În 2022, un avion de mici dimensiuni care decolase din Lituania a survolat fără autorizație șapte țări, dintre care șase membre NATO, înainte de ateriza în Bulgaria. După doi ani de anchetă, doi cetățeni bulgari au fost puși pe lista de urmăriți general în legătură cu acest caz. Anchetatorii nu au dezvăluit și identitatea celor doi urmăriți.
Procurorii au precizat, însă, că avionul fusese cumpărat legal.
„În această etapă a procedurii preliminare s-au efectuat audieri ale martorilor și identificarea persoanelor, au fost desemnate și pregătite examinări dactiloscopice și ADN, au fost transmise dispoziții europene de anchetă autorităților competente din Ungaria și Lituania”, a transmis Parchetul de pe lângă Curtea de Apel din Sofia, pentru cotidianul Sega.
Autoritățile bulgare au confirmat, pentru Europa Liberă România, că există o colaborare internațională pentru rezolvarea acestui caz. Am primit răspunsuri și de la instituțiile românești.
Avionul care a pus pe jar șase țări NATO
Pe 8 iunie 2022, Ministerul Apărării Naționale comunica public că spațiul aerian al României a fost violat de o aeronavă de mici dimensiuni, care a zburat pe traseul Oradea - Caransebeș - Drobeta Turnu Severin.
Avionul intrase în România însoțit de două aeronave militare ungare, care îl preluaseră de la intrarea din Polonia.
„În jurul orei 17:49, aeronava a intrat în spațiul aerian al României, în zona Oradea, fiind însoțită de cele două aeronave militare maghiare, în baza acordului cross-border dintre România și Ungaria.
La ora 17:58 aeronavele maghiare s-au întors către bază, ținta fiind preluată de două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene ale SUA, dislocate pe Baza 86 Aeriană Fetești, care se aflau în misiune de patrulare în spațiul aerian al României”, a comunicat MApN la acel moment.
Pe 8 iunie 2022, aeronava de mici dimensiuni a decolat din Lituania și a survolat: Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Serbia și Bulgaria, unde a și aterizat. Pe drum, a făcut două opriri pentru alimentare.
Cele două F-16 americane au fost înlocuite, după o jumătate de oră, de două avioane de vânătoare românești. Avionul a ieșit din țară la ora 19:00.
„Nu a manifestat un comportament ostil sau periculos. În niciun moment, pilotul aeronavei nu a răspuns interogărilor radio și nici semnalelor vizuale transmise de aeronavele militare interceptoare, potrivit normelor internaționale”, mai menționa MApN.
Din România, avionul a intrat în Serbia și apoi în Bulgaria, unde autoritățile nu au mai reușit să îl intercepteze. A fost găsit, o zi mai târziu, abandonat în apropiere de localitatea bulgară Târgoviște (100 de kilometri sud de Ruse).
Nici urmă de pilot și eventualii pasageri. Parchetul din Varna a deschis imediat o anchetă.
Cumpărat din Lituania de bărbați care vorbeau rusește
Avionul fantomă găsit în Bulgaria era un Piper PA-23-250 Aztec, vechi de 60 de ani, înregistrat în Lituania.
Presa a descoperit imediat și cui aparținuse acesta, până cu câteva zile înainte de incident: căpitanului Bronius Zarosnkis, fost comandant al escadronului de aviație din Panevezys (Lituania).
„Nu erau cetățeni lituanieni. Nu pot spune exact din ce țară veneau, poate că erau ucraineni, români sau bulgari. Cu una dintre persoane am comunicat în limba rusă”, a spus Zaronskis despre cumpărători, conform LRT.LT.
„Nu am reținut numele acestor persoane pentru că nu m-a interesat. (...) Nu aveam unde să mai țin acest avion și mă bucur că l-au cumpărat. Nu îmi amintesc numele organizației care a făcut achiziția. Era scris într-o limbă străină”, a mai spus el.
Și n-a fost singura informație care a adâncit misterul zborului. Deși nu avea niciun plan de zbor și nicio autorizație, pilotul a reușit să plece din Lituania, să zboare peste Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Serbia și Bulgaria, să aterizeze și să realimenteze aeronava de cel puțin două ori în timpul zborului . O dată în Ungaria și o dată la Vidin, în Bulgaria.
Your browser doesn’t support HTML5
Video | Am zburat deasupra României cu un avion NATO. Cum sunt urmărite aeronavele rusești
„Un avion zburând din Lituania a aterizat la Hajdúszoboszló (Ungaria - n.r.) fără permisiune. Doi dintre cei cinci sau șase oameni aflați la bord au coborât și au făcut ceva, presupun că au realimentat avionul din recipiente pe care le aveau la ei. În acest timp, poliția a ajuns la aerodrom și a încercat să împiedice decolarea, dar nu au avut succes și, după 10 sau 15 minute la sol, aparatul a decolat din nou”, a declarat, câteva zile mai târziu, directorul Aeroclubului Hajdúszoboszló, István Juhos, pentru dehir.hu.
Când polițiștii bulgari au găsit avionul, motoarele erau încă calde. Presa bulgară a scris despre o cameră video, găsită în cabina pilotului, cu transmisie în timp real printr-o cartelă SIM.
Ce spun autoritățile din România
Jurnaliștii Europa Liberă au întrebat autoritățile române dacă investighează cazul.
„În vederea clarificării situației menționate, MApN, prin Statul Major al Forțelor Aeriene, a transmis cu celeritate, potrivit procedurilor și standardelor de operare în vigoare, Forțelor Aeriene Bulgare și autorităților militare aliate datele și informațiile deținute. Informații cu privire la stadiul investigației care este derulată la autoritățile bulgare pot fi obținute doar de la acestea din urmă”, a transmis Ministerul Apărării.
Serviciul Român de Informații susține că incidentul „excedează competenţelor Serviciului, respectiv se circumscriu sferei atribuţiilor altor organe ale statului investite cu prerogative de asigurare a siguranţei aeriene, potrivit legii.”
La fel și Autoritatea Aeronautică Civilă Română, care spune că „nu are competențe în a investiga aspectele semnalate de dumneavoastră în solicitare”.
Nu a răspuns, încă, Parchetul General, dacă are o anchetă în curs sau dacă colaborează cu procurorii din Bulgaria.
Ministrul Apărării de la acea dată, Vasile Dîncu, a spus că nu există niciun motiv de îngrijorare.
El a descris atunci incidentul ca fiind „mai degrabă ciudat”, o „lebădă neagră” și a subliniat că nu a fost un eveniment care să pericliteze siguranţa naţională.
Reacția NATO
Din momentul decolării și până la aterizare, aeronava Piper a survolat șase țări NATO - Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bularia - plus Serbia.
Incidentul a ridicat semne de întrebare privind modul în care au fost gestionate situația și securitatea spațiului aerian al Alianței.
O zi mai târziu, un înalt oficial al alianței a răspuns întrebărilor presei.
„Comandamentul Aerian Aliat poate confirma că aeronavele Poliției Aeriene Aliate au urmărit un avion bimotor de mici dimensiuni, care a zburat în spațiul aerian al NATO pe 8 iunie, fără un plan de zbor aprobat și care nu a răspuns apelurilor radio. Această aeronavă nu a manifestat un comportament ostil sau periculos în timpul zborului. Prin urmare, aeronavele Poliției Aeriene nu au luat nicio măsură. Comandamentul Aerian Aliat analizează acest incident alături de aliații noștri”, a declarat un oficial NATO, pentru ProTV, pe 9 iunie 2022.
Îți mai recomandăm Cu sau fără intenție, dar cu siguranță periculos. Rusia blochează semnalele GPS din Marea Neagră și de pe aeroporturiAlte incidente în spațiul aerian NATO
Pe 10 martie 2022, o dronă s-a prăbușit la Zagreb după ce a trecut prin spațiul aerian al României și Ungariei.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la cinci zile după prăbușire că drona nu avea încărcătură explozivă.
Anchetatorii au stabilit că drona era de fapt un avion de recunoaștere TU-141 fabricat în anii 1980 în fosta Uniune Sovietică. O stea roșie de pe aripa sa fusese repictată în albastru și galben, culorile drapelului ucrainean.
Pe 17 martie 2022, o dronă s-a prăbușit în România în satul Dumitra, județul Bistrița-Năsăud din Transilvania.
Drona a fost identificată ca fiind un Orlan-10, folosit doar de Rusia, pentru colectarea de informații, identificarea țintelor pentru lovituri de artilerie și avioane. Drona nu purta marcaje sau un număr de identificare.
Analiștii de la think tank-ul Robert Lansing Institute, oragnizație non-guvernamentală, susțin că toate aceste incidente au legătură cu serviciile secrete rusești GRU.
Și că au fost teste pentru sistemele de apărate aeriană din regiune. Analiștii spun că rușii au obținut, astfel, răspunsuri la patru întrebări esențiale:
1. Viteza de interceptare țintă după intrarea în zona de apărare aeriană,
2. Forțele și mijloacele de interceptare a unei ținte,
3. Originea lor națională,
4. Dacă sistemele de apărare aeriană sunt gata să distrugă ținte neidentificate, inclusiv pe cele precum rachetele de croazieră (Tu-141) în viteză, altitudine și dimensiune.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Îți mai recomandăm Dronele războiului din Ucraina