Avocatul Poporului consideră că propunerile privind liberalizarea programelor naționale de sănătate, incluse într-un proiect de ordonanță pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății, ar trebui discutate și votate în procedură parlamentară obişnuită și că acestea sunt făcute „fără a asigura echilibrul în sistemul sanitar" și fără garanții prin care „să se evite inechitățile dintre sistemul public și cel privat".
Renate Weber, Avocat al Poporului, atrage atenția că proiectul Ministerului Sănătății conține o notă de fundamentare sumară și nu prezintă niciun studiu de impact care să arate efectele economico-financiare, dar și sociale ale acesteia.
„Pe de altă parte, prin modificările aduse, se intenționează includerea tuturor furnizorilor privați în cadrul programelor naționale de sănătate, fără a ține cont de capacitatea și serviciile oferite de sistemul public de sănătate, respectiv de condițiile oferite de către furnizorii privați. În acest sens, Avocatul Poporului apreciază că, prin procedurile diferite de achiziționare și management din cele două domenii, se va crea un decalaj substanțial în atragerea fondurilor destinate programelor naționale de sănătate între sistemul public și furnizorii privați, cu riscul deprecierii sistemului public, fapt ce poate duce la imposibilitatea statului de a-și îndeplini obligația constituțională de asigurare a igienei și a sănătății publice", se precizează în comunicatul de presă transmis joi de Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului vorbește și de un posibil conflict de interese.
„Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor propuse, medicii coordonatori ai programelor de sănătate din unitățile sanitare, adică specialiștii care fundamentează întreg procesul de contractare și achiziții, nu au nici o interdicție în a activa atât în unitățile publice, cât și în cele private, care derulează programe naționale de sănătate", consideră Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului mai spune că există riscul ca măsurile propuse prin proiectul de ordonanță să accentueze „criza deja existentă" în sistemul de stat, iar o altă consecință ar putea fi „împovărarea excesivă a pacienților care, fiind nevoiți să apeleze la serviciile medicale private, ar suporta costuri suplimentare determinate de împrejurarea că statul nu decontează diverse taxe (ex. servicii hoteliere)".
Potrivit proiectului Ministerului Sănătății, serviciile medicale din cadrul programelor naționale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, se vor derula „în mod unitar atât prin furnizori publici, cât și prin furnizori privați, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privaţi de medicamente şi dispozitive medicale”.
Inițiativa Ministerului Sănătății de modificare a legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, prin care propune liberalizarea programelor naționale de sănătate și extinderea acestora în sistemul privat, a stârnit reacții diverse, cei care se opun vehement sunt PSD și sindicaliștii de la Sanitas.
Reprezentanții Ministerului Sănătății vor o distincție clară între propunerea lor, de liberalizare a programelor naționale, și „privatizarea” sistemului de sănătate, o confuzie despre care ei spun că ar fi întreținută în mod intenționat de cei care resping propunerea, politicieni și sindicaliști.
„De câte ori se reformează ceva în medicină, se scoate această utopie a privatizării”, declarat ministrul Sănătăţii, Victor Costache, într-o conferința de presă, pe 27 ianuarie.
Victor Costache spune că modificările au în intenție ca pacientul să fie pus „în centrul sistemului” şi să fie lăsat să aleagă între sistemul de stat și sistemul privat.
Citește și: