după-amiază o actualizare cu informația primită. Sunt pe drumuri momentan. Mulțumesc pentru datele transmise”.

Îți mai recomandăm Un pod improvizat din județul Călărași s-a rupt din cauza unei viituri. Altul e grav afectat. Nu sunt oameni și localități izolate

Cine sunt cei care propovăduiesc știrile false pe Facebook

Legitima Apărare – profil de Facebook creat în 2015, cu peste 205.000 de urmăritori, fără date de contact sau informații despre administratori. Are un canal de Telegram asociat, pe care sunt postate videoclipuri în care apare Luis Bratu, cu al cărui nume profilul Legitimă Apărare a fost asociat de mai multe ori.

Luis Bratu este cunoscut în spațiul public ca activist civic, prezent în special în zona protestelor și inițiativelor „anti-sistem”. El se promovează ca apărător al libertăților individuale și al demnității naționale și folosește un discurs puternic, mobilizator și adesea emoțional.

Este asociat cu mișcarea sau proiectul „Legitimă Apărare”, prin intermediul căreia publică mesaje video, apeluri la proteste și analize critice asupra politicilor statului. Activitatea sa este foarte vizibilă pe rețelele sociale, unde comunică constant cu un public receptiv la teme naționaliste și conservatoare.

Pe profilul Legitimă Apărare au apărut, în ultimele zile, mai multe postări legate de „golirea barajelor” din România.

„Regulamentul UE a decis. Eu nu am spus că Buzoianu a decis demolarea barajelor”, spune pentru Europa Liberă Luis Bratu.

Cristina Covali – declară că este din Brașov și are aproape 10.000 urmăritori pe Facebook. În afară de cea referitoare la golirea barajelor la un presupus ordin al Uniunii Europene, a postat în ultimele două zile mai multe informații false.

Îți mai recomandăm Propagandă și fake news: cum se vede lumea prin ochii prorușilor români. Exemple din ultimele zile

Daniel Ghiță este fost luptător de K1 (kickboxing) care a intrat în politică. În 2020 a fost ales în Camera Deputaților, pe listele Partidul Social Democrat (PSD), pentru județul Ilfov.

În octombrie 2024, Daniel Ghiță și-a anunțat demisia din PSD și a reproșat conducerii partidului că l-ar fi „executat politic” după ce a făcut publice acuzații de corupție la adresa unor membri din conducerea sportului.

Dupa plecarea din PSD, Ghiță s‑a afiliat la partidul Patrioții Poporului Român (PPR), pentru a continua ceea ce el numește „lupta pentru sportivi şi integritatea sportului românesc”. Are 320.000 de urmăritori pe Facebook.

Ce se întâmplă cu adevărat. Ministrul Mediului: „Sunt lucrări total separate”

„Sunt două lucrări (la barajele Paltinu și Vidraru, n.red) care au loc împreună cu Hidroelectrica, împreună cu Apele Române. Toate autoritățile știu de aceste lucrări”, a spus Diana Buzoianu, pe 3 decembrie, la Digi24.

Ea a adăugat că „sunt două lucrări total separate, deci n-au legătură între ele. Sunt controlate, sunt făcute tocmai pentru a realiza anumite obiective în zonele respective”.

„Dacă la Vidraru este vorba de o retehnologizare care trebuie să fie făcută, practic apa este luată de acolo și se dă drumul controlat pentru a vedea unde mai sunt probleme, pentru a se face remedierile și pentru a întări astfel infrastructura din zona respectivă, la Paltinu este vorba de o colmatare care a fost descoperită acum câteva săptămâni sau acum câteva luni și a trebuit să fie scăzut nivelul apei pentru a se putea elibera zona respectivă.”

Vă reamintim: Barajul de la Vidraru, construit în anii 1960, nu a fost retehnologizat sau modernizat în cei 50 de ani de existență.

În august 2025, la Vidraru au început deversările controlate ale apei din lacul de acumulare, construit special pentru hidrocentrală. E un exercițiu de golire controlată. Europa Liberă a scris despre acest subiect aici:

Îți mai recomandăm Stenogramele Frigului: „Până la 11:00, nu dau gaze nimănui!”. Cum a scos Ceaușescu țara din priză și mitul electrificării României comuniste

La barajul Paltinu din județul Prahova, dat în funcțiune în 1970, au existat încă de la bun început probleme: deformări ale taluzului și scurgeri de apă.

Reparațiile repetate din 1992, 1997, 2000, 2004 și 2008 „nu au rezolvat deficiențele de comportare, (manifestate n.r.) în ultimii ani cu intensitate chiar mai mare”, scrie în Nota Conceptuală din 2021 a Societății Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova.

În iunie 2025, când ministrul Mediului era Mircea Fechet (PNL), a fost luată decizia golirii controlate a lacului de acumulare, până la o anumită cotă, pentru a permite intervenția cu scafandrii. Golirea a început în toamnă. Detalii, mai jos:

Îți mai recomandăm Criza apei | Un eșec comunist, cârpeala post-decembristă & birocrația actuală. Cum a ajuns acumularea de apă Paltinu o bombă murdară cu ceas

Cât despre golirea acumulării Mihăilești/ jud. Giurgiu care ar fi dus la creșterea debitului pe râul Argeș, ANAR a venit cu lămuriri: după mai multe zile de cod galben de ploi și inundații, râul a fost traversat de o viitură.

Creșterea debitului în județul Giurgiu ține de ploi, nu de proceduri tehnice. Lacul de acumulare din județul Giurgiu nu a fost golit, spune Administrația Națională Apele Române.

Ce spune regulamentul european invocat în postările fake news?

Regulamentul (UE) 2024/1991 prevede că statele membre trebuie să adopte măsuri concrete şi obligatorii pentru restaurarea ecosistemelor degradate: terestre, marine, acvatice sau urbane.

Regulamentul face referire la un spectru larg de ecosisteme – păduri, zone umede, terenuri agricole, zone urbane verzi, zone marine, dar și ecosisteme de apă dulce (râuri, lacuri).

Printre obligațiile specifice se numără şi eliminarea obstacolelor artificiale (baraje, diguri, stavilare) care împiedică conectivitatea apelor, cu scopul de a recrea cursuri de apă libere („free‑flowing rivers”), favorabile biodiversității acvatice.

Pentru România, adoptarea acestui regulament înseamnă conceperea unor planuri naţionale de restaurare a naturii. Autoritățile naționale vor trebui:

• să identifice habitatele degradate
• să stabilească măsuri concrete (reecologizare, renaturare, eliminare bariere hidrotehnice, creștere a pădurilor, reabilitare maluri, refacerea zonelor umede etc.) și să le implementeze pe termen mediu–lung.

România trebuia să depună la Comisia Europeană, până pe 1 septembrie 2025, un plan de restaurare a zonelor naturale, în acord cu acest regulament. Europa Liberă a întrebat Comisia Europeană dacă România a depus respectivul plan și vom publica răspunsul când îl vom primi.

Ce spun experții în dezinfomare?

„În ultima săptămână asistăm, într-adevăr, la o coagulare de conspirații și de atacuri directe la adresa actualei guvernări”, spune specialista în dezinformare Mădălina Voinea, de la think tankul Expert Forum, pentru Europa Liberă.

Sunt două direcții în care funcționează dezinformarea, spune ea.

„Atacarea actualei guvernări, care este percepută drept pro-globalistă, «soroșistă», dar și o coordonare a acestor conspirații cu criza din Prahova”, explică Mădălina Voinea.

Iar o altă direcție în care se duce o campanie intensă e cea „împotriva doamnei Buzoianu”, ministrul Mediului.

„Campania folosește multe tehnici de tip cheap-fakes, adică videoclipuri manipulate și alte tehnici similare”, adaugă specialista în dezinformare.

Cu ce scop se duc toate aceste campanii? „Din punctul meu de vedere, în acest moment ținta este destabilizarea încrederii față de actuala guvernare”, spune Mădălina Voinea.

Îți mai recomandăm De ce o minciună despre Hidroelectrica este un nou atac contra lui Macron. Expert: Franța a devenit dușmanul numărul 1 al Rusiei în Europa

Ce e cu „barajele” demolate în Spania

Spania a participat la un proces de demontare/eliminare a unor baraje și bariere fluviale, într-o mișcare europeană de restaurare a râurilor și ecosistemelor acvatice.

În 2024, primul an în care s-a aplicat Regulmentul European pentru restaurarea naturii, Spania a raportat că a înlăturat 96 de astfel de bariere, conform unui raport european.

La nivelul UE au fost în total aproape 550 de astfel de construcții îndepărtate de pe cursul râurilor.

Numai că nu e vorba de baraje hidrotehnice. Nu era vorba de barajele lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor.

„Podețele și barajele, care sunt mai predispuse la uzură și sunt învechite, au constituit 90% din barierele îndepărtate”, scrie în raport. E vorba despre contrucții de anvergură minoră. 65% dintre aceste bariere îndepărtate aveau o înălțime mai mică de doi metri.

Tema barajelor demolate, pe masa DIICOT

În ianuarie 2025, ministrul mediului, apelor și pădurilor de la acel moment, Mircea Fechet, și ministrul energiei, Sebastian-Ioan Burduja, au depus o sesizare penală la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) împotriva unor persoane care au diseminat în mod intenționat informații false, prin canale de presă online și rețele sociale, referitoare la presupusa demolare a barajelor din România.

Sesizarea penală a venit ca urmare a unor știri false, publicate începând cu data de 6 ianuarie 2025, care pretindeau că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ar fi emis un ordin prin care se prevede demolarea barajelor, inclusiv a celor cu rol hidroenergetic, ca urmare a unor presupuse directive și regulamente europene.

În comunicatul dat publicității atunci, cei doi miniștri au declarat că niciun baraj hidroenergetic din România nu va fi demolat și că toate informațiile vehiculate în acest sens sunt lipsite de temei.

„Nu s-a mai întâmplat nimic după acest moment”, spune Sebastian Burduja pentru Europa Liberă în luna decembrie. „Nici măcar nu am fost audiat”, a punctat demnitarul respectiv egalitatea în fața legii.

Europa Liberă a cerut puncte de vedere tuturor celor menționați în articol. În plus, am solicitat un punct de vedere și Comisiei Europene privind prevederile Regulamentului 2024/1991 cu privire la construcțiile hidrotehice. Vom publica răspunsurile pe măsură ce le vom primi.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.